Gala BURSA 2018

EXPORTUL DE GAZE CĂTRE UNGARIA - VEZI VIDEOCine ne intoxică cu gazul din Marea Neagră: Viktor Orban sau Teodor Meleşcanu?

A.S.
Ziarul BURSA #Companii #Energie /

Cine ne intoxică cu gazul din Marea Neagră: Viktor Orban sau Teodor Meleşcanu?


Viktor Orban: "Vom putea încheia foarte curând un acord care să ne permită să importăm, anual, peste patru miliarde de metri cubi de gaze naturale din România, pentru următorii 15 ani" 

Parlamentarii opoziţiei iau miniştrii la întrebări referitor la exportul de gaze către Ungaria

Orban: "La licitaţia pentru gazele din Marea Neagră, primele trei locuri au fost ocupate de companii maghiare"

Răzvan Nicolescu spune: "Este foarte important să facem distincţie între rezervarea de capacitate pentru o conductă ce nu a fost construită şi contracte ferme de furnizare"

Premierul ungar Viktor Orban a contrariat, la finalul săptămânii trecute, opinia publică din România, anunţând, la Budapesta, că Ungaria va importa în viitor cantităţi semnificative de gaze din România, reducând, astfel, dependenţa de gazele ruseşti. Afirmaţiile liderului de la Budapesta au inflamat presa din România, dar şi pe unii politicieni şi analişti, care au susţinut că un astfel de demers ar însemna trădarea intereselor naţionale.

Viktor Orban a declarat la finalul săptămânii trecute, potrivit site-ului guvernului maghiar: "În anii următori, România va extrage, anual, aproximativ patru miliarde de metri cubi de gaze naturale pe care intenţionează să le exporte. O companie americană va efectua această lucrare, iar, la licitaţia aferentă (n.r. pentru gazele din Marea Neagră), primele trei locuri au fost ocupate de companii care sunt 100% deţinute de maghiari. Prin urmare, vom putea încheia foarte curând un acord care să ne permită să importăm, anual, peste patru miliarde de metri cubi de gaze naturale din România, pentru următorii 15 ani. Secţiunea maghiară a interconexiunii de gaze este deja completă, iar secţiunea românească este în prezent în construcţie. Aceasta înseamnă că, în jurul anului 2021-22, vom fi într-o nouă situaţie. Şi aşa, cu modestia de rigoare, dar şi cu plăcere, pot anunţa că epoca monopolului de gaze ruseşti în Ungaria se va încheia, deoarece vom putea procura mai mult de jumătate din importurile noastre de gaze dintr-o altă sursă - în acest caz România.

Aceasta este o situaţie cu totul nouă - nu doar pentru Ungaria, ci pentru întreaga regiune. Până acum, am reuşit să diversificăm doar rutele de transport de gaze, dar acum suntem capabili să diversificăm sursa de gaze naturale. Aceasta înseamnă că Ungaria se va afla într-o nouă poziţie geostrategică - una mai favorabilă decât înainte".

Declaraţia oficialului ungar vine după un dejun de lucru care a avut loc pe 5 februarie, la Bucureşti, între ministrul afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, şi ministrul afacerilor externe şi comerţului exterior al Ungariei, Peter Szijjarto, care par să fi avut grave probleme de comunicare în timpul întâlnirii, fiecare declarând, ulterior, altceva. Dacă ministrul ungar de externe a anunţat că a convenit cu partea română ca, până în 2020, România să creeze condiţiile tehnice necesare pentru exportul de gaze către Ungaria, iar de la 2022, să devină posibil transportul către Ungaria al unei cantităţi semnificative de gaze produse în Marea Neagră, Teodor Meleşcanu a negat cu fermitate parafarea unei astfel de înţelegeri între România şi Ungaria.

