Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 02.05.2018
Încep dezbaterile generale asupra codurilor penale
click aici
     ACTUALIZARE 15:15 Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat, astăzi, la finalul dezbaterilor generale privind modificarea Codurilor penale, că președintele are dreptul constituțional de a sesiza CCR și Comisia de la Veneția pe modificările aduse legilor justiției, că se aștepta la acest lucru, dar că modul în care se exprimă public depinde de fiecare președinte.

     Referitor la îngrijorarea lui Iohannis cu privire la aceste legi, ministrul Justiției a spus că afirmația "nu are nicio acoperire".

     "Vă mărturisesc că le-am citit pe internet (declarațiile lui Iohannis - n.r.). De foarte multe ori am spus și repet următorul lucru: să ne cunoaștem, să ne respectăm limitele de competență legală și constituțională. Faptul că președintele vrea să sesizeze CCR, Comisia de la Veneția intră în limitele de competență constituțională ale președintelui. Modul în care își exprimă public această competență depinde de fiecare președinte (...). Am văzut și eu preocuparea dânsului, să nu zic îngrijorarea, că este un termen care a fost folosit de-a lungul timpului ca nu cumva, din mers, să se rescrie Constituția. Categoric afirmația nu are nicio acoperire", a spus Tudorel Toader.

     Toader mai spune că CCR a admis 22 de soluții legislative din totalul de câteva sute la cele trei legi ale justiției.

     "Am văzut afirmația potrivit căreia pe legile justiției au fost necesare trei decizii ale CCR. Este firesc, dacă ai trei legi, fiecare lege este criticată și Curtea se pronunță de fiecare dată când este sesizată. (...) Curtea a admis în total 22 de soluții legislative din totalul celor trei legi de sute de articole. Multe dintre cele admise ca neconstituționale sunt de necorelare legislativă și nu pe fond a reglementării contrare a Constituției", a mai spus el.

     Ministrul s-a arătat surprins de faptul că președintele Klaus Iohannis și-a exprimat "preocuparea" privind înființarea secției de anchetare a magistraților, deoarece CCR a decis că este constituțion ală.

     "Am observat că a exprimat preocupare pentru faptul că, prin legile cele trei ale justiției, au fost consacrate instituții noi. Sigur făcea referire la acea secție specială de anchetare a eventualelor fapte care pot fi comise de către magistrați. Aici, critica m-a surprins pentru că indirect critică decizia CCR (...) care a consacrat constituționalitatea respectivei soluții legislative. Prin urmare, are competența constituțională să sesizeze CCR. Pentru mine era previzibil faptul că o va sesiza, rămâne să motiveze", a continuat Tudorel Toader.

     

     

     (M.D.)

     ------------

     ACTUALIZARE 13:00 Ministrul Justiției a declarat că va continua evaluarea privind modificările Legilor Justiției

     În cadrul dezbaterii privind Legile Justiției, ministrul Justiției Tudorel Toader a precizat că a primit foarte multe propuneri privind cele patru coduri penale, iar ministerul va continua evaluarea, pentru a vedea "dacă nu cumva este nevoie și de alte modificări în afară de cele din proiectul de acum", informează News.ro.

     La dezbateri participă ministrul Justiției, președintele CSM, Simona Marcu, reprezentanți ai Parchetului General și ai Asociaței Procurorilor și Formului Judecătorilor.

     Președintele comisiei, Florin Iordache, a anunțat că până luni comisia va primi observațiile asupra modificărilor Codurilor penale, iar marți la ora 15.00 vor avea loc dezbateri. fără vot.

     Simona Marcu, președintele CSM a precizat: "Exprim interesul major pe care îl manifestă CSM față de propunerile de modificări. CSM se va implica atent în această procedură legislativă. Suntem de acord că era necesară moificarea codurilor pentru punerea în acord cu deciziile CCR".

