Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 07.09.2018
Grecia a ieșit din bailout și se îndreaptă către întuneric
click aici
     Viitorul este luminos pentru Grecia, conform declarațiilor pline de entuziasm ale autorităților de la Atena și de la Bruxelles, după ieșirea țării din ultimul program de asistență financiară.

     Din păcate, lumina nu mai este văzută de o parte tot mai mare a populației, care este deconectată într-un ritm tot mai alert de la rețeaua electrică din cauza restanțelor la plata facturilor.

     O știre recentă de pe blogul Keep Talking Greece (KTG) arată că numărul celor deconectați, atât gospodării, cât și firme, a crescut cu 313% în ultimii trei ani, conform datelor de la Autoritatea de Reglementare a Energiei.

     Cele mai multe "victime" le-a făcut chiar compania publică de furnizare a energiei electrice, în condițiile în care numărul clienților deconectați a cres­cut până la aproape 233 de mii în acest an, de la circa 56 de mii în 2015.

     De asemenea, numărul gospodăriilor care beneficiază de tarife sociale a crescut în această perioadă cu aproape 14%, până la 693.487, după cum scrie cotidianul Te Nea, pe fondul unei creșteri de peste două ori a valorii facturilor restante din 2012 până în 2018, până la 2,8 miliarde de euro.

     Intrarea în "epoca întunericului" nu reprezintă singura "bucurie" care li se pregătește grecilor. În acordurile cu creditorii internaționali, care trebuie respectate în continuare, guvernul de la Atena a promis că va stabiliza finanțele publice și prin aplicarea unei noi reduceri a pensiilor de la începutul anului viitor.

     La mijlocul lunii mai 2018, cotidianul Kathimerini scria că "tăierea pensiilor din 2019 este certă", după o perioadă în care autoritățile guvernamentale au dat de înțeles cetățenilor că reducerea ar putea să nu mai fie aplicată, pe fondul unei "performanțe" bugetare peste așteptări.

     De reducerea de până la 18% a pensiilor se vor "bucura" persoanele care au ieșit la pensie înainte de luna mai 2016, iar de la începutul anului 2020 guvernul va reduce și pragul de la care veniturile sunt scutite de impozitare.

     În ciuda afirmațiilor categorice ale reprezentanților guvernului, problema reducerii pensiilor de anul viitor tot nu s-a rezolvat. Cu două luni în urmă, autoritățile de la Atena încă susțineau că reducerea pensiilor nu este necesară, deși Fondul Monetar Internațional și membrii Eurogrupului insistă că măsura este absolut necesară.

     KTG mai scrie că pensiile vor fi printre subiectele abordate de reprezentanții creditorilor europeni la întâlnirea din această lună de la Atena cu autoritățile guvernamentale, iar decizia finală va fi luată, probabil, la una dintre reuniunile Eurogrupului din ultimele luni ale anului.

     De ce este problema pensiilor deosebit de sensibilă? Deoarece sistemul nu este sustenabil, nici măcar în urma reducerilor anunțate.

     În ultimul raport privind adecvarea sistemelor de pensii din UE, publicat în aprilie 2018 pe site-ul Comisiei Europene, se arată că "principalul motiv de îngrijorare pentru sistemul de pensii din Grecia rămâne sustenabilitatea sa, având în vedere că aici se înregistrează una dintre cele mai ridicate rate de îmbătrânire a populației din UE, pe fondul unei rate foarte ridicate a șomajului".

     După ce desființează pur și simplu "analiza" sistemului de pensii din Grecia realizată de tehnocrații de la Bruxelles, despre care spune că sunt "complet rupți de realitate", autorul blogului KTG a răsuflat, totuși, ușurat și s-a declarat bucuros că "UE nu a mers până la a propune lichidarea celor de peste 80 de ani".

     Într-un interviu recent acordat postului public de televiziune din Olanda, fostul președinte al Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem a declarat că "Grecia nu este o poveste de succes", în condițiile în care "cerințele impuse au fost prea dure", pe fondul unei "crize care a fost prea mare".

     Se pare că oficialii europeni nu pot spune lucrurilor pe nume decât după ce sunt "eliberați" de sub povara funcțiilor.

     Dijsselbloem a mai recunoscut că s-au făcut multe greșeli în abordarea crizei din Grecia, de data aceasta într-un interviu acordat cotidianului Te Nea, iar aroganța sa a fost etalată în fața telespectatorilor olandezi când a declarat că "Grecia ar fi trebuit să fie recunoscătoare pentru ajutorul primit și să-și țină gura".

     Fostul președinte al Eurogrupului a "uitat" să spună că primii beneficiari ai programelor de salvare au fost, de fapt, marile bănci europene, în special din Germania și Franța, și că expunerile private față de Grecia au fost "socializate", astfel încât toți europenii să poată fi mândri că au dat dovadă de solidaritate.

     Oficial, Grecia a lăsat în urmă programele de asistență financiară, însă urmează un drum lung prin întuneric și nimeni nu știe când va apărea luminița de la capătul tunelului sau dacă aceasta va mai fi văzută vreodată. 
Călin Rechea
 

 

.