Contactaţi de ziarul BURSA pentru clarificări, reprezentanţii MAE ne-au transmis: "Cu prilejul vizitei nu s-a semnat niciun acord sau vreun alt document bilateral care să facă referire la export de gaze din Româ­nia în Ungaria sau la alte noi proiecte în domeniul energetic. Menţionăm că, în cursul convorbirilor, au fost reluate exclusiv elementele deja cunoscute public şi stadiul proiectelor aflate în curs de derulare, fără alte elemente de noutate, între care şi asigurarea interconectării bidirecţionale a infrastructurii de gaze în conformitate cu Planul de Dezvoltare a Sis­temului Naţional de Transport (SNT) Gaze Naturale al companiei TRANSGAZ. După cum se poate observa, conform acestui plan, asigurarea interconectării se va face în corelaţie cu dezvoltarea proiectului BRUA, a cărui finanţare parţială este asigurată din fonduri europene. Dezvoltarea în timp, pe etape, a capacităţii interconectărilor şi a infrastructurii BRUA constituie proiecte omologate în formatele iniţiate la nivel UE şi incluse pe lista Proiectelor de Interes Comun ce primesc finanţare europeană prin programul CEF. Calendarul de dezvoltare a proiectelor constituie o condiţie de finanţare, iar nerespectarea lui poate atrage pierderea acesteia. Sursele de aprovizionare pentru coridorul BRUA pot include gaze din Coridorul Sudic şi, posibil, într-o etapă ulterioară, în măsura confirmării investiţiilor, o parte din gaze ce vor fi produse în Marea Neagră. Conform reglementărilor europene nu poate fi vorba despre surse de gaze sau infrastructuri cu dedicaţie exclusivă pentru o anume destinaţie sau o anume ţară. Dezvoltarea interconectării SNT cu reţelele altor state europene prin flux bidirecţional este o obligaţie ce decurge din Regulamentul european 1368/2017 privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale şi este conformă obiectivelor Uniunii Energetice". 

La rândul său, Departamentul de comunicare externă al premierului Viktor Orban ne-a comunicat: "Informaţiile oficiale cu privire la acord vor fi publicate în timp util".

Răzvan Nicolescu, lider al indus­triei de energie şi resurse la Deloitte, fost ministru al Energiei şi fost Preşedinte al Agenţiei Europene de Reglementare în Energie, a susţinut, pe o reţea de socializare, că nu poate să existe nici un acord pentru că, după ce plătesc taxe şi redevenţe, companiile pot vinde gazul produs în România, Moldova, Ucraina, Turcia, Bulgaria etc.

Domnia sa menţionează: "Faptul că România ar putea avea mai mult gaz şi să livreze şi la vecini este un lucru bun de care trebuie să fim mândri. Dacă pe lângă a fi mândri suntem şi inteligenţi am putea deveni un hub de gaz regional.

Pentru ca să reuşim asta trebuie să revenim la priorităţile noastre din 2014 care trebuie realizate exact în ordinea stabilită atunci :

1. Marea Neagră legată de conductele de tranzit care ies din ţară la Negru Vodă;

2. Interconectorul Iaşi-Ungheni-Chişinău;

3. Coridorul vertical care să ne permită import din Grecia;

4. Ciclu simultan extracţie-injecţie măcar la jumătate din capacităţile noastre de stocare;

5. Flux invers cu Ucraina;

6. Întărirea capacităţii de interconectare cu Ungaria/Austria (BRUA).

Declaraţia premierului ungar nu mă îngrijorează deloc şi din acest motiv nu cred că se impune vreo reacţie din partea autorităţilor române. Este bine că vecinii noştri îşi pun speranţa într-un posibil ajutor din partea noastră".

Referindu-se la licitaţia despre care a vorbit Orban, câştigată de trei companii ungare, Răzvan Nicolescu spune: "Este foarte important să facem distincţie între rezervarea de capacitate pentru o conductă ce nu a fost construită şi contracte ferme de furnizare. De asemenea, preferinţa mea pentru alocări pro-rata la capacităţile de interconectare este veche şi asumată public".

Perimetrul Neptun din Marea Neagră - 42 şi 84 de miliarde de metri cubi de gaze

La începutul anului, directorul general al OMV, Rainer Seele, a declarat că OMV va discuta cu partenerul american Exxon despre proiectul de gaze naturale "Neptun" din Marea Neagră, pentru ca în 2018 să se ia decizia finală de investiţie. Gazele ar putea fi transportate prin conducta BRUA (Bulgaria-Ungaria-România-Austria), care, între timp, s-a oprit în Ungaria.

