Gala BURSA 2018

INFLAŢIA CREŞTE DE NEBUNĂIsărescu şi Dragnea s-au împrietenit

Grupaj realizat de EMILIA OLESCU
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

Isărescu şi Dragnea s-au împrietenit

Guvernul PSD şi Banca Naţională a României (BNR) s-au derobat de responsabilitatea creşterii inflaţiei, de vină fiind în special "factorii exogeni", conform declaraţiilor preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, făcute după întâlnirea de joi seara cu şefii băncii centrale. De altfel, Dragnea a fost singurul care a comunicat în urma discuţiilor de la Palatul Parlamentului, deşi la acestea au participat şi Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, şi premierul Viorica Dăncilă, şi Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, alături de prim-viceguvernatorul Florin Georgescu.

Printre altele, Dragnea a transmis că Executivul şi Banca Naţională nu sunt în conflict, deşi, recent, preşedintele Klaus Iohannis i-a chemat la mediere pe Dăncilă şi pe Isărescu. Oficialul BNR a fost la Cotroceni, însă premierul nu. Întâlnirea de gradul zero s-a ţinut în biroul lui Dragnea, fără să fie anunţată în vreun fel.

Iohannis: "Important e că s-au întânlnit" 

Preşedintele Klaus Iohannis consideră că este bine dacă întâlnirea de joi a avut loc ca urmare a intervenţiei sale. Deşi apreciază că "este ciudată" formula în care premierul s-a întâlnit cu guvernatorul, respectiv la cabinetul lui Dragnea, Iohannis a menţionat: "În rea­litate, dorinţa mea a fost să-i aduc la aceeaşi masă pe cei care au avut, haideţi să zicem, nişte neîn­ţelegeri. Or, ştiţi foarte bine că nu doam­na Dăncilă a atacat BNR sau pe guvernator, ci Dragnea a făcut-o. Dacă el crede că a făcut mediere, e bine şi aşa. Important este că s-au întâlnit".

Pro şi contra medierii între Guvern şi BNR

Întâlnirea de joi a venit în contextul în care, cu doar două săptămâni în urmă, preşedintele Klaus Iohannis i-a chemat la Cotroceni pe Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu şi pe primul ministru Viorica Dăncilă, în vederea medierii conflictului dintre BNR şi Executiv. Ca urmare, în 25 aprilie, Iohannis s-a întâlnit cu Mugur Isărescu şi cu prim-viceguvernatorul Florin Georgescu, ulterior urmând să aibă discuţii şi cu premierul Dăncilă. Aceasta, însă, a anunţat cu puţin timp înainte de întâlnire că nu mai merge la Cotroceni, fapt ce l-a determinat pe Iohannis să îi ceară demisia din scaunul de premier al ţării, menţionând: "Este foarte evident că PSD pune sub semnul întrebării şi chestionează această independenţă (n.r. a BNR). Acest lucru s-a putut vedea din declaraţiile unor personaje din conducerea PSD şi mă îngrijorează. BNR nu poate să fie acaparată politic de PSD. BNR trebuie să rămână independentă, pentru a putea pune în practică o politică independentă în interesul României". Iohannis consideră că "s-a mers cam departe cu unele afirmaţii destul de contondente, în ultima vreme": "Acea abordare de a arunca în curtea BNR inflaţia sau creşterea dobânzilor este una fundamental greşită şi nu va rezolva absolut nimic". (...) Problema poate fi rezolvată, dar poate fi rezolvată numai printr-o abordare responsabilă, prin nişte politici guvernamentale sustenabile".

În opinia lui Liviu Dragnea, însă, nu este necesară o mediere între cele două instituţii. Şi ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a spus că "nu există un război între Guvernul ţării şi banca centrală, nefiind necesară o mediere între acestea două.

