Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 23.07.2018
GABRIEL LĂCUREANU, ENOLOG LICORNA WINEHOUSE:
"Țara noastră nu are o facultate de enologie"
click aici
       În țara noastră, nu există încă o facultate de enologie, atrage atenția Gabriel Lăcureanu, enolog Licorna Winehouse, care ne-a spus, într-un interviu: "Nu avem absolvenți pe a căror diplomă să scrie «enolog», ceea ce există este doar o specializare în cadrul Universităților de Agronomie, Facultatea de Horticultură, specializarea Viticultură - Enologie. Totuși, avem specialiști români în vinificație. Unii și-au desăvârșit studiile prin mas-terate în enologie, în țări precum Franța și Italia, alții au învățat din mers, de la enologi și vinificatori străini angajați adesea drept consultanți în crame la început de drum.

 
     Reporter: Cum a evoluat piața vinului, în ultimul an?

     Răspuns: Din datele mele, pot spune că, din punctul de vedere al producției, anul 2017 a fost mai bogat cu 60%, ca producție viticolă, față de anul 2016. Acest lucru s-a întâmplat din două motive: pe de o parte, a fost un an excelent pentru acest tip de produs, pe de altă parte viile tinere plantate acum patru ani au intrat pe rod. Din punctul de vedere al vânzărilor, pot vorbi doar în particular, iar la societatea noastră, până la jumătatea anului 2018, observ o creștere a vânzărilor cu doar 10% față de jumătatea anului 2017.

     Reporter: Cum caracterizați piața enologilor de la noi?

     Răspuns: Mai întâi, ce trebuie menționat este faptul că nu există, încă, în România o facultate de enologie. Așadar, nu avem absolvenți pe a căror diplomă să scrie "enolog", ceea ce există este o doar specializare în cadrul Universităților de Agronomie, Facultatea de Horticultură, specializarea Viticultură - Enologie. Totuși, avem specialiști români în vinificație. Unii și-au desăvârșit studiile prin mas-terate în enologie în țări precum Franța și Italia, alții au învățat din mers, de la enologi și vinificatori străini angajați adesea drept consultanți în crame la început de drum. Pentru că este un domeniu foarte dinamic, în care apar mereu produse enologice noi, și informarea permanentă este obligatorie.

     Un mare avantaj în acest sens este oferit de către furnizorii de produse enologice sau materiale auxiliare. Doar în acest an am vizitat doi procesatori externi, unul în Franța cu produse enologice și unul în Portugalia cu dopuri și ambele vizite m-au ajutat să îmi actualizez unele informații, dar și să verific cu specialiști de peste hotare concluziile la care am ajuns în ultimii ani cu privire la unele aspecte privind producerea vinurilor, sau alegerea materialelor auxiliare pentru îmbuteliere.

     Reporter:Ce experiență aveți în domeniu?

     Răspuns: Am absolvit Universitatea de Agronomie "Ion Ionescu de la Brad" din Iași, specializarea enologie, și Masteratul la aceeași universitate, în co-tutelă cu Universitatea din Dijon, Franța, apoi mi-am desăvârșit studiile cu un doctorat în același domeniu, sus-ținut la Universitatea de Agronomie de la Iași. Cariera profesională mi-am început-o în Dealu Mare, la Unicom Production, înainte de a pleca la Dijon, apoi am lucrat la Crama Basilescu, în aceeași podgorie Dealu Mare. Cel mai apreciat vin din acea perioadă a fost Fetească Neagră Ancestral, considerată cea mai bună Fetească Neagră creată după "89. Ulterior, am experimentat lucrul într-o cramă mare, la Intervitt Zimnicea. Am revenit însă după un an în Dealu Mare, la compania Licorna Winehouse, pentru a face vinuri în ediții limitate, îngrijite de la strugure la produs finit asemeni unei bijuterii unicat. Ceea ce cred că îmi reușește, iar drept confirmare îmi servește reacția consumatorilor atunci când se întâlnesc cu vinurile realizate de mine și echipa de la Licorna Winehouse, dar și premiile din ultimii ani la concursurile naționale și internaționale de vin.

     Reporter: La ce concursuri ați participat cu vinurile dumneavoastră?

     Răspuns: În primii ani la Licorna Winehouse, am participat la concursurile internaționale organizate în Româ-nia: Vinvest, Premiile de excelență Vinul.ro, International Wine Contest Bucharest etc. Acum doi ani, când am considerat că avem vinuri cu care putem merge mai departe, am aplicat la concursuri de prestigiu de peste hotare: Berliner Wine Trophy, iar anul aces-ta am participat și la concursul de referință printre cunoscătorii de vin Decanter World Wine Awards.

     De-a lungul anilor, am primit o serie de medalii și distincții pentru vinurile din portofoliu.

     Reporter: Ce vinuri faceți acum?

     Răspuns: În acest moment, portofoliul cramei este împărțit în vinuri de eveniment: Licorna și Colaj, gama de vinuri Serafim, colecția de vinuri Anno, care cuprinde cele mai reușite vinuri din acel an, gama de cupaje roșu și alb Bon Viveur, ce reprezintă viziunea enologului asupra a ceea ce trebuie să reprezinte un asamblaj de vin, și vinurile dulci de aperitiv și desert Tămâioasă Românească și Cabernet Sauvignon.

     Reporter: Ce soiuri de vie are plantate compania pentru care lucrați?