În opinia lui Rainer Seele, dificultatea proiectului este legată de vânzarea volumelor foarte mari de gaze, care "nu pot fi consumate nici măcar de piaţa românească". De aceea, directorul OMV a susţinut că este necesar ca Guvernul român să acorde o licenţă de export. În opinia directorului OMV Petrom, fără export, dezvoltarea zăcământului de gaze nu este posibilă.

OMV Petrom şi americanii de la ExxonMobil au finalizat a doua campanie de foraj în perimetrul Neptun din Marea Neagră, primele estimări arătând că ar putea fi între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi de gaze. Spre comparaţie, producţia anuală de gaze a României este de circa 11 miliarde de metri cubi.

Analiştii susţin că dezvoltarea BRUA ar fi trebuit să fie un pas important pe care România îl face pentru definitivarea intereselor ţării noastre în regiune, determinând creşterea securităţii energetice a ţării, crearea premiselor pentru interconectarea conductelor care vor avea ca surse potenţiale gazele naturale din Marea Neagră, dar şi garanţia că ţările din Europa Centrală şi de Sud-Est vor avea acces la cel puţin trei surse de energie diferite.

Din declaraţiile lui Viktor Orban, înţelegem că Ungaria va importa, în următorii 15 ani, din România aproximativ 60 de miliarde mc de gaze naturale, fiind vorba de aproape toată cantitatea din perimetrul Neptun din Marea Neagră.

În vara anului trecut, transportatorul maghiar de gaze FGSZ a anunţat că gazoductul Bulgaria - România - Ungaria - Austria (BRUA) se va opri în Ungaria şi nu va mai ajunge până în Austria, aşa cum prevedea proiectul, susţinut şi finanţat de UE. Anunţul a luat prin suprindere atât părţile implicate, cât şi piaţa europeană a energiei, cu atât mai mult cu cât Austria a coordonat proiectul.

Operatorul maghiar de transport FGSZ a anunţat, astfel, că nu mai este în măsură să organizeze un sezon deschis pe secţiunea de conducte româno-ungaro-austriacă. În schimb, FGSZ a menţionat că singura parte "viabilă din punct de vedere economic" a conductei Bulgaria-Ungaria-România-Austria (BRUA) ar fi interconectorul existent între România şi Ungaria, care ar putea fi extins de la capacitatea actuală de 4,4 miliarde de metri cubi, la 5,26 miliarde de metri cubi pe an.

În forma sa iniţială, BRUA ar fi trebuit să parcurgă o distanţă de 582 km pe relaţia sud-nord, care leagă Bulgaria de hub-ul Baumgarten din Austria. Aceasta ar fi inclus atât infrastructură existentă, cât şi una nouă, oferind o alternativă de aprovizionare şi o nouă rută care să ajute regiunea să nu mai depindă de gazele ruseşti.

Parlamentarii iau miniştrii la întrebări referitor la exportul de gaze către Ungaria

Ministrul Afacerilor Externe Teodor Meleşcanu şi Ministrul Economiei Dănuţ Andruşcă vor trebui să dea explicaţii referitoare la informaţiile privind exporturile de gaze din ţara noastră către Ungaria, în urma interpelărilor înregistrate de parlamentarii Matei-Adrian Dobrovie, de la USR, şi Marilen Gabriel Pirtea, de la PNL.

Deputatul USR Matei-Adrian Dobrovie îi solicită lui Teodor Meleşcanu să confirme dacă a semnat, împreună cu ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, acordul pe baza căruia mari cantităţi de gaze naturale extrase din Marea Neagră vor putea fi livrate Ungariei începând din anul 2022. Parlamentarul a adăugat: "În cazul în care confirmaţi semnarea acordului cu Ungaria, vă rog să prezentaţi motivele pentru care partea română şi-a asumat obligaţia de a aproviziona Ungaria cu 4,4 miliarde metri cubi de gaze naturale începând din anul 2022. Totodată, vă rog să aduceţi clarificări cu privire la lipsa de informare a cetăţenilor români şi mass media despre semnarea acordului cu Ungaria".

Deputatul a adresat MAE şi următoarele întrebări: "1. Care sunt obligaţiile asumate de România în privinţa asigurării exporturilor de gaze naturale spre Ungaria?

2. Care sunt avantajele pe care exporturile de gaze naturale spre Ungaria le au asupra României?

3. Care sunt demersurile iniţiate de Ministerul Afacerilor Externe în vederea diversificării rutelor şi surselor de aprovizionare, cu scopul asigurării securităţii energetice la nivel regional şi european?"

În interpelarea sa, Matei-Adrian Dobrovie semnalează informaţiile prezentate de agenţia de presă ungară Magyar Tavirati lroda (MTI), conform cărora România şi-a asumat obligaţia de a pune la punct condiţiile tehnice pentru a permite, începând din anul 2022, aprovizionarea cu 4,4 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an prin intermediul conductei de aprovizionare care leagă România de Ungaria: "În plus, ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a precizat că partea română va construi staţii de compresare care vor permite livrarea a 1,75 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an în 2020.

În schimb, în comunicatul emis la data de 5 februarie ac., Ministerul Afacerilor Externe precizează vag că în cadrul întrevederii «a fost reliefată importanţa diversificării rutelor şi surselor de aprovizionare, cu scopul asigurării securităţii energetice la nivel regional şi european». În cadrul comunicatului nu se menţionează nimic cu privire la semnarea unui acord privind exporturile de gaze spre Ungaria".

În schimb deputatul PNL Marilen Gabriel Pirtea a solicitat informaţii de la Ministrul Economiei, întrebând: "În cadrul vizitei realizate la Bucureşti luni, 5 februarie 2018, de către Ministrul de Externe din Guvernul Ungariei, domnul Peter Szijjarto, acesta a participat la întâlniri de lucru alături de oficiali ai Guvernului şi Parlamentului României. Cu această ocazie a fost convenită încheierea unui Memorandum pentru furnizarea către Ungaria a cantităţilor de gaz natural exloatat din Marea Neagră, estimate la peste 4 miliarde de metri cubi anual până în anul 2022.

Vă rugăm să ne transmiteţi dacă Ministerul pe care îi conduceţi a realizat o analiză de oportunitate privind vânzările de stocuri de gaze naturale din exploatările României la Marea Neagră, dar şi o prognoză cu privire la evoluţia în următorii ani a acestui sector energetic.

Vă rugăm să ne comunicaţi dacă Ministerul pe care îl conduceţi a avizat Memorandumul convenit în 5 februarie 2018, ori dacă a primit o solicitare de a exprima un punct de vedere pe acest subiect, cât şi punctul de vedere oficial şi tehnic al Ministerului Economiei cu privire la exporturile de gaze naturale către contractori din Ungaria".

Iulian Iancu: "Dacă vor fi contracte bilaterale în totalitate, atunci este evident că 50% din gazele României pot să plece la export, ceea ce reprezintă un impact direct asupra securităţii României"

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a transmis, la finalul anului trecut, o scrisoare Comisiei de anchetă a activităţii ANRE (Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei), recomandând analiza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.64/2016 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr.123/2012 în cadrul Grupului de Lucru pentru Infrastructură Strategică şi Securitate Energetică.

Surse apropiate situaţiei susţin că Ion Oprişor, consilierul prezidenţial pentru securitate naţională, i-a răspuns, astfel, lui Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de anchetă ANRE, care a cerut un punct de vedere al CSAT pe OUG 64/2016.

Grupul de Lucru pentru Infrastructură Strategică şi Securitate Energetică este condus, potrivit surselor noastre, de Mihnea Constantinescu, ambasador cu însărcinări speciale al României pe probleme energetice. Din această organizaţie fac parte toate ministerele care deţin infrastructură critică, fiind reprezentate la nivel de secretar de stat.

Iulian Iancu a declarat acum câteva luni: "Investitorii din Marea Neagră nu vor tranzacţionarea gazelor naturale pe bursă, ci preferă, în proporţie de 100%, contracte bilaterale. Or, acest lucru impactează direct securitatea naţională şi acesta este motivul pentru care noi trimitem la CSAT să facă analiza în consecinţă a solicitărilor lor şi a tuturor aspectelor implicate de ordonanţă. Credem că acest proiect de lege trebuie să fie vizat de toate instituţiile importante ale României pentru că este prea mare responsabilitatea pentru noi. Personal, voi face o adresă către CSAT, solicitând să se analizeze toate implicaţiile în cadrul acestei instituţii".

