Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 22.05.2018
EUROPARLAMENTARUL DANIEL BUDA:
"Concurența neloială - bombă atomică cu efect întârziat pentru fermierii din România"
click aici
      Daniel Buda: "În lipsa unei combateri eficiente a concurenței neloiale, riscăm să ajungem o imensă piață de desfacere pentru alimentele produse în alte state"

      Buda: "Doar 2% dintre fermierii de la noi din țară exploatează 50% din suprafața țării, iar restul de 98% exploatează cealaltă jumătate"

     

     Lanțurile de supermarketuri practică o concurență neloială față de fermierii din țara noastră, aceasta fiind una dintre cele mai stringente probleme ale agricultorilor noștri, subliniază europarlamentarul Daniel Buda.

     Domnia sa ne-a spus că, în lipsa unei combateri eficiente a concurenței neloiale, riscăm să ajungem o țară fără fermieri autohtoni și o imensă piață de desfacere pentru alimentele produse în alte state.

     Europarlamentarul ne-a declarat: "Concurența neloială este o bombă atomică cu efect întârziat pentru fermierii din România. Dificultățile fermierilor derivă din faptul că prețul produselor importate și comercializate în România este mult sub prețul de cost. Astfel, un fermier autohton care deține fermă de porci, abator și spațiu propriu de comercializare trebuie să vândă kilogramul de carne la 3,5 euro pentru a supraviețui pe piață. Carnea importată este vândută în supermarketuri la un preț de doar 2,5 euro, mult sub prețul de cost în orice parte a Europei".

     În ceea ce privește problemele din sectorul zootehnic, acesta traversează o perioadă dificilă din cauza tendinței de scădere dramatică a numărului cres­cătorilor de animale, mai menționează Daniel Buda.

     "Subvențiile acordate la nivel național sunt extrem de mici pentru fermele de animale, iar cei care sunt eligibili pentru sprijinul cuplat zootehnic sunt foarte puțini raportat la numărul total de ferme din România.

     Crescătorii de ovine au semnalat o altă problemă importantă cu care se confruntă, și anume lipsa centrelor de sacrificare a animalelor. Funcționarea unui număr mai mare de astfel de centre le-ar permite crescătorilor de ovine să își valorifice mai bine producția de carne, iar consumatorii ar avea garanția respectării unor standarde înalte de siguranță alimentară", ne-a mai spus domnia sa.

     Europarlamentarul consideră că o altă provocare, care pune o presiune tot mai mare asupra agriculturilor, este dată de schimbările climatice.

     Domnul Buda a adăugat: "Temperaturile în creștere și modificarea modelelor de precipitații au provocat inundații, incendii de vegetație, vijelii și alte fenomene extreme. Un raport al Băncii Mondiale arată că, în România, riscul climatic se află la unul dintre cele mai ridicate niveluri dintre statele Uniunii Europene, generând pierderi anuale asupra culturilor agricole de peste 30% și afectând aproape toate regiunile țării.

     Într-un sector atât de dependent de condițiile meteorologice, riscurile climatice provoacă cele mai mari pierderi producătorilor agricoli de talie mică din România, care adesea nu au capacitatea de a-și reveni în urma unor fenomene imprevizibile, mai ales când veniturile lor depind exclusiv de roadele obținute în urma cultivării pământului. Gestionarea eficientă a fenomenelor meteorologice extreme are o importanță deosebită pentru procesul de producție agricolă din țara noastră. Accelerarea trecerii la o economie ecologică, cu emisii reduse de dioxid de carbon, precum și perfecționarea metodelor de evaluare și predicție a impactului variabilității climatice sunt necesare pentru ca agricultura din România să facă față schimbărilor climatice".

     Doar 2% dintre fermierii de la noi din țară exploatează 50% din suprafața țării, iar restul de 98% exploatează cealaltă jumătate, a subliniat domnia sa.

     Daniel Buda consideră că acest fenomen are loc pentru că marii fermieri îi absorb treptat pe cei mici, iar dacă acest fenomen continuă până în anul 2020, ne vom confrunta cu mari probleme sociale, întrucât majoritatea celor care se ocupau de agricultură vor avea nevoie de noi locuri de muncă, adăugând: "Acest lucru este dificil, având în vedere faptul că nu avem suficiente zone industriale unde să poată fi cooptați sau alte zone unde să găseas­că un obiect de activitate, lucru care va crea o problemă socială extrem de mare".

     Domnia sa a subliniat: "Aș dori să aduc în atenție și provocările reprezentate de criza forței de muncă din sectorul zootehnic. În ultima perioadă s-a înregistrat o scădere alarmantă a numărului de persoane care activează în domeniul zootehnic, această situație amplificându-se în ultimii doi ani. Tendința persoanelor care lucrează în acest sector a fost de a se angaja în alte țări, iar unii lucrători au decis să renunțe la locul de muncă în favoarea ajutoarelor sociale care sunt extrem, dar și nepermis, de generoase.

     Bugetul pierde, așadar, aproximativ 21.600 de euro/100 persoane, în fiecare lună, din cauza crizei forței de muncă. Una dintre soluții ar fi angajarea de muncitori din țări terțe, însă procedura durează mai mult de 4 luni, fiind un proces greoi. Astfel, productivitatea, dar și competitivitatea fermierilor este periclitată de acest fenomen, unii zootehniști dispunând de tehnologii de ultimă generație, dar care nu sunt utilizate din cauza lipsei forței de muncă".

     Europarlamentarul a aminitit și problema generată de sistemul deficitar al cooperativelor din țara noastră.

     Domnia sa ne-a spus că legea cooperativelor agricole a suferit diverse modificări în ultimii ani, cea mai importantă dintre acestea fiind realizată în anul 2016. Modificările au survenit ca urmare a necesității instituirii unui cadru de reglementare adecvat pentru încurajarea asocierilor sub formă de cooperative.

     "În România, participarea agricultorilor la formele asociative este foarte scăzută, în ciuda multiplelor avantaje care decurg din asociere. Reglementările introduse în anul 2016 au avut ca scop accesarea mai ușoară a fondurilor europene, posibilitatea de negociere a unui preț mai bun al produselor și, nu în ultimul rând, introducerea unor facilități fiscale. Cu toate acestea, agricultorii care au aderat la cooperative s-au bucurat doar de un avantaj fiscal pe o perioadă limitată, și anume lipsa impozitului. Mai mult, membrii cooperativelor sunt nemulțumiți de cadrul legal incert și de lipsa normelor metodologice, care împiedică valorificarea acestor facilități fiscale", ne-a mai precizat Daniel Buda.

     Modificările legislative încurajează agricultorii să se organizeze pe partea de producție și nu în ceea ce privește comercializarea, așa cum sunt toate modelele de bună practică din Europa, iar în aceste condiții, principalii beneficiari ai noului text legislativ nu mai sunt producătorii locali, ci lanțurile de supermarketuri, atrage atenția domnia sa. 
Ramona Radu
 

 

.