Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 23.07.2018
GDPR văzut de peste ocean
click aici
     În ianuarie 2018, în urma unui sondaj făcut de către guvernul american în rândul companiilor americane, reieșea faptul că numai 21% din acestea se preocupă de implicațiile GDPR și au un plan de aliniere în acest sens, în vreme ce 27% doar sunt preocupate, fără a fi întreprins ceva încă.

     Un alt parametru important este faptul că 87% dintre marile companii tehnologice americane s-au considerat de la bun început expuse la acțiuni în justiție, și au prevăzut o avalanșă de reclamații, plângeri și procese în acest sens. Comparativ, doar 80% dintre omoloagele lor europene s-au simțit la fel de expuse la acțiuni de acest fel.

     Nu este o taină faptul că la mai puțin de o oră de la termenul de punere în aplicare al GDPR, se înregistrau deja primele plângeri majore împotriva marilor companii tehnologice americane prezente în Europa. Fundația None Of Your Business (NOYB), înființată de către un activist austriac pe nume Max Schrems, a dat în judecată, pe teritoriul Europei, atât Google cât și Facebook (cu afiliatele WhatsApp și Instagram) pe tema consimțământului forțat pe care acestea l-ar fi cerut de la utilizatori.

     Înapoi în Statele Unite, marea majoritate a companiilor s-au limitat la a trimite mail-uri de cerere de consimțământ către bazele proprii de date, în vreme ce modul de integrare al protecției datelor în cultura organizațională, operațională, comercială, precum și în designul de produse și servicii oferite sunt mult rămase în urmă, ele necesitând un efort uriaș de adaptare și inovare.

     Companiile tehnologice americane care gestionează datele personale a milioane de europeni au investit enorm în alinierea la noile reglementări, spre deosebire de frații lor mai mici, companii cu incomparabil mai puține fonduri și anvergură, care au început să renunțe pur și simplu la a mai avea clienți sau utilizatori de pe batrânul continent.

     Microsoft a făcut cunoscut faptul că a implicat 1500 de ingineri în procesul de aliniere la noile cerințe GDPR și că va oferi același nivel de protecție a datelor pentru toți utilizatorii și clienții săi, la nivel mondial. Exemplu urmat rapid și de către Facebook, un alt gigant IT aflat în cătarea activiștilor, dar și a guvernului american, deopotrivă.

     Există și avantaje în a fi un gigant IT, precum Facebook sau Google și Twitter, și anume acela că, prin natura modelului de business, sunt în contact direct cu proprii utilizatori, pe care îi pot contacta ușor și cu care se pot regla reciproc în aplicarea noilor cerințe ale GDPR. Plus resursele nelimitate de oameni și de tehnologie pe care le au la dispoziție.

     Publicul american, în special în perioada de după audierile Facebook, Google și Twitter de către Senatul american din octombrie anul trecut, a devenit mai atent la potențialele derapaje și riscuri la dresa datelor personale prelucrate pe care companii de acest tip le comportă. Și a început să se exprime în sensul necesității uniformizării reglementărilor de protecția datelor la nivel federal, acestea diferind deocamdată de la stat la stat. În mod ideal, publicul american își dorește ca marii jucători din IT&C să fie reglementați și supervizați de către guvernul federal, la fel ca și industria bancară și marii finanțatori. În același timp, doar 31% dintre americani cred în capacitatea guvernului federal de a face acest lucru. 
.
 

 

.