Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 14.09.2017
GUVERNANȚII PARE SĂ-I FI BULVERSAT PE ANALIȘTI
Ceață în jurul rectificării bugetare
click aici
     Rectificarea bugetară, aprobată, ieri, în Guvern, pare să-i fi băgat în ceață pe mai toți analiștii, care au opinii diferite pe subiect, chiar dacă reprezentanții Executivului afirmă că rectificarea este pozitivă.

     Economiștii spun că nu există o definiție exactă pentru sintagmele "rectificare pozitivă" și "rectificare negativă" și interpretează fiecare în felul său prima rectificare din acest an.

     Dacă unii dintre specialiștii consultați de ziarul BURSA susțin că atunci când veniturile cresc rectificarea este pozitivă, alții spun că este suficient să se majoreze cheltuielile pentru ca să avem o astfel de rectificare, iar alți analiști afirmă că, în principiu, dacă avem un deficit mai mare, atunci rectificarea este negativă. O a patra opinie este că, pentru a ne da seama ce fel de rectificare avem, nu trebuie luat în considerare decât bugetul de stat, nu și celelalte bugete, care se calculează ca o consecință a acestuia.

     Bugetul de stat are estimat, la venituri, un minus de 1,326 miliarde lei, conform noii rectificări bugetare, după cum a anunțat, ieri, ministrul Finanțelor Publice Ionuț Mișa. Conform proiectului de rectificare, la cheltuieli bugetul de stat se diminuează cu suma de 347,7 milioane lei, iar deficitul se majorează cu 978,8 milioane lei.

     Potrivit unora dintre analiștii din piață, acest lucru ar arăta că rectificarea este negativă.

     Ionuț Mișa a ținut să precizeze, însă, citat de Agerpres, că, dacă vorbim de bugetul general consolidat, atunci vom vedea mai multe creșteri: "Alte bugete au înregistrat majorări ale veniturilor.

     Amintesc aici bugetul asigurărilor sociale, cu plus 663,1 milioane lei, bugetele locale, cu plus 1,979 miliarde lei, rezultând pe sold un plus de venituri de 1,06 miliarde lei, deci o rectificare pozitivă. Cheltuielile bugetului general consolidat se majorează pe sold cu 1,705 miliarde lei".

     Ionuț Mișa a mai precizat că bugetul general consolidat se compune în principal din bugetul de stat, bugetele locale, bugetele asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj, bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul instituțiilor finanțate integral sau parțial din venituri proprii, bugetul companiei naționale de administrare a infrastructurii rutiere: "Trebuie luate în calcul toate aceste bugete. Veniturile și cheltuielile bugetului general consolidat se calculează prin agregarea acestor bugete după eliminarea transferurilor dintre ele, acesta reprezentând procesul de consolidare. În mod similar, se determină și indicatorul de referință, respectiv deficitul bugetului general consolidat".

     Oficialul a precizat că, la revizuirea bugetului, a fost luată în calcul o creștere economică de 5,6%, de la 5,2% - creșterea PIB avută în vedere la elaborarea bugetului. În aceste condiții, Guvernul estimează că ne vom încadra în deficitul de 2,96% din PIB.

     Analistul economic Aurelian Dochia ne-a spus că "nu trebuie să ne lăsăm înșelați de interesul politic pe care îl poate avea cineva să declare că rectificarea este pozitivă". Domnia sa ne-a explicat: "Cel mai simplu este să spunem că, dacă se mărește deficitul, atunci înseamnă că avem o rectificare negativă, dar mie mi se pare mult mai relevant să mă uit la cheltuieli. După părerea mea, rectificarea actuală este negativă pentru că deficitul crește, dar, după cum o prezintă ministrul de finanțe, avem creșteri și pe partea de venituri și pe partea de cheltuieli, doar că vorbim de bugetul consolidat, unde, practic, și aici crește deficitul".

     Domnul Dochia ne-a asigurat că nu există o definiție clară pentru ceea ce înseamnă rectificare pozitivă și rectificare negativă, paralela făcându-se de fiecare dată "în funcție de obiectivele stabilite": "Așa cum spune ministrul, că acum este pozitivă pentru că au crescut și cheltuielile și veniturile, are dreptate în felul lui, iar noi putem spune că este negativă pentru că a crescut deficitul. Există interese politice pentru ca rectificarea să fie prezentată ca pozitivă, pentru că, altfel, Guvernanții ar trebui să recunoască faptul că programul de guvernare nu a fost realist".

