Conferinţa BURSA Tendinţe în pieţele de capital;
Dezbatere asupra problemelor pieţei noastreConferinţa BURSA Tendinţe în pieţele de capital;
Dezbatere asupra problemelor pieţei noastre

ÎN IANUARIE 2019 FAŢĂ DE ACEEAŞI LUNĂ A ANULUI TRECUTDeficitul de cont curent a crescut de 16 ori

Ramona Radu
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări /

Deficitul de cont curent a crescut de 16 ori

Aurelian Dochia: "Ne îndreptăm către situaţia din 2008, când am avut un deficit extern de 12% din PIB"  

Ionuţ Dumitru: "Deficitul balanţei comerciale a consemnat, în prima lună din an, probabil, cel mai mare nivel din ultimii zece ani"

Mircea Coşea: "Producem valoare adăugată mai mică decât media europeană, ceea ce este o mare problemă"

BNR: "În prima lună din an, datoria externă totală a scăzut cu 817 milioane de euro"

Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat, în luna ianuarie 2019, un deficit de 114 milioane de euro, majorându-se de aproximativ 16 ori în comparaţie cu deficitul de 7 milioane de euro, consemnat în luna ianuarie 2018, arată cifrele publicate, ieri, de Banca Naţională a României (BNR).

Analistul economic Aurelian Dochia ne-a spus, ieri, că aceste cifre nu fac decât să confirme îngrijorarea exprimată de multe voci din domeniul economic. Domnia sa a adăugat: "Eu am tot afirmat că acest trend devine, la un moment dat, nesustenabil şi tot timpul am făcut referire la perioada din jurul anului 2008, când am avut un deficit extern de 12% din PIB şi fost cea mai mare vulnerabilitate pe care am avut-o în faţa crizei. Din cauza aceasta, România a suferit atât de mult, în comparaţie cu alte ţări cum e Polonia, pentru că noi am avut un dezechilibru enorm şi ne îndreptăm către aceeaşi situaţie".

În opinia analistului economic, diferenţa foarte mare dintre deficitul înregistrat de balanţa de plăţi în ianuarie 2019 şi cel consemnat în ianuarie 2018 poate fi urmarea vreunei tranzacţii importante sau poate reprezenta o continuare a trendului pe care îl înregistrăm de câţiva ani încoace, în care deficitul s-a tot majorat.

Aurelian Dochia ne-a explicat: "Chiar dacă s-a accentuat foarte mult această creştere, ea vine pe un trend de lungă durată. Nu suntem aproape de situaţia din 2008, dar dacă trendul acesta continuă, în nota în care a început 2019, într-acolo ne îndreptăm, nori negri se adună pe cerul economiei europene. Anul trecut, deficitul extern a fost la nişte valori care pot să fie considerate sigure, sub 5% din PIB".

Deficitul extern trebuie privit, însă, în legătură cu sursa de finanţare, iar din acest punct de vedere investiţiile străine directe sunt importante, consideră Aurelian Dochia.

Datele BNR arată că nivelul acestora s-a majorat, în ianuarie 2019, la 362 milioane de euro, de la 192 milioa­ne de euro în luna ianuarie 2018.

Domnul Dochia a mai explicat: "Dacă ai surse de finanţare, cum sunt investiţiile străine directe, suficiente, atunci chiar nu ai de ce să îţi faci griji pentru deficitul extern, pentru că se dezvoltă capacitatea de producţie a economiei, numai că, de obiecei, majorarea nivelului investiţiilor străine directe este mult mai mică decât deficitul extern, iar diferenţa arată că exis­tă tot felul de împrumuturi. Când faci împrumuturi în felul acesta, până la urmă devii vulnerabil - nimeni nu mai vrea să te împrumute sau te împrumută la cursuri tot mai mari. În prezent, suntem într-o situaţie de vulnerabilitate şi, din păcate, ea se accentuează".

Nu în ultimul rând, analistul economic a amintit şi de perspectiva Standard&Poors's privind ratingul României, subliniind că, dacă de această dată aceasta a fost menţinută cu ezitări, în condiţiile în care cifrele continuă să se deterioreze s-ar putea ca, pe viitor, să nu mai avem această şansă.

