Dezbaterea BURSA ELECTROMOBILITATEA - problematică şi soluţiiDezbaterea BURSA ELECTROMOBILITATEA - problematică şi soluţii

Impactul electoral al Brexitului

Cristian Pîrvulescu
Ziarul BURSA #Editorial /

Cristian Pîrvulescu

Încă nu ştim dacă următoarele alegeri europene, care vor avea loc în perioada 23-26 mai 2019, se vor des­făşura în 27 sau în 28 de state membre ale Uniunii Europene. În cazul în care Brexitul va avea loc până atunci, alegerile se vor desfăşura doar pentru 705 locuri, în schimb dacă Brexitul va fi amânat după alegeri, atunci Marea Britanie va trebui să participe la scrutin şi, precum în 2014, vor fi tot 751 de locuri în Parlamentul European.

Dincolo de impactul său economic, social şi de politică generală, realizarea sau nu a Brexitului va avea impact asupra reprezentării mişcărilor eurosceptice şi antieuropene din Parlament. Împreună, cele trei grupuri parlamentare eurosceptice din Parlamentul european însumează astăzi, la sfârşitul mandatului, 153 de membri, adică 20,4% din cei 751 de membri ai Parlamentului european. Dintre aces­tea, ECR (Grupul conservatorilor şi reformatorilor europeni), printre care şi românii Monica Macovei şi Laurenţiu Rebega, are cele mai multe locuri, 75, urmat de EFDD (Grupul libertăţii şi democraţiei directe) cu 41, şi ENL (Grupul Europa Naţiunilor şi a Libertăţii), cu 37. Primul dintre aceste grupuri parlamentare este dominat de conservatorii britanici, care au 18 parlamentari, după care urmează polonezii de la Dreptate şi justiţie, cu 14 parlamentari, dar, majoritatea partidelor membre au un singur parlamentar (excepţie fac partidele naţionaliste şi populiste din Belgia, Danemarca, Suedia şi Finlanda: Noua Alianţă flamandă, cu 4, Partidul Popular danez, cu 3, Adevăraţii finlandezi, Partidul Civic Democrat ceh şi Democraţii suedezi, cu câte 2).

În cazul în care Marea Britanie nu va participa la alegerile europene din mai 2019 - tocmai de aceea una dintre datele avansate de Consiliul European de joia trecută, de la Bruxelles, până când ar putea fi prelungit termenul pentru Brexit a fost 12 aprilie 2019, dată până la care se pot depune candidaturile pentru alegerile europene - pierderile pentru grupurile eurosceptice vor fi importante. Astăzi, din cei 153 de membri ai celor trei grupuri eurosceptice, 40 sunt britanici, deci de 206,5%, ceea ce nu este deloc neglijabil. În ipoteza Brexitului, cu tot afluxul de noi parlamentari populişti, raportul de forţe nu se va schimba semnificativ. În schimb, dacă Brexitul se va amâna, iar Marea Britanie va participa la alegeri, atunci euroscepticii ar putea să ajungă la un număr important. Dar chiar şi aşa, nimic nu lasă să se întrevadă că vor putea forma un singur grup.

În orice caz, în ipoteza în care Brexitul va avea loc până pe 22 mai 2019, ECR va suferi cele mai importante pierderi atât în ce priveşte numărul de parlamentari, cât şi din punctul de vedere al coerenţei ideologice. Conservatorii britanici, care au iniţiat, de alt­fel, acest grup când au părăsit PPE, au dat şi orientarea sa. În condiţiile în care polonezii de la Dreptate şi ordine vor deveni liderii acestui grup, linia ideologică riscă să devină vădit anti-europeană. Aşa pot fi înţelese negocierile pe care diferiţi şefi de partide, de la Matteo Salvini la Călin Popescu Tăriceanu, le-au avut cu Jaros³aw Kaczyñski. Liga lui Salvini (6 membri) face parte, împreună cu Adunarea naţională franceză (fostul Front naţional, cu 15 parlamentari) din ENL, grup din care fac parte şi 4 europarlamentari aleşi pe listele UKIP (Partidul pentru independenţa Marii Britanii). Dar cei mai mulţi membri ai UKIP, 11, au fost aleşi pe listele EFDD.

Cu sau fără Brexit, anti-europenii vor avea o pondere importantă în următoarea legislatură a Parlamentul european. Însă, oricare din ipoteze va fi confirmată de fapte, realizarea unui grup unitar al extremei drepte anti-europene va fi dificilă, dacă nu imposibilă. Mult mai important pentru viitorul UE este rolul pe care partidele anti-europene care acţionează acum în interiorul partidelor sistem, cum sunt Fidesz, PSD sau ALDE, vor mai putea influenţa viitoarea politică europeană. Pentru moment, Fidesz este suspendat din PPE - ceea ce nu este tocmai o sancţiune -, pe când PSD şi ALDE sunt încă membre cu drepturi depline în grupurile lor politice. Iar dacă PSD ar deveni, după 26 mai 2019, partidul cu cei mai mulţi parlamentari din grupul socialiştilor şi democraţilor, va mai fi cineva acolo care să-şi aducă aminte de linia roşie?

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

DIN ACEEAŞI SECŢIUNE

Editorial

Citeşte toate articolele din Editorial

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.roSustainable Mobility ForumConferinţa CCIB 'Excelena în afaceri. Modelul EFQM – soluţie pentru creşterea competitivităţii'
Cabinet de avocatTMPS