     La rândul său, ministrul Justiției explicat: "Considerăm necesară mosificarea respectivelor coduri. Știți că în aprilie anul trecut am inițiat un proces de evaluare a celor patru coduri. Am transmis către întregul sistem judiciar, facultățile de drept, invitația de a participa la evaluarea acestora și să ne trimită propuneri. Avem foarte multe propuneri primite din sistem, de la facultăți. Noi vom continua evaluarea la nivel de minister să vedem dacă nu cumva este nevoie și de alte modificări în afară de cele din prooiectul de acum".

     De asemenea, Tudorel Toader a afirmat că Ministerul Justiției încă centralizează aceste propuneri, urmând să anunțe "un punct de vedere documentat și asumat instituțional".

     -------------

     Comisia parlamentară specială pentru legile justiției începe, astăzi, dezbaterile generale privind modificarea Codului penal, a Codului de proceură penală și a Codului de procedură civilă, informează News.ro.

     Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției se reunește, începând cu ora 12.00.

     Pe ordinea de zi a ședinței se află dezbateri generale asupra inițiativelor legislative de modificare a Legii numărul 286/2009 privind Codul Penal, Legii numărul 135/2010 privind Codul de Procedură Penală și Legi numărul 134/2010 privind Codul de Procedură Civilă.

     Comisia parlamentară specială pentru legile justiției a decis, în 20 aprilie, ca dezbaterile generale privind modificarea Codului penal și Codului de proceură penală să înceapă în 2 mai.

     Opoziția a acuzat că modificările Codurilor penale sunt "cu dedicație" pentru Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu. Președintele Comisiei, fostul ministru al Justiției Florin Iordache, a susținut însă că prin aceste modificări se vrea "normalizarea vieții în România".

     La rândul său, președintele Klaus Iohannis precizat: "Unele dintre aceste modificări sunt necesare, fiindcă e nevoie de o oarecare modificare a legislației, punere în acord cu decizii ale CCR și în unele puncte chiar cu legislația europeană. Aceste propuneri sunt bune și cred că Parlamentul le va prelucra și va introduce aceste chesstiuni. Alte propuneri care au fost făcute, nu vreau să detaliez acum în acest cadru, sunt total inacceptabile și cred că discuția parlamentară va revela care trebuie să rămână în discuție și care trebuie să iasă din discuție. Un principiu, însă, cred că trebuie să îl înțeleagă toată lumea - este inadmisibil ca unele modificări să fie făcute cu destinație pentru unele persoane care vremelnic ocupă poziții de decizie chiar în Parlament".

     Proiectul de modificare a Codului Penal prevede că emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative nu constituie infracțiunea de ajutor dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsurii privative de libertate.

     Declarațiile publice făcute de autoritățile publice sau funcționari publici prin care, înainte de pronunțarea unei hotărâri definitive de condamnare, o persoană este considerată vinovată se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

     Pentru a scăpa de pedeapsă, mituitorul sau făptuitorul trebuie să denunțe fapta în cel mult 6 luni de la data săvârșirii acesteia și înainte de a începe urmărirea penală. Se abrogă articolul privind neglijența în serviciu.

     Conform proiectului de modificare a Codului de Procedură Penală, în cursul urmăririi penale sau al judecății pot fi comunicate public informații doar dacă acestea justifică un interes public, iar suspecții nu pot fi prezentați cu cătușe sau alte mijloace de imobilizare de natură a induce în percepția publică faptul că ar fi vinovați de săvârșirea unor infracțiuni.

     Totodată, suspectul sau inculpatul poate participa la efectuarea oricărui act de urmărire penală sau la orice audiere, la solicitarea acestuia. Audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore.

     În cele din urmă, datele obținute dintr-un sistem informatic sau dintr-un sistem de stocare a datelor informatice care nu au legătură cu infracțiunea pentru care se efectuează urmărirea penală și pentru care a fost autorizată percheziția în acea cauză se șterg definitiv din copiile efectuate și nu pot fi folosite în alte cauze penale și pentru dovedirea altor fapte, pentru care nu există mandat de percheziție.

     Conform proiectului, dispozițiile legii ar urma să se aplice și hotărârilor pronunțate până la intrarea acesteia în vigoare. 
D.I.
 

 

.