Gala BURSA 2018

Guvernatorul BNR este contrazis de realitate, iar realitatea va avea ultimul cuvânt

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări /

Guvernatorul BNR este contrazis de realitate, iar realitatea va avea ultimul cuvânt
Călin Rechea

Banca Naţională a surprins piaţa, din nou, prin menţinerea dobânzii de politică monetară la 2,5%, pe fondul speranţelor privind temperarea ratei anuale a inflaţiei la 3,5% până la sfârşitul anului.

Dincolo de justificările din comunicatul BNR, guvernatorul Mugur Isărescu a mers mai departe în conferinţa de presă şi a trecut la "forţarea" realităţii.

"Inflaţia lunară stagnează de câteva luni bune în România", a declarat guvernatorul în faţa ziariştilor, iar "dacă a mai crescut, a crescut deoarece anul trecut a fost mai scăzută decât în prezent".

Concluzia a fost că "suntem în normalitate", în condiţiile în care "dacă nu majoram dobânzile la timp, acum eram obligaţi să mergem cu ele mult mai sus".

Din păcate, decizia de menţinere la 2,5% a dobânzii de politică monetară, cât şi declaraţiile ulterioare ale conducătorului Băncii Naţionale, nu au fost decât un exerciţiu de relaţii publice, prin care se doreşte aducerea aşteptărilor românilor pe calea cea dreaptă.

Într-o conferinţă de la mijlocul lunii trecute, Black Sea and Balkans Security Forum, unde tema a fost "Provocări financiare în regiunea Mării Negre şi a Balcanilor", guvernatorul Isărescu a amintit că "într-un mediu în care băncile centrale sunt în mod evident mai puţin populare decât în perioa­da precriză, reclădirea încrederii publicului reclamă mai multă transparenţă şi comunicare" şi a precizat că "aceasta este o lecţie pe care Banca Naţională a României a învăţat-o din experienţă proprie, spaţiul public fiind invadat tot mai des în ultimii ani de comentarii lipsite de substanţă - dacă nu chiar fanteziste - la adresa activităţii băncii centrale".

În consecinţă, "pentru a evita ca spaţiul public să fie confiscat de ştiri false în domenii din sfera de acţiune a băncii centrale, activitatea de comunicare a BNR a trebuit diversificată, nu doar în sensul adaptării conţinutului şi limbajului publicaţiilor standard, ci şi în sensul unei prezenţe mai active a reprezentanţilor săi".

Acum, la mai puţin de o lună de la aceste declaraţii, Banca Naţională, prin vocea guvernatorului Isărescu, a ajuns, se pare, la concluzia că evitarea "confiscării spaţiului public de ştiri false" trebuie combătută tot prin ştiri false.

Ce înseamnă stagnare? După definiţia din DEX, stagnarea este "faptul de a stagna, oprire, rămânere pe loc".

Mugur Isărescu a declarat că "inflaţia lunară stagnează de câteva luni bune în România", deşi datele de la Institutul Naţional de Statistică îl contrazic.

Media creşterilor lunare ale preţurilor de consum a fost de 0,4% în prima jumătate a anului curent, în condiţiile în care s-au înregistrat creşteri de 0,5% în lunile aprilie şi mai, 0,3% în februarie şi martie şi de 0,8% în ianuarie 2018.

Din ianuarie 2007 până în iunie 2018 rata lunară medie a inflaţiei a fost de circa 0,3%, cu variaţii între +2,6% şi -3% (vezi graficul 1 din pagina 1).

În iunie 2018, rata lunară a inflaţiei a fost de 0,02%. Da, aceasta poate fi numită stagnare. Dar caracterizarea evoluţiei preţurilor din ultimele "luni bune" drept stagnare nu este decât un "fake news" de cea mai joasă speţă, în condiţiile în care vine de la o instituţie fundamentală a statului.

Cum noţiunea de "luni bune" nu a fost definită, am extins intervalul pentru calcularea inflaţiei medii lunare până în septembrie 2017. Rezultatul este 0,52%, iar dacă intervalul începe în ianuarie 2017, media este de 0,3%.

Aceeaşi medie lunară se înregistrea­ză şi în cele 138 de luni dintre ianuarie 2007 şi iunie 2018, iar creşterea cumulată a preţurilor a ajuns la 48% (vezi graficul 2).

Stabilitate? Nicidecum, deoarece puterea de cumpărare a scăzut semnificativ în acest interval.

Întrebat despre perspectivele dobânzii de politică monetară, guvernatorul Isărescu a declarat că "nu pot să spun că războiul cu inflaţia a fost câştigat", însă "sunt şanse ca dobânda să nu mai crească prea mult", cu toate că "nu suntem în situaţia să spunem că nu vom mai majora rata dobânzii".

O mare necunoscută din acest punct de vedere o reprezintă situaţia din Europa, deoarece "nu ştim ce înseamnă normalizarea" politicii monetare, după cum a mai declarat Mugur Isărescu.

În opinia sa, "dacă la noi inflaţia scade la 3,5%, iar dobânda rămâne la 2,5%, vom avea şi noi dobânda real negativă".

Dar noi avem deja dobânda reală de politică monetară (n.a. diferenţa între dobânda de politică monetară şi rata anuală a inflaţiei) în teritoriu negativ încă din octombrie 2017 (vezi graficul 3). Se pare că BNR se teme de o dobândă reală pozitivă, deoarece "am putea avea intrări de capitaluri care să conducă la creşterea cursului".

Dar nu este bine să avem intrări de capitaluri? Nu, pentru că "atunci când ai deficit de cont curent, nu e deloc bine", conform declaraţiilor guvernatorului Isărescu.

Conducătorul BNR a mai explicat că nu se poate rezolva problema inflaţiei prin crearea altei probleme, deoarece "nu credem nici noi că e ceva sus­tenabil să dăm inflaţia în jos numai cu ajutorul cursului de schimb".

Adică inflaţia reprezintă, totuşi, o problemă?

Da, şi una foarte importantă, având în vedere că fenomenul "shrinkflation", respectiv declinul cantităţii sau calităţii produselor, pe fondul menţinerii sau creşterii uşoare a preţului, s-a extins considerabil în ultimii ani, nu doar la noi, ci şi la nivel global şi este resimţit puternic de consumatori.

Nimic din toate acestea nu contează. BNR trebuia să transmită mesajul scăderii dobânzilor, deoarece creşterea cos­turilor de finanţare ameninţă iluzia bugetară a guvernului şi, mai ales, portofoliile de obligaţiuni guvernamentale ale băncilor. Valoarea lor evoluează invers proporţional cu dinamica dobânzilor (n.a. valoarea obligaţiunilor scade când cresc dobânzile).

În declaraţiile sale din conferinţa de presă care a urmat ultimei şedinţe de politică monetară, guvernatorul Isăres­cu a subliniat că pieţele funcţionează şi "suntem în normalitate".

Dar ce fel de normalitate este aceea în care este ignorată realitatea?

Opinia Cititorului ( 2 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

  1. Cum vine asta? In linia de timp a graficelor, anii apar aiurea: 2008-2012-2010-2016-2014-2018. ..

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

    Mulţumim pentru sesizare, a fost o eroare tehnică.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.afeer.rowww.agerpres.rowww.hipo.ro
www.dreptonline.roALB Romania 2018www.dreptonline.ro
modele cărţi de vizităInvitaţii de nuntăCărţi de vizită