Ionuţ Dumitru: "Tendinţa de deteriorare a deficitului de cont curent este destul de evidentă"

Deficitul de cont curent al balanţei de plăţi înregistrat în ianuarie 2019 a fost generat, în cea mai mare parte, de deficitul balanţei comerciale, mai exact cea a bunurilor, care a consemnat, în prima lună din an, probabil, cel mai mare nivel din ultimii zece ani, a atras atenţia Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

Domnia sa ne-a explicat: "Fiind doar o lună, nu putem să tragem o concluzie, dar tendinţa de deteriorare este destul de evidentă de ceva timp. Anul trecut am avut o adâncire a deficitului de cont curent undeva la 4,7% din PIB, care pe lângă faptul că a depăşit pragul de alertă de 4%, este, dacă nu mă înşel, şi cel mai ridicat din Europa. Nivelul actual nu este, încă, foarte mare, dar este important şi că avem un deficit mare la nivel european. În plus, contează foarte mult şi cum este finanţat, iar din acest punct de vedere, lucrurile s-au deteriorat".

Dacă în trecut aveam o finanţare de peste 100% cu investiţii străine directe şi intrări de fonduri europene, acum procentul a scăzut semnificativ sub acest prag (la aproximativ 70-80%), ne-a mai spus domnia sa, ceea ce arată că nivelul investiţiilor străine directe este mai redus decât valoarea deficitului de cont curent, chiar dacă adăugăm şi intrările de fonduri europene.

Domnul Dumitru ne-a declarat: "La nivel lunar, repet, lucrurile pot fi destul de volatile, trebuie să vedem ce se întâmplă pe parcursul unui an întreg. Tendinţa de deteriorare a deficitului de cont curent, şi de deteriorare şi a finanţării acestuia, este destul de evidentă de ceva timp şi este principala explicaţie şi pentru care cursul de schimb s-a depreciat în ultimii ani. Aş spune că tendinţa de depreciere a cursului valutar, deşi una moderată, este destul de evidentă, în ultimii ani, începând cu 2015-2016. Situaţia nu este alarmantă imediat, dar este clar că avem o tendinţă negativă şi este principalul dezechilibru pe care îl avem, în momentul de faţă, la nivel macroeconomic".

Deficitul balanţei de plăţi poate fi corectat prin politici economice care să reancoreze cererea internă la oferta internă, dezechilibrul acesta extern fiind generat de un consum în exces faţă de oferta internă, care este alimentată din importuri, a mai precizat preşedintele Consiliului Fiscal, adăugând că o stimulare a consumului, aşa cum a fost făcută în ultimii ani, prin politicile de TVA, prin majorarea veniturilor, dezechilibrează economia şi se reflectă, indubitabil, în deficitul de cont curent.

Mircea Coşea: "Industria prelucrătoare are nevoie de o restructurare, astfel încât să poată suplini mai bine cererea"

Deficitul de cont curent înregistrat de către ţara noastră s-a adâncit pe fondul aplicării modelului de creştere, pe care actuala guvernare îl are în vedere, unul care pleacă din creşterea salariilor, susţine profesorul de economie Mircea Coşea.

În opinia domniei sale, acest model trebuia să fie aplicat, întrucât era necesar ca ţara noastră să majoreze salariile, riscând, altfel, să rămână într-un fond de productivitate scăzută, la nivel european.

Totuşi, industria prelucrătoare, mai ales, are nevoie de o restructurare, astfel încât să poată suplini mai bine cererea, ne-a mai spus domnul Coşea.

Economistul ne-a declarat, ieri: "Ca să aibă efectele scontate, acest model are nevoie, în primul rând, de o restructurare economică, în principal a industriei prelucrătoare, pentru că această creştere a masei monetare pe care ridicarea salariilor şi a pensiilor a avut-o, a majorat consumul. La noi în ţară, consumul este reprezentat, în mare parte, în proporţie de peste 40% din bugetul unei familii, de cheltuielile cu alimente, în principal. Creşterea cererii nu a fost acoperită de oferta internă, iar importul s-a accentuat în perioada sărbătorilor de iarnă şi a dus la această debalansare. Este necesar un program special de dezvoltare, măcar a industriei prelucrătoare de produse alimentare, iar Guvernul ar trebui să acorde atenţie stimulării acestor activităţi".

Domnia sa a semnalat şi aspectul productivităţii scăzute ca fiind o altă problemă cu care se confruntă ţara noastră.

Astfel, România are o problemă de fond, susţine Mircea Coşea, explicând că urmarea productivităţii mai scăzute şi a unei industrii care se află la începutul revoluţiei industriale, manufacturieră, din care lipsesc cercetarea şi dezvoltarea (domenii cu potenţial de a crea valoare adăugată), ţara noastră produce valoare adăugată mai mică decât media europeană, cea mai mare parte a acesteia fiind capitalizată în afara ţării, întrucât majoritatea exporturilor româneşti se bazează pe multinaţionale şi pe mari companii străine.