BNR şi Guvernul nu au comunicat după întâlnirea de joi

Nici Guvernul şi nici Banca Naţională a României nu au comunicat după întâlnirea la nivel înalt care a avut loc joi seara, în biroul de la Parlament al liderului PSD Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor. În urma discuţiilor care s-au întins pe mai bine de trei ore, singurul care a ieşit cu declaraţii a fost Liviu Dragnea, care a spus că întâlnirea a fost una constructivă. Alături de şeful social-democraţilor, la discuţii au participat atât Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, şi prim-viceguvernatorul Florin Georgescu, premierul Viorica Dăncilă, ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, cât şi fostul ministru al Finanţelor Darius Vâlcov şi economistul Cris­tian Socol.

Dragnea spune că BNR şi Guvernul au convenit să facă ceea ce făceau deja - să colaboreze

La ieşirea din întâlnirea de joi seara, liderul PSD Liviu Drag­nea a precizat că reprezentanţii celor două instituţii au convenit să existe o colaborare între ele bazată pe întâlniri constante.

Conform social-democratului, Guvernul şi-a arătat disponibilitatea ca înainte de orice măsuri pe care urmează să le ia să aibă o întâlnire cu BNR şi să existe "o informare mult mai plină de substanţă", BNR arătând "deschiderea totală" pentru o colaborare cu Guvernul.

Dar, potrivit declaraţiilor anterioare ale celor două părţi, Executivul şi banca centrală colaborau şi până acum.

Eugen Teodorovici a menţionat în mai multe ocazii că Ministerul Finanţelor şi BNR colaborează frecvent. Săptămâna trecută, şeful Finanţelor a precizat, într-o emisiune televizată: "După întâlnirea dintre doamna prim-ministru şi domnul guvernator al BNR lumea trebuie să vadă că este o relaţie de colaborare".

Economistul Aurelian Dochia sus­ţine că şi până acum exista o colaborare între aceste două entităţi, dar că probabil nu era suficient de formalizată: "Poate că acum s-a ajuns la o soluţie în care şefii acestora să se întâlnească periodic, să schimbe opinii. Şi această colaborare are, însă, limitele ei, întrucât Banca Naţională este independentă şi are nişte obiective foarte clar definite prin lege. Nu poate să se ocupe de toate aspectele politicilor economice. Ea are partea ei dintre aces­tea, însă o discuţie şi un dialog între cele două sunt binevenite întotdeauna".

În iulie 2017, Mugur Isărescu a menţionat: "În conformitate cu legea, independenţa Băncii Naţionale, aşa cum este peste tot în lume, nu înseamnă lipsă de colaborare cu Guvernul. De fapt, noi luptăm pentru un mix echilibrat de politici, iar toate acestea înseamnă colaborare cu Guvernul. Am mai discutat aceste lucruri şi vă rog să reţineţi că, în ceea ce priveşte, de exemplu, colaborarea cu Ministerul de Finanţe, deci legătura dintre politica monetară şi politica fiscală, pentru că aici au fost cele mai multe discuţii, întâlnirile dintre specialiştii noştri şi cei de la Ministerul de Finanţe sunt nu o dată pe săptămână, câteodată sunt chiar de mai multe ori pe zi. Colaborarea este aproape permanentă. Nici nu se poate altfel. Ideea de mix de politici macroeconomice, mix care să fie echilibrat înseamnă o conlucrare să îi spunem cvasipermanentă, ca să nu îi spunem permanentă. Cea care priveşte Ministerul de Finanţe este permanentă". Guvernatorul BNR a precizat că instituţia pe care o conduce a colaborat cu toate guvernele pe care le-a dat ţara.

Dochia: "Creşterile salariale - factor important în evoluţia inflaţiei"

Guvernul şi Banca Naţională au convenit, în întâlnirea de joi, că principalele cauze pentru creşterea inflaţiei sunt factorii exogeni, din afara celor două instituţii, a anunţat Liviu Dragnea, dând ca exemplu gazele, energia şi petrolul, care au o contribuţie masivă la creşterea inflaţiei.

