Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 05.09.2018
Hoții de azi
     

     Ce mai fură "omul" azi, prin Româ-nia? Da', ce nu fură? S-a furat cu totul calea ferată, de la miile de vagoane și locomotive dispărute fără urmă, la miile de kilometri de șină și cabluri transformate în fier vechi de rețelele "afaceriștilor" domeniului, atît de spectaculos rămași în anonimat, chiar și pentru falnica noastră justiție... ai zice aproape "total acoperiți". S-a furat o ditamai grămada de vapoare, o flotă întreagă! S-a furat un sistem național de irigații care acoperea vreo 2 milioane de hectare. S-a furat pămînt, mii, zeci de mii de hectare, s-au furat păduri, zeci, sute, mii de păduri. S-au furat case, blocuri, mori, fabrici, întreprinderi mari, mijlocii și mici, moșteniri, parcuri, lacuri, pășuni, mașini, copii, femei, s-au furat ulucii din gardul vecinului. S-au furat bani, mulți... de ordinul miliardelor. Și cînd te gîndești că Marx și-a bătut atîta capul să îl contrazică pe Proudhon, care nu făcuse altceva decît să scrie ceea ce vedea cu ochii lui, așa cum vedem și noi în România, nu doar în ultimele două decenii și jumătate, dar mai ales în aceste din urmă două decenii și jumătate! Proprietatea, mai ales în condițiile schimbării abrupte de regim politic și economic, averile cele noi provin, în cea mai mare parte, direct din furt! Nu înțeleg de ce se mai miră cineva! Este firesc și natural ca cei care s-au împroprietărit atît de grabnic și de temeinic, într-o singură generație, să fie preocupați de punerea la adăpost a agoniselii, de înlăturarea pericolului ca actele justiției, fie vorba între noi, destul de arbitrare și pe ici pe colo chiar samavolnice, să le știrbească cîtuși de puțin bucuria și liniștea de a se înfrupta din "roadele" adunate cu atîta trudă și, pînă la un punct, chiar, cu atîtea pericole. Sigur, la un etaj superior putem vorbi și des-pre furtul de vieți ale oamenilor, obișnuiți sau foarte speciali, de speranțe, talent, de vise și credințe furate, despre furtul, aș spune chiar jaful, de sentimente și sensibilitate, de cultură și frumos.

     Există însă ceva esențial care lipsește din tablou. Ceva fundamental, furat de niște hoți înalt specializați, ceva furat la modul absolut, nu relativ, ca toate cele enumerate mai înainte: "AZI!"

     Poate ați observat, poate nu, societatea noastră trăiește într-o relație foarte puternic distorsionată, siluită, maltratată, desfigurată cu timpul. Sis-temul cultural în care ne-am format ne-a băgat în cap și credem acest lucru cu tărie, că timpul, atît al vieții noastre individuale, cît și al celei colective, istorice, are trei regiuni dis-tincte: trecutul, prezentul și viitorul. Ieri, azi și mîine! Cei care gestionează aceste "ținuturi" sunt oamenii politici. Cei care au puterea de decizie absolută, de viață și de moarte, de bogăție și sărăcie, de putere și neputință, de faimă și anonimat, asupra dumneavoastră, a mea și celei mai mari părți din populația României. Ei dețin și cheile de la porțile celor trei împărății: Ieri, Azi și Mîine. Cu predilecție, dacă nu chiar în totalitate, politicianul României se ocupă de "Mîine", de viitor. 99,999999...% din discursul său, care ne este adresat, se referă la ceea ce va realiza el, la cum vor înflori în viitor rezultatele uriașelor sale eforturi de a ne face nouă viața mai bună!!! Cu alte cuvinte, ocupația de bază a politicianului României este, a fost și probabil va fi "să vîndă pielea ursului din pădure!". O gloată de Munchhauseni, spre deosebire de modelul originalului baron din povestirea lui Gottfried Burger, însă, lipsiți de umor, grobieni și patibulari. Cum nu au prea mult timp la dispoziție, pentru înfrumusețarea și reparfumarea trandafirie a haznalelor trecutului își angajează de regulă niște "scribi" care secretă ceea ce se cheamă "istoria oficială", din care reiese întotdeauna doar un singur lucru: cît de geniali, măreți și neînfricați au fost ei, politicienii care au pus bazele viitorului!!!

     Nu simțiți că lipsește ceva? Foarte probabil că nu! Am fost și suntem dresați, de vreo trei generații și mai bine, așa! Să nu mai simțim lipsa lui "AZI". Mai mult și mai rău, să trăim "natural" într-o lume în care azi a dis-părut cu totul, a fost aneantizat, a fost furat la modul absolut. Adevărata ocupație și chiar vocație a politicianului României nu este atît să mintă incontinent despre viitor, ci să ascundă, să facă să dispară prezentul, AZI! De reușita acestei operațiuni depinde stăpînirea puterii și a mecanismelor ei instituționale de către o clasă politică lamentabil incapabilă, în limitele lui astăzi, să își justifice rațional existența și oricare dintre acțiunile sale, altfel decît ca o clasă superpusă cu vocație și program predatoriu prin excelență. Nimeni nu se teme mai mult de astăzi decît omul politic al României. Nu vorbește niciodată nimic despre ceea ce a făcut el astăzi. Nu are niciodată nici o evaluare sau măcar o referință la consecințele a ceea ce a decis sau nu a decis el astăzi. Astăzi este teritoriul interzis, capcana absolută pe care omul politic trebuie cu orice preț să o evite, pentru a nu se prăbuși definitiv și iremediabil în țărîna propriei nimicnicii. Și trebuie nu doar să se ascundă el pe sine de astăzi, ci să ni-l ascundă și nouă, tuturor, pe astăzi, nu doar ca realitate. Nu este suficient ca Azi să nu existe, el nu trebuie să fie nici măcar posibil! Cel puțin așa trebuie să credem, să ne închipuim cu toții. Pentru asta sunt puse în operă uriașe forțe și mijloace de propagandă și de "prostire în masă". Pentru aceasta sunt ucise cu sînge rece toate formele critice ale gîndirii și culturii, de orice fel! Pentru asta este prăbușit în ruină sistemul de educație și învățămînt, iar ceea ce mai funcționează produce oameni cu amnezia totală a lui astăzi și fără nici un instrument intelectual sau emoțional care i-ar putea ajuta să se mai reconecteze vreodată cu aceas-tă realitate esențială: AZI. Singura realitate existentă!!!

     Cînd va înceta România să fie țara furturilor și a jafurilor nemăsurate? Cînd și cum vom reveni vreodată în "Normalitate"? Cînd vom avea altfel de politică și altfel de oameni politici? Atunci cînd fiecare dintre noi își va revendica și redobîndi, cînd se va reîmproprietări cu ziua de AZI, cea care îi aparține, prin drept divin, inviolabil și în mod absolut fiecăruia dintre noi, în fiecare zi. Atunci cînd prin lege, constituție, judecată absolută vom interzice politicienilor dreptul de a decide asupra zilei noastre de azi, luînd asupra noastră această nemăsurată povară. 
Cornel Codiță
 

 

.