ÎN SCANDALUL REVOCĂRIIKovesi, şanse de succes la CEDO

GEORGE MARINESCU
Ziarul BURSA #Politică /

Kovesi, şanse de succes la CEDO

Laura Codruţa Kovesi, fostul procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, are şanse mari de câştig în procesul pe care l-a intentat Statului român, în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Contrar declaraţiilor ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, ale unor avocaţi sau jurişti ori parlamentari jurişti din arcul sau din preajma arcului guvernamental, ale unor reprezentanţi mass-media apropiaţi coaliţiei PSD-ALDE, cererea prin care Kovesi atacă decizia 358 din 30 mai 2018 a Curţii Constituţionale a României, prin care s-a dispus revocarea sa din funcţia de procuror-şef al DNA, are şanse mari să fie declarată admisibilă şi să fie judecată de magistraţii CEDO.

Conform art.35 punct 1 din actul normativ privind procedura în faţa CEDO, "Curtea nu poate fi sesizată decât după epuizarea căilor de recurs interne, aşa cum se înţelege din principiile de drept internaţional general recunoscute [...]".

Acest lucru inseamnă că, înainte de a face o cerere la CEDO, petentul trebuie să utilizeze, în propria ţară, toate căile de atac juridice împotriva unei decizii sau a unui act. În plus, în exercitarea acestor remedii, trebuie să fi res-pectat regulile de procedură naţionale, mai ales termenele prescrise de aces-tea. Dacă, de exemplu, recursul petentului a fost respins ca tardiv sau pentru nerespectarea unei reguli de competenţă sau de procedură care îi poate fi imputată, Curtea nu va putea examina respectiva cerere.

Conform reglementărilor CEDO, după ce autoritatea naţională cea mai înalt competentă a pronunţat o decizie definitivă în cazul respectiv, petentul are la dispoziţie un interval de 6 luni pentru a sesiza Curtea. Potrivit regulilor CEDO, acest interval începe să curgă de la data la care petentul a luat cunoştinţă, personal sau prin avocat, decizia finală în ordinea normală a instanţelor.

Cu toate acestea, epuizarea căilor de recurs interne este mai degrabă o regulă decât un principiu. Comisia şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului au subliniat în mod frecvent necesitatea de aplicare a regulii cu o anumită flexibilitate şi fără formalism excesiv, având în vedere contextul protecţiei drepturilor omului (vezi cazurile Ringeisen împotriva Austriei, pct.89; Lehtinen împotriva Finlandei).

CEDO: Calea de atac internă trebuie să asigure şanse rezonabile de succes

Regula nu este absolută şi nici nu se poate aplica în mod automat ca în cazul Kozacioglu împotriva Turciei, pct. 40. De exemplu, Curtea a decis că ar fi prea formalist să solicite reclamanţilor să folosească o cale de atac pe care nici măcar instanţa supremă a ţării nu îi obliga să o exercite ca în cazul D.H. şi alţii împotriva Republicii Cehe, pct. 116-118.

Totodată, CEDO a mai stabilit că reclamanţilor le revine sarcina de a epuiza căile de recurs interne disponibile - care pot fi angajate de aceştia personal - şi efective atât în teorie, cât şi în practică la momentul faptelor, şi anume cele care erau accesibile, de natură să le ofere repararea prejudiciilor şi care prezentau perspective rezonabile de reuşită (cazurile Sejdovic împotriva Italiei, pct. 46; Paksas împotriva Lituaniei, pct. 75).

În privinţa controlului constituţional, CEDO ca statuat că, într-un stat în care competenţele sale se limitează la controlul constituţionalităţii şi compatibilităţii ierarhice a normelor juridice, recursul înaintea Curţii Constituţionale nu este o cale de atac decât atunci când reclamantul contestă o prevedere legis-lativă sau act normativ, ca fiind contrară Convenţiei, de exemplu cazurile Gri¹ankova şi Gri¹ankovs împotriva Letoniei, Liepajjnieks împotriva Letoniei. În schimb, acest recurs nu este efectiv în cazul în care reclamantul nu pretinde decât o interpretare sau o aplicare greşită a unei legi sau al unui act normativ care nu sunt neconstituţionale.

De asemenea, CEDO a stabilit că trebuie să ţină seama în mod realist nu numai de căile de atac prevăzute în sis-temul juridic intern, ci şi de contextul juridic şi politic general în care acestea se situează, precum şi de situaţia personală a reclamantului (speţele Akdivar şi alţii împotriva Turciei, pct. 68-69; Khachiev şi AkaVeva împotriva Rusiei, pct. 116-117).

