Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 27.03.2018
EUROPARLAMENTARUL DANIEL BUDA:
"Comparativ cu alte state, gradul de absorbție a fondurilor europene în sectorul agricol din România este unul rușinos"
click aici
 
    *  "România și alte șapte state est-europene susțin că sunt dispuse să mărească limita de contribuție la bugetul UE, la 1,1%, în contextul Brexitului"

     *  "Mă voi pronunța împotriva reducerii bugetului pentru agricultură pentru statele est-europene"

     *  "Din păcate, avem la nivel național o incapacitate de implementare a politicilor europene, pierzând astfel fonduri alocate României"

      * (Interviu cu domnul Daniel Buda, europarlamentar)
 
       Reporter: Cum a evoluat Politica Agricolă Comună (PAC) a Uniunii Europene, în ultimii ani?

     Daniel Buda: Politica agricolă comună a UE este o politică dinamică care, prin reforme succesive, a fost adaptată la noile provocări cu care se confruntă agricultura europeană. Astfel, în funcție de amenințările care apăreau în agricultură, dar și în funcție de necesitățile fermierilor, PAC a fost modificată astfel încât să răspundă tuturor provocărilor de la momentele respective. Reformarea PAC a determinat structurarea acestei politici pe bază de piloni.

     Pilonul 1 include ajutorul pentru venit și măsuri de gestionare a pieței, iar pilonul 2 acoperă dezvoltarea rurală.

     Cele mai recente reforme, întreprinse în 2013, pun accent pe: practici agricole mai ecologice, cercetare și difuzarea cunoștințelor, un sistem mai echitabil de sprijinire a agricultorilor, dar și un rol mai important acordat agricultorilor în cadrul lanțului alimentar.

     În ceea ce privește reforma PAC post 2020, la nivelul Parlamentului European, dar și a celorlalte instituții europene, ne dorim o Politică Agricolă Comună mai inteligentă, mai modernă și mai durabilă. Cetățenii europeni ar trebui să aibă în continuare acces la produse alimentare sigure, de înaltă calitate, la prețuri accesibile, variate și hrănitoare. Vor exista o serie de modificări pentru exercițiul financiar următor, principalele obiective ale viitoarei PAC fiind acelea de a promova un sector agricol inteligent și rezilient, de a intensifica grija față de mediu și acțiunile climatice și de a contribui la realizarea obiectivelor UE în domeniul mediului și al climei și de a consolida structura socioeconomică a zonelor rurale.

     Reporter: Cum este aceasta aplicată la nivelul României și care sunt provocările pe care le impune pentru anul curent?

     Daniel Buda: Politica Agricolă Comună permite sprijinirea priorităților-cheie pentru dezvoltarea rurală a României, și anume: îmbunătățirea competitivității în sectorul agroalimentar, conservarea ecosistemelor și asigurarea unei utilizări eficiente a resurselor naturale, stimularea revitalizării economice și sociale a zonelor rurale.

     PAC oferă statelor membre flexibilitate în a adapta unele dintre instrumente în funcție de situațiile specifice fiecărei țări. Astfel, fiecare stat membru a putut alege modalitatea de a implementa reforma din 2013 până în 2020, în special în ceea ce privește componenta de plăți directe și programele naționale de dezvoltare rurală. În ciuda faptului că România a pledat pentru distribuiri echitabile a plăților directe între statele membre pentru a nu mai fi menținute actualele discrepanțe, în continuare avem de-a face cu o alocare diferențiată a plăților directe. Consider că plățile directe trebuie să cunoască o abordare din partea Comisiei de liniarizare a lor între statele membre. Este necesară menținerea plăților directe la un nivel adecvat, renunțarea la criteriul istoric și mai ales liniaritatea acestora pentru fermierii din statele membre. În acest fel, fermierii români vor putea beneficia de subvenții similare cu cele ale statelor vecine astfel încât să existe șanse egale pentru fiecare fermier european, indiferent de statul membru de proveniență. Un lucru discutat intens, în contextul dezbaterilor referitoare la PAC post 2020, a fost degresivitatea până la plafonare a subvențiilor. Știu că nimeni nu dorește limitarea subvențiilor, toți fermierii își doresc cât mai mulți bani, dar acest lucru trebuie să cunoască o rezolvare la nivelul Uniunii Europene și nicidecum să fie lăsat la îndemâna statelor membre.

     Perturbările care ar putea avea loc în ipoteza în care ar fi la mâna statelor membre, ar transforma Politica Agricolă Comună într-un spațiu al dezechilibrelor majore între statele membre. Nu în ultimul rând, este esențială corelarea subvențiilor de la un anumit nivel cu cel al producțiilor. Cred că este mai mult decât important ca banii din acest sector să ajungă la cei care fac într-adevăr agricultură.

     Reporter: Cum apreciați gradul de absorbție a fondurilor europene în sectorul agricol?