Niciodată nu este vorba doar despre un singur factor care stă la baza creşterii inflaţiei, consideră economistul Aurelian Dochia, care ne-a declarat: "Desigur că sunt factorii externi care au influenţat evoluţia inflaţiei şi probabil că vor continua să o influeneţeze, dar nu putem să ignorăm aspectele interne şi vorbim aici, în primul rând, de creşterile salariale, care au întotdeuna un impact asupra preţurilor, în cazul în care producţia nu ţine pasul cu creşterile de salarii. Însă, până la urmă, trebuia găsită o formulă de compromis ca să iasă toată lumea cu faţa curată".

Prezent în Comisia economică din Senat, Mugur Isărescu a subliniat, recent, că, potrivit Raportului BNR asupra inflaţiei din luna februarie, majorarea inflaţiei din ultimul trimestru al anului 2017 şi din primele luni ale anului 2018 a fost generată îndeosebi de şocuri adverse pe partea ofertei, interne şi externe, şi de manifestarea unor efecte statistice. Factorii de natura ofertei au vizat, în principal, creşteri de preţuri ale energiei electrice, gazelor naturale şi energiei termice, precum şi scumpirea combustibililor, ca urmare a cotaţiilor ascendente ale petrolului şi a majorării accizei la carburanţi. Influenţe similare au provenit, însă, şi din dinamica preţurilor la legume, fructe şi ouă, pe fondul unor deficite temporare înregistrate la nivel european, precum şi din majorările aplicate preţului tutunului în ultimele luni ale anului anterior, a adăugat şeful BNR. Oficialul a spus că acestora li s-a adăugat, la începutul anului 2018, epuizarea efectelor dezinflaţioniste tranzitorii ale măsurilor implementate în perioada ianuarie-februarie 2017, respectiv scăderea la 19% a cotei, standard a TVA, eliminarea supraaccizei la combustibili şi a unor taxe nefiscale.

Isar: "Isărescu a obţinut de la Dragnea blocarea legilor lui Zamfir"

Mugur Isărescu a obţinut de la Liviu Dragnea blocarea proiectelor de lege iniţiate de senatorul liberal Daniel Cătălin Zamfir, susţine fos­tul bancher Lucian Isar, care ne-a spus: "În schimbul blocării dobânzii de intervenţie, şi nu a ROBOR la care se calculează creditele, Isărescu a obţinut de la Drag­nea blocarea iniţiativei lui Zamfir de plafonare a dobânzii la credite, precum şi a legilor care îl vizau personal, ca de exemplu modificarea legii Curţii de Conturi pentru explicitarea în atribuţii a auditului pe rezerva de aur a României, eliminarea art. 25 din statutul BNR care îi oferă imunitatea civilă şi penală, precum şi eliminarea din ultima versiune a legii CNSAS a excepţiei ce vizează funcţia de Guvernator la analiza dosarului de informator al Securităţii".

Iniţiativele lui Zamfir se află în dezbatere, în Parlament. Proiectul legislativ care vizează plafonarea dobânzilor la credite presupune un nivel maxim de 18% pentru creditele de consum şi un plafon de două ori şi jumătate mai mare decât dobânda de politică monetară pentru creditele ipotecare şi imobiliare.

ROBOR - la un nou maxim, după ce Teodorovici a spus că va scădea

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a atins un nou maxim, vineri, deşi minis­trul Finanţelor spusese că întâlnirea de joi seara s-ar putea solda cu o evoluţie inversă a ROBOR. Eugen Teodorovici a menţionat: "Vom dis­cuta cu domnul Isărescu despre ROBOR, de inflaţie şi de alte subiecte care dau imaginea noastră macroeconomică. Colaborarea noastră (n.r. dintre Guvern şi BNR) se va vedea în piaţă, în sensul scăderii acestor doi indici".

Uite conflictul, nu e conflictul...