     Consiliul Fiscal: "Amplitudinea depășirii plafonului aferent cheltuielilor de personal pentru anul în curs este fără precedent"

     Consiliul Fiscal identifică, într-un raport publicat, ieri, pe site-ul său, "mai multe elemente de natură să sugereze nu doar existența unor riscuri semnificative pe termen scurt la adresa evitării intrării în procedură de deficit excesiv pe fondul unor venituri bugetare pe care le consideră supradimensionate și a sub-bugetării unor categorii de cheltuieli, dar și vulnerabilizarea finanțelor publice pe termen mediu în condițiile înregistrării unei deviații persistente și de amploare de la obiectivul pe termen mediu". În opinia Consiliului Fiscal, creșterea economică peste așteptări nu a fost de natură să asigure convergența veniturilor fiscale încasate cu țintele programate, așa cum ar fi fost de așteptat, iar evaluările inițiale asupra necesarului suplimentar de cheltuieli curente au fost depășite substanțial în execuția bugetară. Evitarea depășirii plafonului de deficit apare drept realizabilă doar ca urmare a reducerii masive a investițiilor publice comparativ cu nivelul programat, inversării unor reduceri de taxe operate în trecut și introducerii unor măsuri discreționare suplimentare de natura veniturilor, precum și în urma unor vărsăminte extraordinare de dividende din partea companiilor de stat, mai arată sursa citată. În aceste condiții, Consiliul fiscal recomandă Guvernului elaborarea urgentă a unui plan de măsuri pentru anii viitori, în vederea reînscrierii deficitului bugetar pe o traiectorie convergentă cu obiectivul pe termen mediu.

     Printre altele, raportul Consiliului Fiscal mai arată că amplitudinea depășirii plafonului aferent cheltuielilor de personal pentru anul în curs este fără precedent. Totodată, Consiliul identifică un risc semnificativ de nerealizare a veniturilor din TVA, evaluat la circa 1 miliard de lei, în pofida evoluțiilor favorabile consemnate pe parcursul lunilor iulie și august, însă acesta este diminuat într-o anumită măsură de probabilitatea semnificativă a consemnării unor venituri mai mari decât cele preconizate la nivelul încasărilor din impozitul pe venit și salarii și a celor din contribuții sociale, pe fondul unei creșteri foarte rapide a salariilor din economie.

     Guvernul: "Prin rectificarea bugetară este asigurată plata majorărilor salariale pentru diferite categorii de personal din sistemul bugetar"

     Executivul a transmis, ieri, că toate instituțiile publice au asigurate integral fondurile necesare pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare. Comunicatul Guvernului menționează că, prin rectificarea bugetară se asigură plata majorărilor salariale pentru diferite categorii de personal din sistemul bugetar aprobate în acest an, extinderea acordării bursei studenților pe toată durata anului universitar, derularea Programului pentru stimularea înființării întreprinderilor mici și mijlocii "Start-up Nation-România", începerea selecției beneficiarilor de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investițiilor cu impact major în economie, plata în avans a fondurilor de sprijin pentru agricultori.

     Sursa citată menționează: "Prin rectificarea bugetului pentru acest an se asigură fonduri suplimentare, după cum urmează:

     Sumele suplimentare alocate bugetelor locale, per sold, sunt în sumă de 680,1 milioane lei, în principal, pentru:

     - Plata salariilor, sporurilor, indemnizațiilor cadrelor didactice din învățământul preuniversitar - 350 milioane lei;

     - Finanțarea cheltuielilor centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap - 87,8 milioane lei;

     - Plata indemnizațiilor însoțitorilor persoanelor cu handicap - 110,9 milioane lei;

     - Finanțarea Programului pentru școli (prin care se distribuie preșcolarilor și elevilor din clasele I-VIII fructe, legume, lactate și produse de panificație) - 75,0 milioane lei;

     - Susținerea sistemului de protecție a copilului - 78 milioane lei;

     - Servicii de salvamar - 2,4 milioane lei".

     Ministerului Sănătății i-a fost asigurată suplimentar suma de 431 milioane lei pentru plata personalului, în principal pentru personalul medical din unitățile sanitare. La Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale au fost majorate fondurile cu 1,8 miliarde lei, pentru schemele de plăți directe pe suprafață. Aceste sume vor asigura integral plata în avans pentru înființarea culturilor în anul 2018. Totodată, se va asigura cofinanțarea proiectelor depuse în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 finanțate din FEADR.

     La Ministerul Afacerilor Interne au fost alocate suplimentar 1,2 miliarde lei pentru asigurarea drepturilor salariale și de pensii militare de stat polițiștilor, asigurarea mentenanței în vederea menținerii în stare operațională a aeronavelor și achiziția de echipamente de protecție pentru polițiști. Guvernul a mai spus că, pentru Ministerul Mediului de Afaceri, Comerț si Antreprenoriat, a fost alocată suplimentar, în completarea fondurilor europene (500 de milioane lei) pentru Programul Start-up Nation, suma de 250 milioane lei.

     La Ministerul Muncii și Justiției Sociale s-a asigurat suma de 795 milioane lei, aferentă pensiilor și drepturilor de asisteță socială, iar pentru Ministerul Finanțelor Publice - Acțiuni Generale a fost alocată suma de 2,46 miliarde lei pentru prefinanțarea de la bugetul de stat în cazul indisponibilității temporare a fondurilor europene.

     Rectificarea bugetară nu generează influențe asupra bugetului Ministerului Apărării Naționale, subliniază Executivul, precizând: "Diminuările bugetare au fost operate, în principal, de la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (-1.980 milioane lei), Ministerul Transporturilor (-6.249,1 milioane lei), Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (-303,4 milioane lei), în principal din sumele aferente proiectelor cu finanțare din fonduri europene, motivat de aprobarea cu întârziere a bugetului pe anul 2017, întârzierea procedurilor de achiziție, ceea ce a condus la un grad redus al execuției bugetare pe primele 8 luni din acest an.

     La ministerele la care au fost operate diminuări ale creditelor bugetare nu au fost reduse corespunzător și creditele de angajament, astfel încât să nu fie afectat procesul de contractare a proiectelor finanțate din fonduri europene și a lucrărilor de investiții. Diminuarea are în vedere doar creditele bugetare (cash) ce nu mai pot fi utilizate în următoarele 4 luni".

     În bugetul Ministerului Finanțelor au fost incluse credite de angajament în sumă de 638 milioane lei pentru Programul "Ajutoare de stat pentru finanțarea proiectelor pentru investiții", în vederea demarării procesului de selecție a beneficiarilor de ajutor de stat pentru stimularea investițiilor cu impact major în economie.

     Gelu Diaconu: "Rectificarea «pozitivă» - o minciună propagandistică rușinoasă, care vă jignește tuturor inteligența"

     Liberalul Florin Cîțu, vicepreședintele Comsiiei de buget din Senat, a cerut, marți, audierea premierului Mihai Tudose "în legatură cu informațiile contradictorii apărute în spațiul public despre rectificarea bugetară și situația finanțelor publice în 2017".

     Comisia a aprobat audierea lui Ionuț Mișa, a anunțat senatorul liberal.

     Parlamentarul a scris, recent, pe pagina sa de Facebook: "În România, rectificările bugetare sunt fie pozitive, fie negative. Mai există și situația în care se iau bani din bugetul unui minister (pentru că nu s-au cheltuit acei bani) și se transferă altor ministere. Atenție! Asta este o rectificare simplă, nu pozitivă (aviz Tudose). Rectificarea pozitivă se poate face doar când veniturile la buget încasate sunt mai mari decât cele programate. Astfel, Guvernul distribuie un surplus. Rectificarea negativă se face atunci când veniturile încasate sunt mai mici decât cele programate (aviz Dragnea). Atunci trebuie să reduci cheltuielile".

     Gelu Diaconu, fostul șef al ANAF, opinează, la rândul său, pe Facebook: "Rectificarea «pozitivă» a tandemului Tudose-Mișa este o minciună propagandistică rușinoasă, care vă jignește tuturor inteligența. De la Ceaușescu încoace, europenii nu au avut mai mari mincinoși! Poate cu exceptia recentă a Greciei!

     Adevărul, ascuns de mass-media aservite, este următorul: nu au făcut decât o redistribuire între ordonatorii de credite în raport de execuția bugetară a fiecăruia (cheltuielile de capital/investiții publice neefectuate) și au «alocat» sume suplimentare pe seama veniturilor care ar urma să fie realizate, «umflate» și acelea din pix, în cele trei luni rămase până la sfârșitul anului.

     De aceea v-au ascuns defalcarea lunară a veniturilor bugetare programate! De aceea v-au prezentat lunar trunchiat și «en passant» execuția bugetară!

     În ce privește veniturile, nu există niciun leu în plus față de programarea veniturilor din legea bugetului! Din contra, avem circa șase miliarde lei nerealizate, la opt luni, (1,5 miliarde venituri fiscale și diferența - din accesări fonduri europene). În același timp, cheltuielile publice cu salariile și pensiile au luat-o razna!

     De-a lungul timpului, pe blog, am încercat să explic pe înțelesul tuturor mecanismul rectificărilor «pozitive din pix». Astăzi asistăm la asaltul propagandistic al tandemului Tudose-Mișa, care vrea cu orice preț (la comanda lui «capo di tutt'i capi») să inoculeze poporului ideea că avem de-a face cu o rectificare pozitivă". 
EMILIA OLESCU
 

 

.