Organizator: Ziarul BURSA
 
 
Parteneri Media
 

 
 

 
Dezbaterea "Impactul trecerii la IFRS asupra SIF-urilor"

Fercală: "Dacă băncile au fost scutite de impozit după aplicarea IFRS, trebuie scutite și SIF-urile"

mărește imaginea
    Tudor Ciurezu: "Este foarte interpretabil modul de impozitare a diferențelor pozitive"

    Bogdan Drăgoi, SIF Banat-Crișana: "SIF1 va veni cu primul buget fără vânzări de active"

    Reprezentanții SIF-urilor consideră că trecerea la standardele de contabilitate internaționale (IFRS) ridică anumite probleme, deși, în esență, este binevenită.
    Potrivit Normei ASF nr. 39/2015 din 28 decembrie 2015, SIF-urile au fost obligate să depună situațiile financiare de anul trecut conform standardelor internaționale de contabilitate (IFRS), deși, tot anul, ținuseră contabilitatea pe standardele românești.
    Una dintre problemele ridicate de reprezentanții SIF-urilor, prezenți, ieri, la dezbaterea "Impactul trecerii la IFRS asupra SIF-urilor", organizată de ziarul "BURSA", a fost tratamentul fiscal.
    Mihai Fercală, președintele SIF3 Transilvania, a cerut ASF să fie o interfață între SIF-uri și Ministerul de Finanțe, pentru a cere un tratament fiscal preferențial, așa cum au avut băncile, la adoptarea IFRS.
    Domnia sa a spus: "Când băncile au trecut pe IFRS, sistemul bancar a elaborat metodologii despre cum să înceapă procedurile fiscale, după aplicarea IFRS, și a fost scutit în primii ani.
    Vă propun să cerem ASF să fie o interfață între noi și Ministerul de Finanțe și să cerem același lucru.
    Nu poți să aplici un sistem fiscal diferențiat pe agenții economici. Trebuie să existe o metodologie fiscală clară.
    SIF-urile trebuie să aibă aceleași facilități de care a beneficiat sistemul bancar din România. Tratamentul fiscal aplicat sistemului bancar este foarte diferit față de cel aplicat SIF-urilor. Dacă băncile au fost scutite de impozit, iar SIF-urile trebuie să plătească, atunci eu trebuie să plătesc impozit de 28 milioane de lei (n.r. aferent profitului pe anul trecut, după înregistrarea unor diferențe favorabile din marcarea la piață a participațiilor). Dar eu spun că nu trebuie, ci trebuie să plătesc o cifră din profitul brut rezultat în urma tranzacțiilor".
    Domnia sa a mai precizat: "Știam de mult timp că trecem la IFRS, problema este cum se aplică la SIF-uri. Acestea au societăți în portofoliu și trebuie să le facă bilanțul consolidat.
    Dacă facem bilanțul consolidat, atunci trebuie să vedem ce intră în perimetrul de consolidare - toate participațiile de peste 20%.
    De la 50% în sus nu este nici o problemă pentru auditor să verifice realitatea raportărilor din acele companii.
    Problema este la cele din perimetrul 20-49%. Acele societăți nu ascultă ce vreau eu. Ca să îmi dea un raport corect de audit, fără rezerve, auditorul a pus anumite condiții.
    Standardul IFRS prevede excepții pentru entitățile de investiții financiare. Împreună cu auditorul, am ajuns la concluzia că SIF-ul este entitate de investiții financiare".

    Ciurezu: "Este strigător la cer să impozitezi veniturile potențiale"

    Tudor Ciurezu, președintele SIF Oltenia, a explicat că, spre deosebire de SIF3, care s-a înregistrat ca entitate de investiții financiare, celelalte patru SIF-uri au mers pe varianta de a înregistra diferențele favorabile sau nefavorabile aferente valorilor mobiliare deținute pentru vanzare să fie înregistrate pe conturile de capitaluri proprii, adică pe conturile de rezerve.
    "Această variantă a fost îmbrățișată de SIF-uri și pe perioada când nu au fost obligatorii de aplicat standardele IFRS. Diferențele favorabile trebuiau înregistrate numai extracontabil", a spus domnul Ciurezu, adăugând: "Introducerea IFRS creează posibilitatea ca între raportările lunare și raportările prin situațiile financiare contabile, diferențele să fie foarte mult diminuate.
    Partea care este foarte interpretabilă și asupra căreia insistă domnul Fercală este aceea cu privire la modul de impozitare al acestor diferențe. Dacă sunt venituri impozabile diferențele pozitive sau dacă diferențele negative sunt considerate cheltuieli deductibile. Este foarte greu de spus. În condițiile legislației actuale, Codul Fiscal precizează că, în cazul veniturilor impozabile, sunt avute în vedere și diferențele pozitive din evaluare, iar pierderile de valoare sunt cheltuieli deductibile. Cu o singură observație - dacă sunt dețineri pe mai mult de un an de zile și participația este mai mare de 10%, acestea nu sunt luate în considerarea veniturilor și cheltuielilor.
    Riscul este foarte mare pentru noi, pentru că diferă modalitatea de înregistrare. Noi le înregistrăm pe conturile de capital. Dar Ministerul Finanțelor nu ține seama de modalitatea de înregistrare. Noi avem opinia că noi avem dreptate. Este strigător la cer să impozitezi veniturile potențiale".