Deşi Iohannis consideră că relaţia dintre Guvern şi BNR trebuie mediată, Dragnea spune că nu există niciun conflict între cele două instituţii. Cu toate acestea, în ultima perioadă, atât membrii Guvernului, cât şi reprezentanţii BNR şi liderii partidelor politice au făcut o serie de declaraţii contradictorii referitoare, printre altele, la creşterea dobânzilor şi a ratei inflaţiei.

Economistul Aurelia Dochia consideră că decizia BNR de creştere a dobânzii-cheie a fost influenţată şi de presiunea politică exercitată, în ultima perioadă, asupra băncii centrale, "căreia i se cere socoteală pentru diverse lucruri care nu merg prea bine în economie".

Recent, Mugur Isărescu a afirmat: "Anul trecut, am îndeplinit ţinta de inflaţie, ce-i drept, la limită. Şi în alţi vreo doi ani...În ceilalţi ani nu am atins-o, dar din cauza factorilor economici. (...) Adevărata inflaţie a fost ecranată de măsurile fiscale, în 2017, precum reducerea TVA, iar dacă am calcula rata inflaţiei fără impactul fiscal, ea nu a fost atât de negativă în prima jumătate a anului trecut". Şeful BNR a precizat că banca centrală nu are nicio putere asupra preţurilor administrate sau a politicilor fiscale, evidenţiind că deficitul de cont curent şi deficitul bugetar au crescut mai mult decât în ţările din regiune, iar presiunea pe deprecierea monedei naţionale a fost semnificativă.

În replică, Liviu Dragnea a spus, recent: "Sunt convins că Banca Naţională ar trebui să lucreze cu Guvernul pentru diminuarea inflaţiei şi pentru a găsi cele mai bune soluţii de politică monetară, nu să ascultăm mereu cum oameni care lucrează la Banca Naţională fac tot felul de previziuni publice care produc deservicii României, oameni cu funcţii importante din Banca Naţională".

Afirmaţiile lui Dragnea vin după ce economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, a declarat că ţara noastră va avea cel mai mare deficit de cont curent din UE, după BREXIT, şi va fi cel mai expus stat european în cazul declanşării unei crize internaţionale.

La rândul său, prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, consideră că o continuare de o manieră nesustenabilă a raportului cerere-ofertă ar putea duce la o situaţie care să necesite ajustări sau corecţii economice foarte dureroase

În timpul discuţiilor de joi, reprezentanţilor BNR li s-ar fi solicitat ca în intervenţiile publice ale unor demnitari (Lucian Croitoru, Valentin Lazea sau Eugen Rădulescu), aceştia să fie mai temperaţi în aprecierea politicilor fiscale, conform unor surse, citate de Hotnews.

Şeful PSD continuă să spună că BNR şi opoziţia îşi coordonează declaraţiile

Şeful PSD Liviu Dragnea a precizat, joi seara, că îşi menţine declaraţiile conform cărora funcţionari din BNR îşi coordonează declaraţiile cu cele ale opoziţiei, menţionând că niciodată nu a spus că ar fi vorba despre guvernatorul Mugur Isărescu.

Liviu Dragnea a sugerat, recent, că acţiunile BNR şi declaraţiile politicienilor din opoziţie sunt coordonate: "Prea seamănă, prea sunt coordonate unele acţiuni de la BNR, unele declaraţii ale preşedintelui, ale liderilor din opoziţie, ştiri false. (...) Simţiţi că în momentul în care România încearcă să se ridice, e cineva care îi dă la picioare? Bineînţeles, îi dă la picioare şi României, şi nouă, şi mie în primul rând, normal, preşedintele partidului".