CEDO admite că, potrivit "principiilor de drept internaţional general recunoscute", pot exista anumite circumstanţe specifice care să îl exonereze pe reclamant de obligaţia de epuizare a căilor de recurs interne disponibile. Astfel, în cazul în care condiţia epuizării unei căi de recurs specifice ar fi nerezonabilă în practică pentru reclamant şi ar constitui un obstacol disproporţionat pentru o exercitare efectivă a dreptului de recurs individual potrivit art. 34 din Convenţie, Curtea concluzionează că reclamantul este scutit de a îndeplini această condiţie. Aceeaşi concluzie a fost impusă de CEDO atunci când calea de atac prevăzută de legislaţia internă nu a fost capabilă să asigure repararea pretenţiilor reclamantului şi să îi creeze acestuia şanse rezonabile de succes.

Curtea Europeană mai menţionează că evoluţia şi disponibilitatea căii de atac invocate, inclusiv a scopului şi aplicabilităţii acesteia, trebuie să fie cert stabilite şi confirmate prin practică sau jurisprudenţă (cazul Mikolajova împotriva Slovaciei, pct. 34).

Această jurisprudenţă trebuie în principiu să fie anterioară datei de depunere a cererii.

Decizia CCR, imposibil de răsturnat de instanţele interne

Cu toate acestea, atunci când, de fapt, o cale de recurs propusă nu oferă perspective rezonabile de reuşită, din cauza, de exemplu, jurisprudenţei interne consacrate, faptul că reclamantul nu a declarat apel nu reprezintă un obstacol în calea admisibilităţii cererii depusă la CEDO (cazul Pressos Compania Naviera S.A. şi alţii împotriva Belgiei, pct. 27; Carson şi alţii împotriva Regatului Unit, pct. 58).

Incidenţa acestui punct poate fi folosită de Laura Codruţa Kovesi. Faptul că nu există în jurisprudenţa română şi în practica judiciară niciun caz de desfiinţare a hotărârilor Curţii Constituţionale, mai mult, conform Constituţiei, art.147, alin. 4, odată publicate în Monitorul Oficial deciziile CCR sunt general obligatorii pentru toţi cetăţenii, inclusiv pentru instanţele din ţara noastră, indiferent de rang, justifică acţiunea formulată direct la CEDO de către fostul procuror-şef al DNA.

Atât timp cât decretul de revocare a fost emis de preşedintele Klaus Iohannis în baza deciziei 358 din 30 mai 2018 a CCR, decizie obligatorie pentru toată lumea, inclusiv pentru instanţele de judecată, orice cale de atac - apel sau recurs - formulată de Laura Codruţa Kovesi împotriva decretului prezidenţial era sortită eşecului, deoarece şeful statului a pus în practică ceea ce a decis Curtea Constituţională.

În aceste condiţii, CEDO poate lua act că Laura Codruţa Kovesi nu avea nicio cale de atac internă viabilă care să îi îmbunătăţească situaţia şi că se poate adresa direct magistraţilor europeni. Doar aşa cererea formulată de fostul procuror-şef al DNA va fi declarată admisibilă şi va fi judecată sub toate aspectele ce privesc încălcarea dreptului la apărare de către judecătorii CEDO.

De altfel, Laura Codruţa Kovesi a explicat, ieri, că, în cazul procedurii în care nu a avut dreptul să se apere, i s-a aplicat sancţiunea revocării de către CCR, cu toate că această funcţie nu e prevazută în legea Curţii Constituţionale.

Kovesi a menţionat: "E o chestiune de principiu. Orice cetăţean are dreptul să conteste o astfel de masură, ori în cazul meu decizia a fost definitivă şi nu poate fi contestată (...) Nu am solicitat niciun fel de despăgubiri. Doresc stoparea îngenuncherii procurorilor, pentru că în acest moment această decizie poate fi invocată ca precedent".

Domnia sa a precizat că solicitarea formulată la CEDO urmăreşte strict ca procedura aplicată de CCR prin decizia 358 din 30 mai 2018 să nu mai fie aplicată şi altor procurori cu funcţii de conducere, deoarece ea consideră că este "o procedură abuzivă".

Opinia Cititorului ( 2 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

  1. Procurorii calai,dupa cum i-a catalogat media in ultimile zile,au si ei dreptul la o judecata dreapta.Nu putem fi mai rai decat calaii nostri.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

    1. ... i-au declarat calai pe procurori - si pe care procurori, mai exact?

      Iar in ceea ce-o priveste pe Kovesi, in caz ca va referiti (si) la ea, tocmai aia-i problema reclamata, ca n-a existat nicio judecata si nici macar n-ar putea exista. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Deleanu
Depozitarul Central
Cotnari
Flixi
Erfi

ENGLISH SECTION

more articles

Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo