Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 04.10.2017
FEBRA ROBOR - TRATATĂ DE BNR CU O DOZĂ ȘOC DE LICHIDITATE
Piperea: "Isărescu dă vina pe Fisc pentru creșterea dobânzilor"
click aici
Gheorghe Piperea
 
    *  Mugur Isărescu, către ziariști: "Nu vă mai gândiți că suntem presați de guvernanți, pentru că noi, aici, rezistăm"

     ------
 
       ACTUALIZARE 11:12 Indicele Robor la 3 luni a scăzut până la nivelul de 1,79%

     Indicele Robor la trei luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a atins nivelul de 1,79%, după 15 zile consecutive de creștere, potrivit datelor publicate astăzi de Banca Națională a României (BNR).

     Robor la 3 luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei.

     Indicatorul a atins ieri nivelul de 1,8%, cel mai mare din 25 noiembrie 2014.

     Acesta a crescut accelerat din data de 18 septembrie, când a atins nivelul de 1%. Vineri, indicele a atins pragul de 1,58%, luni 1,71%, iar ieri 1,8%.

     Totodată, indicele Robor la șase luni a scăzut la 1,87%, după ce atinsese ieri nivelul de 1,89%, cel mai mare nivel din 7 ianuarie 2015 (1,92%).

     Și acest indicator a crescut accelerat în ultimele zile, atingând nivelul de 1,69% vineri și 1,78% luni.

     Creșterea indicelui Robor din ultimele zile este legată de probleme de lichiditate ale pieței, în condițiile în care gradul de colectare a Fiscului a crescut, iar specialiștii Băncii Naționale a României (BNR) vor găsi soluții pentru a tempera creșterea acestui indice, a declarat marți ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, după o întâlnire cu reprezentanți ai BNR.

     (A.C.)

     -------

     Colectarea ANAF peste așteptări a crescut ROBOR-ul - este concluzia principală a Guvernatorului Băncii Naționale a României Mugur Isărescu, transmisă, ieri, presei, în cadrul unui briefing.

     Gradul de colectare a taxelor și impozitelor a depășit așteptările, în luna septembrie și, astfel, au fost retrași mai mulți bani din bănci, în piață creându-se o problemă de lichiditate, a explicat șeful Băncii Centrale creșterea abruptă a ROBOR din ultima perioadă, precizând: "Taxele și impozitele sunt plătite între 20 și 30 ale lunii. Atunci, banii firmelor și populației care există în bănci sunt absorbiți și merg în contul Trezoreriei statului, care se află la Banca Națională a României. Deci nu se plimbă dintr-o bancă în altă bancă comercială, vin la Banca Națională a României. Acest lucru echivalează cu o absorbție de lichiditate. După 5-6 ale lunii următoare lichiditatea este «injectată» în piață. (...)

     Ce a intervenit în luna aceasta o să vă surprindă: o performanță mai bună în colectarea impozitelor. S-a colectat mai mult decât ne-am fi așteptat".

     În acest context, Banca Națională a făcut o inserție masivă de lichiditate, ieri, de 9,3 miliarde lei, ale cărei efecte asupra valorii ROBOR urmează să fie observate astăzi, potrivit guvernatorului, care a estimat că dobânzile din piață, inclusiv indicele ROBOR, vor oscila în jurul valorii de 1,75%, cu o marjă de plus/minus 1%.

     "ROBOR, pe toate componentele sale, a fost calculat de dimineață, la ora 11.00, iar operațiunile REPO au fost făcute după ora 12.00. Mâine (n.r. astăzi) veți vedea efectele", a explicat șeful BNR, dând asigurări că vizita de ieri la Banca Națională a ministrului Finanțelor Ionuț Mișa a fost o pură coincidență cu injecția de lichiditate.

     "A fost o coincidență, ca să nu spun ghinion. Hotărâserăm cu o zi înainte, în comitetul care se reunește în ziua premergătoare Consiliului de Administrație, când ne-am dat seama că evoluția ROBOR este mai de durată decât de obicei", a răspuns Mugur Isărescu la o întrebare pe subiect.

     BNR nu simte nicio presiune din partea politicului, a dat asigurări Guvernatorul BNR, precizând că evoluția ROBOR nu a fost o mișcare deliberată.

      Piperea: "Isărescu jignește inteligența audienței, prin răspunsurile sale"

     Afirmațiile făcute ieri de Guvernatorul Mugur Isărescu are mai multe implicații negative, consideră avocatul Gheorghe Piperea, consilierul premierului pe probleme de bănci, piață de capital, fiscalitate și insolvență. Domnia sa ne-a precizat: "Prima concluzie ce reiese după declarațiile lui Isărescu este faptul că, de câțiva ani, ROBOR stă la un nivel foarte redus din cauza lipsei de eficiență în colectarea taxelor de către ANAF. Deci, nivelul ROBOR din ultimii ani, ținut jos în mod artificial, s-a datorat excesului de lichidități în piață pentru că nu a reușit ANAF să colecteze. Asta ne spune domnul Isărescu.

     Înseamnă că acum, când ANAF își face treaba și colectează, ceea ce ar trebui să ne intereseze pe toți, crește ROBOR-ul. Deci, vinovatul pentru că oamenii plătesc mai mult la bănci este Fiscul, în opinia Guvernatorului BNR, pentru că, în loc să stea în banca lui, a început să colecteze mai mult.

     Eu mi-am pus întrebarea dacă nu cumva creșterea ROBOR a fost o măsură de retorsiune împotriva Fiscului, care le-a spus băncilor să își plătească impozitele. Prin ceea ce a spus Guvernatorul, îmi răspunde, printre rânduri, afirmativ la această întrebare".

     Consilierul primului ministru se întreabă, de asemenea, de ce BNR nu a intervenit în piață mai devreme: "Mai este un aspect - după ce ROBOR crește constant de atâtea zile, vine acum domnul Isărescu din vacanță și rezolvă această problemă injectând în piață 9,3 miliarde lei. Întrebarea fundamentală este de ce BNR nu a injectat lichiditate până acum".

     Întrebat, în conferință, de ce BNR nu a intervenit să crească lichiditatea mai devreme de ieri, Mugur Isărescu a explicat că dobânzile din piață erau mult mai mici decât cea de politică monetară, conchizând: "Nu ar fi venit nimeni la 1,75%".

     Avocatul Piperea consideră că răspunsul Guvernatorului Băncii Centrale "jignește inteligența celor prezenți în sală".

     Gheorghe Piperea este de părere că evoluția ascendentă a ROBOR are două consecințe ireversibile. În primul rând, există contracte de credit care au dobânzi în funcție de ROBOR la trei sau la șase luni și care deja au fost modificate, ratele lunare crescând cu câteva sute de lei.

     În cel de-al doilea rând, dobânzile practicate pentru plasarea titlurilor de stat au fost majorate și foarte greu vor reveni la nivelul de săptămâna trecută, conform domnului Piperea, care adaugă: "Acest lucru înseamnă că toate eforturile bugetare, inclusiv majorarea accizei, se cam topesc, iar Guvernul va trebui să găsească o altă soluție fiscală care să acopere aceste sume care se pierd.

     BNR ne spune că nivelul ROBOR este stabilit de piață. Însă, Masa Monetară ajungea în ianuarie la 100 miliarde lei, iar acum este de 200 miliarde lei, deci sunt foarte multe lichidități în piață, fără să luăm în calcul depozitele bancare. Astfel, conform legii cererii și a ofertei, ROBOR ar fi trebuit să rămână scăzut pentru mult timp, având destulă lichiditate în piață".

     Guvernatorul BNR: "BNR va controla lichiditatea, dar în anumite limite"

     Mugur Isărescu a dat asigurări că BNR va continua să controleze lichiditatea, dar în anumite limite, ROBOR nemaiajungând la valori aproape de zero: "Nu vindem iluzii populației. S-a ieșit din perioada de dobânzi foarte scăzute peste tot în lume. (...). Inflația se duce spre 2% la sfârșitul anului. Dobânzile se vor plimba în acest interval. Mai reducem culoarul. Poate să scadă ușor sub 1%, dacă vom mai avea excese de lichiditate (...) Pentru noi, nu a fost o surpriză creșterea ROBOR. O surpriză a fost ritmul rapid de creștere. De altfel, noi am spus de foarte multă vreme că o creștere a dobâzilor este inevitabilă".

