Gala BURSA 2018

Forumul Judecătorilor critică proiectul de Cod Penal

GEORGE MARINESCU
Ziarul BURSA #Politică /

Magistraţii sunt nemulţumiţi de modul în care parlamentarii puterii au ales să modifice Codul Penal şi să dez-incrimineze total sau parţial multe dintre infracţiunile care privesc lupta anticorupţie.

Astfel, Forumul Judecătorilor din România susţine că adoptarea cu viteza luminii a modificărilor Codului Penal, încălcând flagrant convenţii internaţionale şi ignorând avizele Comisiei de la Veneţia, îndepărtează statul român de la standardele minimale ale unui stat de drept.

Comunicatul de presă emis de Forumul Judecătorilor informează: "Modalitatea de reglementare, care aminteşte de celebrul ritm din perioada comunistă < < Hei, rup! Hei, rup! Cad stânci de fier în lupta dusă de brigadier > > exclude ab initio orice formă de dialog (simulat precum într-o piesă de teatru absurd) cu orice actori relevanţi, în fapt imposibil dacă deosebirile dintre cei care îl poartă sunt ireductibile".

Magistraţii susţin că modificările cerute de legi de o importanţă capitală nu se adoptă cu viteza luminii, "în proceduri de urgenţă inventate în nopţi caniculare de vară, în timpul vacanţelor, în dispreţul lumii civilizate", ci prin dialog, cu studii serioase de impact şi cu implicarea tuturor experţilor tehnici relevanţi, cu precădere cei internaţionali.

Conform judecătorilor, o schimbare radicală a opticii legiuitorului asupra răspunderii penale a funcţionarilor publici ar trebui să fie rezultatul unei dezbateri serioase în mediul juridic şi în societate, pentru a evita orice posibile consecinţe negative, cum ar fi vulnerabilizarea relaţiilor sociale care trebuie să se întemeieze pe încrederea în activitatea funcţionarilor publici, nicidecum luată prin încălcarea dispoziţiilor Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York la 31 octombrie 2003.

Dosarele aflate pe rol vor fi clasate

Magistraţii susţin că modificarea infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 din Codul penal, reprezintă în realitate o dezincriminare de facto a acestei infracţiuni, iar elementele introduse de legiuitor nu au legătură cu constituţionalitatea normei: reducerea pedepsei la maximum 5 ani închisoare (de la 7 ani în forma tip prevăzută de art.297 din Codul penal şi de la 14 ani în forma agravată prevăzută de art.13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000) şi excluderea posibilităţii interzicerii unor drepturi, precum cel de a fi ales sau de a ocupa funcţia care a facilitat săvârşirea infracţiunii, aspect ce nu este inserat în nicio decizie a Curţii Constituţionale şi nu este justificat în nicio manieră de iniţiatorul legii.

Comunicatul mai transmite: "Reducerea pedepsei are ca efect imediat calcularea termenului de prescripţie ţinând seama de o categorie diferită de infracţiuni, privite de legiuitor ca fiind mai puţin grave, fiind aplicabil un termen de prescripţie de 5 ani care se poate mări la 7 ani şi 6 luni, dacă în cauză se începe urmărirea penală faţă de o persoană. Comparativ, varianta agravată are în prezent un termen de prescripţie de 10 ani, care poate fi prelungit până la 20 de ani, în cazul prescripţiei speciale".

Efectul imediat pe care această modificare îl va avea va fi constatarea împlinirii termenului de prescripţie pentru faptele care au fost comise înainte de anul 2011, indiferent dacă aces-tea sunt în faza de urmărire penală sau în faza de judecată.

Reducerea limitelor de pedeapsă, având drept consecinţă reducerea termenelor de prescripţie a răspunderii penale, nu este în vreun fel argumentată şi nici dedusă din nevoi acute şi actuale de ordin social. Magistraţii susţin că, dimpotrivă, numărul frecvent al acestor infracţiuni şi continua încălcare a legii de persoane aflate în diferite funcţii publice nu justifica o astfel de intervenţie legislativă, care, pe lângă faptul că încurajează încălcarea legii penale, mulţumită relaxării condiţiilor de incriminare, face posibilă apariţia altui tip de abuz, săvârşit în afara unui folos material necuvenit şi prin care instituţiile din mediul public şi privat pot fi practic devalizate.

Referitor la acest aspect, Forumul Judecătorilor susţine că "incriminarea propusă pune chiar bazele unui sistem autocratic, întrucât nu permite pedepsirea unor forme de abuz în serviciu străine obţinerii de foloase patrimoniale, consolidând reţele de crimă organizată angajate în sustragerea resurselor publice sau în subminarea cu bună ştiinţă a statului român şi intereselor generale ale societăţii, profitând de insuficienţa cadrului normativ general, privind siguranţa naţională a României".

Abuzul, cauzator de prejudiciu

Comunicatul mai arată că infracţiunea de abuz în serviciu este, de obicei, sesizată la o perioadă mai mare de timp de la săvârşire, fie în urma unor controa-le ale autorităţilor administrative, fie în urma constatării lor de noua conducere a instituţiei, astfel că există posibilitatea ca autorităţile judiciare să afle de existenţa infracţiunii după 1-5 ani de la săvârşirea acesteia. Investigarea propriu-zisă a infracţiunii, până la trimiterea în judecată, presupune, de cele mai multe ori, administrarea de probe tehnice, precum expertiza, care poate dura o perioadă lungă de timp, audierea a numeroşi martori, analizarea înscrisurilor, efectuarea de comisii rogatorii atunci când fondurile au fost externalizate, probatoriu care este imposibil de administrat în intervale scurte de timp, cu res-pectarea drepturilor părţilor.

Totodată, condiţionarea existenţei infracţiunii de obţinerea folosului material patrimonial ar conduce la sancţionarea unei fapte prin care, spre exemplu, funcţionarul a obţinut 50.000 de lei prin încălcarea dispoziţiilor legale şi nepedepsirea unei fapte prin care funcţionarul a cauzat intenţionat o pagubă de 1.000.000 de lei, dar nu a obţinut niciun beneficiu propriu. În plus, există posibilitatea ca funcţionarul public să urmărească obţinerea unui folos nepatrimonial prin săvârşirea infracţiunii, situaţie ce este exclusă de legiuitor prin modificarea adoptată.

Magistraţii afirmă că textul propus se îndepărtează şi de la modelul european în materie, care face din existenţa scopului calificat de obţinere a unui folos material necuvenit o condiţie de agravare a răspunderii penale a făptuitorului, astfel încât, şi dintr-o atare perspectivă, condiţiile de incriminare introduse determină îndepărtarea şi mai mult de politica internaţională în domeniu, axată pe combaterea corupţiei, ce pune în pericol însăşi democraţia.

În concluzie, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România reiterează faptul că Parlamentul are obligaţia de a aştepta şi de a lua în considerare în întregime avizele Comisiei de la Veneţia, sesizată la 28 iunie 2018 de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, în adoptarea modificărilor legislative preconizate, ca un minim indiciu că statul de drept mai poate funcţiona în România şi pentru a nu pune în dificultate parcursul statului român ca membru al Consiliului Europei.

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Deleanu
Apanova - verfici calitatea de peste 600 de ori pe zi
Metronet
Proactiv Plus
Everest Catering
Vila Timo
Mozart Spirits
Schlumberger
Legestart
Calendarul BURSA 2018
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.afeer.rowww.agerpres.rowww.hipo.ro
www.dreptonline.roALB Romania 2018www.dreptonline.ro
modele cărţi de vizităInvitaţii de nuntăCărţi de vizită