     Răspuns: Plantarea soiurilor în domeniul Licorna Winehouse s-a realizat în urma unui studiu al potențialului viticol și enologic al zonei, atât din punc-tul de vedere al poziționării soiurilor pe pantele înclinate, cât și al factorilor climatici, ca medie a ultimilor 15 ani. Altoirea soiurilor s-a realizat împreună cu o echipă de viticultori italieni, iar recoltarea coardelor pentru altoi s-a efectuat din soiurile aclimatizate în Dealu Mare (vii cu vârsta de 40 de ani). Astfel, au fost alese cele mai bune clone de Tămâioasă Românească, Fetească Regală, Sauvignon Blanc, Fetească Neagră, Merlot, Cabernet Sauvignon și Sangiovese.

     Reporter: Câte hectare de vie deține această companie?

     Răspuns: Societatea Frei Andy SRL, deținătoarea produselor viti-vinicole sub denumirea brandului Licorna Winehouse deținea, până în septembrie 2017, o plantație de viță de vie de 18,16 ha, cu o producție de 142.397 kg struguri albi și negri. Începând din luna octombrie, plantația s-a mărit cu 10,28 ha, în prezent având 28,44 hectare și o producție estimată de 215.100 kg de struguri, împărțită pe mai multe soiuri de struguri albi și negri.

     Reporter: Ce tipuri de vin produceți și în ce cantitate?

     Răspuns: Anual producem 180.000 litri vin, dintre care 40% vinuri albe, 30% vinuri rose și 30% vinuri roșii.

     Reporter: Ce rezultate financiare a avut compania anul trecut, comparativ cu 2016?

     Răspuns: Cifra de afaceri netă a societății a crescut de la 1.695.307 lei în anul 2016 la 2.099.450 lei anul trecut. În 2017, au fost vândute aproximativ 95.000 de sticle și 50.000 de litri vin îmbuteliat la bag-in-box.

     Reporter: Ce rezultate estimați pentru acest an?

     Răspuns: Pentru anul 2018 estimăm o cifră de afaceri netă de 2.500.000 lei.

     Reporter:Ce investiții are în vedere compania și ce buget a alocat în acest sens?

     Răspuns:Pentru anul în curs este în derulare un proiect de 250.000 euro, cu finanțare 50% surse proprii și 50% fonduri europene. Această investiție are rolul de a îmbunătăți fluxul tehnologic și, ulterior, calitatea vinurilor, dar și o eficiență din punct de vedere economic pentru anii ce vor urma.

     Reporter: Ce tipuri de vin se produc cu preponderență la noi?

     Răspuns:Oferta răspunde cererii, iar tendințele actuale se îndreaptă către două direcții. Pe de o parte, soiurile locale au prins avânt. Lumea cere tot mai mult Fetească Neagră, Fetească Albă, Fetească Regală, Tămâiosă Românească etc., dar și soiuri cosmopolite precum Sauvignon Blanc, Chardonnay, Merlot sau Cabernet Sauvignon etc. Pe de altă parte, în ultimii ani asistăm la o modă de vinuri rose și nu pare doar un moft, pentru că, din 2014, de când am început să fac vin la Licorna Winehouse, am mărit constant volumul de vin rose pe care l-am produs și, anual, stocul nu a ajuns până la recolta următoare.

     Reporter: În ce mod s-au educat consumatorii în ultimii ani?

     Răspuns: Eforturile de prezentare/informare corectă a consumatorilor s-a făcut constant în ultimul deceniu, de când au apărut producători de vin mici și mijlocii care pun foarte mare accent pe calitate și detalii. Drept rezultat, întâlnesc tot mai rar clienți nos-talgici după vinurile dulci obținute cândva prin adaos de must concentrat, dar în continuare întâlnesc și persoane convinse că cel mai bun vin e cel "curat, de casă". Mă bucură însă că cei sub 35 de ani, așa numiții millenials, consumatori tineri și deschiși la nou, se orientează către vinul de calitate, știu ce pahare sunt potrivite pentru a degus-ta un vin, știu, de asemenea, cât se toarnă într-un pahar de degustare. În ultimii ani, am întâlnit tot mai mulți astfel de consumatori la târgurile de vin la care am participat. Ceea ce îmi vorbește despre faptul că viitorul se prezintă bine pentru consumul de vin de calitate.

     Reporter:Mai este loc de investitori pe piața de profil?

     Răspuns: Concurența este cea care a ridicat calitatea vinurilor românești. Consider că în următorii ani vor mai apărea crame-butic care produc vinuri premium, deoarece multe vii care au trecut prin procesul de reconversie au intrat sau urmează să intre pe rod. Așadar, da, încă este loc pe piața de profil. E puțin probabil să ajungem ca în Franța, unde pe un singur hectar sunt și 5 producători. La noi, cramele mici sunt cele care au cel puțin 5 hectare, dar sunt convins că numărul cramelor va crește în următorii ani.

     Reporter: Ce estimări aveți pentru piața de profil?

     Răspuns:Cred că eforturile producătorilor români în promovarea produselor autohtone vor da roade în viitorul apropiat. Observăm interesul tot mai mare al străinilor asupra vinurilor din soiuri românești. De asemnea, datorită persoanelor care au cumpărat sticle cu vin pentru cei de acasă, am avut solicitări de export în țări ca Belgia, Luxemburg, Marea Britanie. Probabil vor fi cereri din ce în ce mai dese de export, ceea ce și noi de dorim.

     Reporter: Mulțumesc! 
A consemnat EMILIA OLESCU
 

 

.