     Guvernatorul BNR a menționat și faptul că raportul între creditele cu dobânzi fixe și cele cu dobânzi variabile a crescut foarte mult în favoarea celor cu dobânzi variabile, care includ și ROBOR și, dacă ROBOR scade, atunci scade și rata la credit. "Este adevărat că, dacă banca dă credite cu dobânzi fixe, atunci ea își ia măsuri protective", a concluzionat domnul Isărescu.

     Domnia sa a admis că, în această perioadă, au avut loc presiuni pe cursul de schimb, care "s-a zbătut" la 4,59 lei/euro o perioadă îndelungată: "Aș fi ridicol să nu recunosc aceste presiuni, care sunt determinate de mișcările nerezidenților".

     Isărescu: "Articolul de lege care permite prezența ministrului Finanțelor la ședințele CA ale BNR va fi eliminat"

     Ministrul Finanțelor Publice Ionuț Mișa a fost, ieri, la Banca Națională a României (BNR), să discute cu membrii conducerii Băncii Centrale despre creșterea indicelui ROBOR din ultima perioadă.

     Cele două părți au avut o discuție tehnică pentru întărirea colaborării dintre Guvern, Ministerul Finanțelor și BNR, potrivit domului Mișa, care a precizat că intervenția sa a fost una strict tehnică, pentru a identifica o soluție optimă de împletire a politicilor fiscale cu cele monetare, astfel încât să avem o situație cât mai stabilă în economie. Ceea ce l-a determinat pe șeful de la Finanțe să ajungă la Banca Centrală a fost creșterea din ultima perioadă a indicelui ROBOR, despre care cele două părți au vorbit.

     Evoluția ascendentă a ROBOR din ultimele zile este legată de problemele de lichiditate ale pieței, în condițiile în care Fiscul și-a crescut gradul de colectare, a declarat Ionuț Mișa la ieșirea de la discuții. Specialiștii Băncii Naționale a României vor găsi soluții pentru temperarea creșterii dobânzii ROBOR, a spus, ieri, ministrul de resort, după întâlnirea de la BNR. Oficialul a mai adăugat că există instrumente pentru reglarea lichidității, pe care BNR le are la dispoziție.

     Ministrul Mișa a explicat: "Întâlnirea a avut ca scop principal întărirea colaborării între Ministerul de Finanțe, Guvern și BNR. Fiecare dintre noi are rolul lui. Atât timp cât Ministerul de Finanțe adoptă politici fiscale coerente și BNR politici monetare coerente, vom reuși să realizăm un element de stabilitate. Acesta a fost și obiectivul întâlnirii, să vedem situația din piață, care sunt soluțiile legate de lichiditate și de o împletire mai bune a politicilor fiscale cu politica monetară pe care o realizează BNR. Specialiștii din BNR vor găsi și vor decide soluția pentru a tempera această creștere a ROBOR. Vor da, probabil, ulterior, mai multe detalii și mai multe relații despre deciziile luate la nivelul Consiliului de Administrație. Prezența mea a constat în a discuta strict tehnic despre ce se întâmplă astăzi, despre evoluția ROBOR".

     Și Mugur Isărescu a spus că discuțiile cu Ionuț Mișa au fost tehnice, menționând că independența BNR nu înseamnă să ia decizii de una singură, ci să aibă putere de negociere și colaborare cu celelalte instituții ale statului.

     De asemenea, domnia sa a precizat că, potrivit legii de funcționare a BNR, ministrul Finanțelor are dreptul să participe la ședintele CA ale BNR, fără drept de vot. Având în vedere legislația europeană, acest lucru se va schimba, a anunțat Guvernatorul BNR, menționând că articolul de lege care permite prezența ministrului Finanțelor la ședințele CA va fi eliminat, mai ales odată cu aderarea noastră la zona euro.

     Indicele ROBOR este rata medie a dobânzii la care se împrumută băncile între ele, iar creșterea lui va influența dobânzile aferente creditelor în lei.

     În ultimele aproape două săptămâni, valoarea acestui indice a crescut constant, ieri ROBOR la trei luni ajungând la 1,8%, nivel care nu a mai fost atins din noiembrie 2014. Luni, ROBOR la trei luni a fost 1,71%. BNR a anunțat, ieri, că ROBOR la șase luni a urcat la 1,89% (cel mai mare nivel din 7 ianuarie 2015), de la 1,78% luni. La nouă luni, ROBOR a crescut de la 1,78% luni, la 1,88% ieri. 
EMILIA OLESCU
 
     * BNR: "ROBOR a crescut și în contextul revizuirii anticipațiilor inflaționiste"
     Spre finalul trimestrului al treilea al acestui an, ratele dobânzilor de pe piața monetară interbancară au manifestat o tendință pronunțată de creștere, apropiindu-se de rata dobânzii de politică monetară, în contextul revizuirii ascendente semnificative a anticipațiilor inflaționiste, al consolidării așteptărilor privind ajustarea conduitei politicii monetare, precum și al înregistrării unor fluctuații de lichiditate, sub influența factorilor autonomi ai lichidității, a menționat Guvernatorul.
     Acesta a spus că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a accelerat substanțial ascensiunea, atingând, în luna august, nivelul de 6,5% - vârful ultimilor cinci ani -, în condițiile amplificării fluxului de credite noi, concomitent cu restrângerea operațiunilor de externalizare a creditelor neperformante. Ponderea creditului în lei a continuat să se majoreze până la 61%.
     "Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva continuării creșterii ratei anuale a inflației în următoarele luni, dar într-un ritm ușor mai alert decât cel din prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflației din august 2017, ca urmare a materializării unor riscuri asociate evoluției unor componente exogene ale IPC. Incertitudinile și riscurile asociate acestei perspective sunt însă influențate de evoluții din mediul intern și din cel extern", se arată în comunicatul BNR privind Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară.
     Pe plan intern, acestea sunt sporite de conduita politicii fiscale și a celei de venituri, precum și de perspectiva prețurilor administrate (gaze naturale, energie electrică) și a celor volatile ale produselor alimentare, conform BNR, care menționează că, pe piața externă, relevante rămân incertitudinile și riscurile legate de creșterea economică în zona euro și pe plan global, de escaladarea unor tensiuni geopolitice, dar și de deciziile principalelor bănci centrale (BCE, FED). Totodată, are loc o reconfigurare a politicilor băncilor centrale care schimbă evoluția ratelor dobânzilor pe piețele financiare internaționale.
     Comunicatul Băncii Centrale mai arată că rata anuală a inflației și-a continuat ascensiunea pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului al treilea, înregistrând o creștere semnificativă în luna iulie (la 1,42%, de la 0,85% în luna anterioară), urmată de o temperare a acesteia până la 1,15% în luna august, nivel ușor inferior celui prognozat: "Creșterea a fost determinată de componenta prețurilor administrate, ca efect al majorării tarifului la energie electrică, fiind susținută și de evoluția prețului combustibililor în condițiile măririi cotațiilor internaționale ale petrolului, precum și de accelerarea inflației de bază. Efectele menționate au fost parțial compensate de impactul scăderii prețurilor volatile ale produselor alimentare.
     Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a depășit marginal nivelul prognozat, ajungând în luna august la 1,60%, de la 1,42% în luna iunie, pe seama accelerării creșterii prețurilor serviciilor și, în mai mică măsură, a prețurilor produselor alimentare procesate.
     În luna iulie a.c., rata medie anuală a inflației IPC a intrat în teritoriul pozitiv (de la -0,1% în luna iunie) continuând să crească de la 0,1% în luna iulie la 0,2% în luna august; calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum, media anuală și-a consolidat valoarea pozitivă până la 0,3% în luna august (de la 0,2% în luna iunie)".
     În acest context, Consiliul de Administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an, menținerea ratelor rezervelor minime obligatorii la nivelurile existente și continuarea gestionării adecvate a lichidității din sistemul bancar. Membrii CA au mai decis îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/-1,25 puncte procentuale de la +/-1,50. Corespunzător acestora, începând cu 4 octombrie 2017, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit crește la 0,50%, iar rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) se reduce la 3%. 

 

.