Nu în ultimul rând, băncile au un rol important, a mai spus domnul Coşea, adăugând: "Neavând capital românesc, băncile de la noi folosesc piaţa românească pentru introducerea de măsuri discriminatorii - dobânzi la credite mai mari decât în Occident, dar mai mici la depozite. Astfel, sunt necesare măsuri care să stopeze această scurgere de valoare peste graniţă care nu aduce la bugetul statului atât cât ar trebui. Asta a vrut să facă OUG 114, dar trebuie să fie găsită o manieră mai inteligentă şi mai amiabilă faţă de multinaţionale şi faţă de bănci. Acestea sunt, după părerea mea, elementele principale care duc la debalansarea contului curent".

La toate acestea se adaugă, spune profesorul de economie, şi faptul că peste 50% din bunurile de export sunt importate, întrucât noi nu avem o structură economică modernă, ci importăm componente.

În acest context, o politică demografică care să contracareze "dezastrul de peste 20-25 de ani", măsuri pentru repararea imediată a problemei deficitului balanţei comerciale, în primul rând, nu a contului curent, dar şi îndreptarea atenţiei spre Revoluţia 4.0 sunt extrem de importante.

"Este bine că a crescut nivelul investiţiilor străine directe, dar rezultatul lor se va vedea în timp, dar din cauza climatului de război politic de la noi din ţară, toate măsurile sunt, deocamdată, puţin întârziate. Următoarea perioadă nu va fi una rea, pentru România, deoarece există, totuşi, o bază solidă a creşterii economice. Intrăm în perioade electorale, în care nu se va întâmpla nimic cu salariile şi cu pensiile, Guvernul va face efortul cel mai mare pentru a le plăti, dar va trebui să fim atenţi la perioa­da 2020-2023, când vor apărea anumite lucruri care vor trebui să fie reparate, privind colectările la buget, care trebuie să craescă neapărat (aici există o verigă slabă a economiei româneşti, ANAF încă nu face ceea ce trebuie să facă) şi trebuie să facem astfel încât să nu ieşim din zona fondurilor comunitare pentru că UE pregăteşte un măcel şi o politică de reducere a acestora. În plus, avem elemente din exterior cărora încă nu le cunoaştem efectele. Nu ştim, încă, ce efect va avea Brexit-ul, doar presupunem; nu ştim ce efecte va avea războiul comercial SUA-China; nu ştim ce se va întâmpla cu această încălzire a situaţiei geo-politice în Marea Neagră. Deocamdată, însă, eu nu văd (cam până după alegeri, până prin 2020) pericole foarte mari pentru economia româneas­că", a mai spus domnul Coşea.

BNR: "Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România - 362 milioane de euro, de la 192 milioane de euro, în ianuarie 2018"

Potrivit BNR, în structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 476 milioane de euro, iar balanţa veniturilor primare, balanţa veniturilor secundare şi balanţa serviciilor au înregistrat excedente mai mari cu 181 milioane de euro, cu 141 milioane de euro, respectiv cu 47 milioane de euro.

Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 362 milioane de euro (comparativ cu 192 milioane de euro în luna ianuarie 2018), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 341 milioane de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 21 milioane de euro, a mai transmis, ieri, banca centrală, prin intermediul unui comunicat.

Conform Băncii Naţionale, în prima lună a anului curent, datoria externă totală a scăzut cu 817 milioane de euro.

Comunicatul BNR mai notează: "În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 67 529 milioane de euro la 31 ianuarie 2019 (68,6 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,6 la sută faţă de 31 decembrie 2018. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 ianuarie 2019 nivelul de 30 856 milioane de euro (31,4 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 1,4 la sută faţă de 31 decembrie 2018. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 13,2 la sută în luna ianuarie 2019, comparativ cu 20,7 la sută în anul 2018. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 ianuarie 2019 a fost de 4,8 luni, în comparaţie cu 4,9 luni la 31 decembrie 2018".

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 ianuarie 2019 a fost de 73,1 la sută, comparativ cu 74,6 la sută la 31 decembrie 2018, mai menţionează BNR.

Opinia Cititorului ( 1 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. E foarte bine, viitorul e luminos, programul de guvernare este executat aproape perfect de cel mai bun guvern din istoria recenta a Romaniei.

    Micile sincope sunt neglijabile si oricum sunt datorate statului paralel si-a celor care fac circ in loc de autostrazi. 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cybersecurity Romania 2019

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Deleanu
Apanova
Schlumberger
Legestart
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS