Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 11.01.2017
ÎN PRIMELE NOUĂ LUNI DIN 2016 FAȚĂ DE ACEEAȘI PERIOADĂ DIN 2015
MADR: "Încasările din exportul de vin - mai mari cu 35%"
 
    * Exportul de vin a crescut cu 22%

     * Importul din domeniul vinicol - de 3,5 ori mai mare decât exportul
 
       Țara noastră a exportat 9.926,7 tone de vin din struguri proaspeți, în primele nouă luni ale anului trecut, în creștere cu aproape 22% față de aceeași perioadă din 2015, când exporturile au totalizat 8.145,6 tone, conform balanței comerciale cu produse agroalimentare întocmită de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și citată de Agerpres.

     Încasările au totalizat circa 15 milioane de euro, fiind cu 35% mai mari față de sumele obținute în perioada similară din anul precedent, respectiv 11,126 milioane euro.

     În același timp, importurile noastre de vin au depășit, în intervalul menționat, de 3,5 ori exporturile, totalizând peste 35.258 de tone, în creștere și față de cantitățile provenite de pe piețele externe în aceeași perioadă din 2015.

     Valoarea importurilor de vinuri din struguri proaspeți din țările intra și extracomunitare a totalizat 31,14 milioane de euro, în primele nouă luni din 2016, în creștere cu 4,3% față de cele 29,842 milioane de euro cheltuite în perioada similară din 2015 pentru achiziționarea unei cantități de circa 31.505 tone de vin.

     Producția de vin din 2016 este estimată la 4 milioane de hectolitri, cu circa 11% mai mult decât în 2015, cea mai mare creștere a producției, de 20%, fiind înregistrată în zona Moldovei, potrivit Patronatului Național al Viei și Vinului.

     Cătălin Păduraru, Wine Ambassador în cadrul Asociației Degustătorilor Autorizați din România, ne-a declarat, la finalul anului trecut, că producția noastră de vinuri este foarte bună, iar calitatea - foarte sus, fiind semne de sindicalizare între companii și de reorientare a acestora. Domnia sa ne-a precizat că, în prezent, "avem argumente pentru o declarație de forță a vinului românesc - una care ține de istorie", că toate cramele au tehnologie modernă, mai bună decât cea din țările care erau în eșalonul fruntaș, în anii din urmă - Franța, Italia, Spania, Portugalia. În schimb, ne lipsește pluri-disciplinaritatea, potrivit specialistului, care opin ează că, la noi, nu există studii care să ne conducă spre un drum pe care să fie laolaltă oenologi, antropologi, lingviști, cunoscători în ale științelor sociale și toți aceștia să se subsumeze unei activități ale unor comunicatori. "Comunicarea nefăcându-se pe plan mondial, suntem în afara informației cu circulație internațională", conform domnului Păduraru, care ne-a spus: "Nu suntem cunoscuți absolut deloc, toată literatura de specialitate este viciată de informații prelucrate greșit. Companiile au interese diferite, sunt de calibre diferite, nu pot forma ele însele branduri de țară și nu pot transmite un mesaj coerent, pentru că nu au resurse ca să ajungă la mesajul ce trebuie transmis. România, în general, parcurge niște povești date de miraje ce ar trebui demontate. Vecinii noștri din nord - polonezii, ucrainienii, rușii etc. pot constitui piețe foarte bune de desfacere. Pe noi ne intersează, însă, fantasmagoricele piețe ale SUA, unde nu vom putea intra niciodată semnificativ, ne interesează Canada, China - care va deveni un exportator în viitor etc. În Ministerul Economiei nu există un departament care să centralizeze aceste date, să le pună cap la cap, să emită prognoze, strategii și, astfel, toate eforturile pe care ziariștii și cei din cercetare le fac rămân exerciții fără finalitate. Producătorii sunt obligați de exercițiul financiar să se gândească doar la ziua de mâine".

     Cătălin Păduraru consideră că, în cinci ani de zile, capitalul românesc din viticultură va fi minoritar dacă vom rămâne pe drumul pe care suntem acum.

     În ultimii 15 ani, sectorul autohton viti-vinicol s-a consolidat prin investiții realizate în special din fonduri europene.

     Consumul anual de vin, în România, este de 25 de litri pe cap de locuitor și reprezintă doar jumătate din consumul țărilor dezvoltate, care se ridică la peste 50 de litri/locuitor. 
EMILIA OLESCU
 

 

.