     Daniel Buda: La finele anului anterior, gradul de absorbție a fondurilor europene din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 a ajuns la 33%, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale efectuând plăți de 2,3 miliarde de euro, dintr-un plafon total alocat de peste 8,1 miliarde de euro. Putem aprecia gradul de absorbție a fondurilor europene din sectorul agricol ca fiind unul foarte bun dacă comparăm cu gradul de absorbție din alte sectoare din România. Însă, dacă ne raportăm la țări precum Polonia, o țară fruntașă în clasamentele europene privind absorbția fondurilor, atunci gradul de absorbție a fondurilor europene în sectorul agricol din România este unul rușinos, cu atât mai mult cu cât exercițiul financiar actual a început în 2014. De asemenea, date fiind complexitatea problemelor semnalate de fermieri și anvergura problemelor din agricultură, consider că autoritățile române trebuiau să dea dovadă de o capacitate administrativă consolidată în vederea creșterii gradului de absorb­ție a fondurilor europene, mai ales în domenii cheie cum este agricultura. Și în primul rând ar trebui să se abțină să mai adauge condiționalități peste cele venite de la Bruxelles. Suprareglementarea este cea mai grea boală a României. Și mai rău este că pare incurabilă. Tocmai de aceea am depus împreună cu alți colegi europarlamentari amendamente în sensul interzicerii statelor membre a posibilității de a mai adăuga condiționalități pe lângă cele impuse de instituțiile de la Bruxelles.

     Reporter: Cum va influența Brexitul alocările de fonduri pentru sectorul agricol?

     Daniel Buda: Ieșirea Marii Britanii presupune o pierdere considerabilă în bugetul blocului comunitar, iar statele membre împreună cu instituțiile europene trebuie să depună toate eforturile posibile pentru a împiedica reducerea investițiilor în două dintre cele mai importante politici ale Uniunii: politica de coeziune și politica agricolă comună. Cele două politici au reprezentat motorul dezvoltării statelor europene și au contribuit substanțial la diminuarea decalajelor între statele din estul și vestul Europei, iar o eventuală diminuare a bugetului ar înfrâna procesul de dezvoltare. Alternativa cea mai viabilă la acest moment ar fi creșterea contribuțiilor statelor membre la bugetul Uniunii. Până la acest moment, opt țări est-europene și-au declarat deja angajamentul cu privire la majorarea contribuțiilor. În cadrul unei reuniuni cu comisarul european pentru buget, Gunther Oettinger, miniștrii din Bulgaria, Croația, Cehia, Ungaria, Polonia, România, Slovenia și Slovacia au susținut că sunt dispuși să mărească limita de contribuție la bugetul UE de 1% din produsul național brut la 1,1%.

     Reporter: Va beneficia România de mai puțini bani pentru agricultură?

     Daniel Buda: Arhitectura bugetului PAC post 2020 încă nu este definită, drept urmare, nu ne putem pronunța asupra reducerilor bugetare și impactul acestora asupra statelor membre. Totuși, dat fiind faptul că agricultura din România este dependentă de fondurile europene alocate, consider că o posibilă diminuare a acestora ar accentua și mai tare discrepanțele dintre statele est-europene, implicit Româ­nia și statele din vestul Europei. Drept urmare, în cadrul dezbaterilor din Parlamentul European, mă voi pronunța împotriva reducerii bugetului pentru agricultură pentru statele est-europene și, totodată, voi pleda pentru o liniarizare a plăților directe.

     Reporter: Cum considerați că va evolua sectorul agricol în 2018?

     Daniel Buda: Îmi doresc ca sectorul agricol să cunoască o dezvoltare armonioasă pe parcursul anului 2018, cu atât mai mult cu cât în Parlamentul European am votat pentru simplificarea regulilor care guvernează politica agricolă a UE, asigurând astfel poziții mai puternice de negociere pentru fermieri, dar garantând de asemenea îmbunătățirea gestionării riscurilor și flexibilitate sporită pentru ajutarea tinerilor.

     Mai mult, fermierii vor fi mai bine protejați față de volatilitatea pieței și de riscurile naturale cum ar fi condițiile meteorologice neprielnice. Măsurile de stabilizare a veniturilor fermierilor vor fi adaptate nevoilor lor, inclusiv prin creșterea compensațiilor din partea asigurărilor pentru recolte, animale sau plante și din partea fondurilor de întrajutorare ale fermierilor. De asemenea, se vor introduce re­glementări simplificate care vor favoriza dezvoltarea agriculturii ecologice.

     Cum va evolua este încă greu de spus. Din păcate, avem la nivel național o incapacitate de implementare a politicilor europene, pierzând astfel fonduri alocate României.

     Sunt totuși optimist, dar asta datorită capacității fermierilor de a se adapta la diverse situații și mai puțin încrezător în factorul politic.

     Nu în ultimul rând, instituțiile europene, fie că vorbim de Parlamentul European, Comisia Europeană sau Consiliu, joacă un rol extrem de important în ceea ce înseamnă viitorul agriculturii, inclusiv al agriculturii din România. Iar în aceste instituții am toată încrederea.

     Reporter: Vă mulțumesc! 
Ramona Radu
 

 

.