Iulian Iancu a spus că investitorii susţin că este esenţial pentru ei să aibă dreptul să poată face contracte bilaterale, să le încheie de pe acum, ca să-şi poată asigura investiţiile. Domnia sa a precizat: "Dacă lucrurile stau aşa şi dacă aceasta este dorinţa investitorilor, atunci implicaţiile sunt foarte mari. Nouă ni s-a reproşat că, dacă nu modificăm ordonanţa, împiedicăm investitorii din Marea Neagră şi încurajăm Rusia, mai ales mie mi s-a imputat asta. Dacă vor fi contracte bilaterale în totalitate, atunci este evident că 50% din gazele României pot să plece la export, ceea ce reprezintă un impact direct asupra securităţii României. Nu vom avea încotro şi va trebui să luăm gaze de la Gazprom, ne vor avea în totalitate la mână şi ne vor mări preţul după bunul plac. Mai ales că UE nu ne-a creat nicio alternativă. Dacă noi dăm drumul la export, în procentele pe care ei le doresc, atunci înseamnă că trebuie să existe o alternativă la import. Or, alternativa la import este un subiect de analiză a oportunităţilor şi posibilităţilor fizice. Oficialii Uniunii Europene au spus că îi interesează interconectarea regiunilor şi a pieţelor, că vor coridoare verticale, coridoare de interconectare şi de transport şi din zona Caspică, ca atare UE susţine aceste proiecte, acordând şi finanţare. Dacă este aşa, atunci trebuie neapărat ca analiza aceasta să vizeze şi o discuţie cu reprezentanţii UE pentru că, din punct de vedere fizic, cel puţin pentru următorii cinci ani, nu avem această alternativă. E firesc ca, atunci când pui în discuţie exportul, să ai finalizată şi discuţia despre import".

În iunie 2017, Mihnea Constantinescu declara: "Proiectul BRUA este în grafic, ceea ce este impresionant şi o surpriză foarte plăcută. Sperăm ca undeva la orizontul anului 2021, România să se profileze la intersecţia celor trei mai coridoare de transport al gazelor naturale: coridorul vertical, coridorul sudic şi coridorul nord-sud, de la Marea Baltică spre sudul continentului".

Camera Deputaţilor a adoptat, acum câţiva ani, cu unanimitate de voturi Propunerea legislativă privind măsurile necesare implementării proiectului de dezvoltare pe teritoriul României a Sistemului de Transport Gaze Naturale pe coridorul conductei de transport Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA).

Iniţiatorii acestei propuneri legislative erau deputaţii PSD Iulian Iancu, Marin Gheorghe şi Rodin Traicu şi deputaţii PNL Lucian Bode şi Răzvan Mironescu.

Importurile anuale de gaze ale Ungariei s-au ridicat la 6,8 miliarde de metri cubi în 2015, în timp ce producţia internă a ajuns la 1,8 miliarde de metri cubi, potrivit datelor Agenţiei Internaţionale pentru Energie (IEA). Ungaria importă, în prezent, cea mai mare parte a gazului său din Rusia, în baza unui acord de furnizare pe termen lung. În 2015, consumul de gaz în Ungaria a fost de 7,5 miliarde de metri cubi, scăzând în majoritatea sectoarelor.

Opinia Cititorului ( 3 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

  1. De ce nu este bine sa exportam gaze?

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

    1. Ca ramanem ca prostii de caruta; o sa ajungem sa luam gaz de la rusi, prin unguri

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

    Nu avem nicio alerta de pericol de explozie a gazelor la sediul lui Orban. 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Deleanu
Apanova - verfici calitatea de peste 600 de ori pe zi
Metronet
Proactiv Plus
Everest Catering
Vila Timo
Mozart Spirits
Schlumberger
Legestart
Calendarul BURSA 2018
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.hipo.ro
www.dreptonline.rowww.dreptonline.ro
modele cărţi de vizităInvitaţii de nuntăCărţi de vizită