    Drăgoi: "Introducerea IFRS este oportună și are foarte multe beneficii"

    Bogdan Drăgoi, președintele SIF1 Banat Crișana, este de părere că introducerea IFRS este oportună și are foarte multe beneficii.
    Domnia sa a spus: "Am observat, la întâlnirile cu investitorii străini, că marea lor problemă a fost că nu au înțeles cum este posibil să faci profit din vânzarea la cost istoric. Nu puteau să înțeleagă cum, la noi, se aplică situațiile IFRS, dar nu la toate entitățile. A trebuit să le explic cum vindeam active înregistrate la cost istoric, marcam profituri mari, dar cash-ul nu era în spate. Eram într-un perpetuu bulgăre care se rostogolea, pentru că, atunci când trebuia să plătim dividendele, trebuia să vindem alte active.
    În IFRS, se face marcarea la piață, te obligă să te uiți la performanța societăților din portofoliu.
    Performanțele trebuie făcute într-un mod sustenabil și având în vedere dezvoltarea activelor pe care le avem.
    Creându-se acest T0 (1 ianuarie 2016), profiturile sunt greu de obținut și vor avea la bază performața activelor".
    Domnul Drăgoi a mai spus că SIF1 va veni în fața acționarilor, în 2016, cu primul buget fără vânzări de active. "Asta nu înseamnă că, dacă apar oportunități, nu o sa vând sau cumpăr", a precizat domnia sa, adăugând: "Dar propunerea noastră nu conține vânzări de active. Pe viitor, ne vom axa pe consolidarea activului, pe introducerea de management performant la toate societățile din portofoliu".
    Bogdan Drăgoi a mai spus: "De asemenea, ne dorim o bursă activă, cu un management al Bursei care să aducă societăți private la listare, vorbim despre piața reglementată, nu de AeRO. Nu trebuie să mai aștepte să vină statul cu oferte".

    Florica Trandafir, SAI Muntenia: "Cui folosește consolidarea?"

    Florica Trandafir, vicepreședintele SAI Muntenia Invest, administratorul SIF4 Muntenia, a spus că mai mult a deranjat faptul că ASF a amânat de trei ori trecerea la IFRS, decât faptul că a impus-o pe 28 decembrie 2015.
    Potrivit domniei sale, "pisica neagră" a fost consolidarea portofoliului, întrebându-se cui folosește. Doamna Trandafir a menționat că este absurd să fie nevoie ca SIF-urile să mai facă o AGA, în august, pentru aprobarea rezultatelor consolidate.
    În opinia lui Mircea Ursache, vicepreședintele ASF, aplicarea IFRS va consolida transparența situațiilor financiare anuale printr-o calitate mai bună a prezentării informațiilor, inclusiv printr-o relevanță mai mare a valorii raportării, va consolida lichiditatea pieței de capital și va duce la scăderea costurilor de tranzacție și a costurilor de capital, dar și la o valoare de piață mai mare și o mai bună reputație.
    "De asemenea, permite entităților să se raporteze la alte entități similare de la nivel mondial și permite investitorilor și altor utilizatori interesați să compare performanța entității cu cea a unor alte entități similare la nivel global.
    În plus, contabilitatea la valoarea justă furnizează informații care pot fi mai relevante pentru utilizatorii situațiilor financiare decât informațiile bazate pe prețul de achiziție", a spus domnia sa.
    Ca avantaje și beneficii ce rezultă din aplicarea IFRS de către entități inclusiv SIF-uri, domnul Ursache a menționat: creșterea comparabilității și transparenței informațiilor financiare, armonizarea raportării interne și externe conformă cu IFRS; lichiditate mai mare; reducerea costurilor de capital; creșterea numărului de tranzacții transfrontaliere; facilitatea accesului la capital la nivelul UE și la nivel mondial; îmbunătățirea protecției investitorilor și menținerea încrederii investitorilor.



.