Anterior, Ludovic Orban, preşedintele PNL, a respins categoric afirmaţia că Banca Naţională ar fi vinovată pentru creşterea accelerată a inflaţiei în România, menţionând: "Am aici tabelul oficial cu rata anuală a inflaţiei în luna martie 2018. Rata inflaţiei este calculată de Eurostat, iar în dreptul României rata inflaţiei este 4%. Rata medie a inflaţiei la nivelul Uniunii Europene este 1,5%. Dragnea îi minte cu neruşinare pe români. (...) Domnul Dragnea face lista vinovaţilor pentru faptul că există inflaţie în România. Evident că în capul listei aşa-zişilor vinovaţi pune Banca Naţională a României. Poziţia clară a PNL - respingem categoric o astfel de afirmaţie că Banca Naţională ar fi vinovată pentru creşterea accelerată a inflaţiei în România. BNR a folosit toate pârghiile care sunt la dispoziţia sa pentru a ţine inflaţia sub un anumit nivel. (...) Banca Naţională a României a făcut tot ce a putut pentru a menţine leul la un nivel cât de cât acceptabil şi pentru a împiedica prăbuşirea valorii monedei naţionale. BNR a făcut tot ceea ce trebuia făcut pentru a împiedica inflaţia, singura sursă de inflaţie sunt politicile guvernamentale".

Orban a scris, pe pagina sa de Facebook: "Neruşinare maximă! Dragnea arată cu degetul spre Banca Naţională pentru inflaţia scăpată de sub control. Hoţul strigă «hoţii»! Răspunderea integrală pentru creşterea îngrijorătoare a inflaţiei este a guvernelor de doi bani susţinute de PSD. Creşterea artificială a cererii prin creşteri de venituri fără fundament economic în sectorul public, deficitul bugetar, dezechilibrarea gravă a balanţei comerciale şi căderea leului sunt toate rezultatele prostiilor făcute de ageamii puşi în capul trebii de triburile pesediste. De altfel, cred că PSD asta a şi urmărit. Să crească inflaţia pentru a-i păcăli din nou pe oameni. Le cresc aparent veniturile, dar fără să le crească puterea de cumpărare".

Schimburi dure de replici între Executiv şi BNR, şi în timpul celorlalte guverne PSD

Discuţiile apărute între Executiv şi BNR nu sunt chiar de ieri - de azi, mai toţi premierii PSD având declaraţii acide la adresa băncii centrale şi mai ales a sistemului bancar.

La finalul anului trecut, fostul premier Mihai Tudose spunea că se va întâlni cu conducerea Băncii Naţionale a României, deoarece aşteaptă să vadă cum va încheia sistemul bancar anul fiscal 2017: "Să vedem care a fost rolul Băncii Naţionale a Româ­niei, fiindcă, repet, este Banca Naţională a României, nu a cuiva. Şi pe baza acestor analize, tot în ianuarie (n.r. 2018), o să avem şi o întâlnire şi o să vă fac şi public imediat concluziile, fiindcă eu (...) m-am cam săturat ca nişte oameni de pe acolo să tot arunce în aer tot felul de lucruri publice şi, când îi întrebi, au vorbit în nume personal. Păi, du-te, frate, acasă, dacă tot eşti persoană fizică!".

Fostul şef al Executivului a spus că BNR "poate să intervină" pe piaţă, atunci când este necesar: "Eu vreau să-şi facă treaba ca Bancă Naţională a României, a României, repet. Nu este banca naţională a băncilor din România".

Nici Ionuţ Mişa, fost ministru al finanţelor, nu a fost mai blând cu sistemul bancar.

În vara anului trecut, domnia sa a spus în mai multe ocazii că douăzeci şi şapte de bănci nu au plătit niciun impozit pe profit în ultimii şase ani, respectivele instituţii de credit recurgând la unele optimizări fiscale.

Banca Naţională a României a reacţionat, afirmând: "Lista băncilor care nu au plătit impozit pe profit, prezentată în mass-media, cuprinde o serie de nume de bănci care, la data prezentei precizări, nu mai operează pe piaţă ca societăţi bancare".

Însă, pe aceeaşi listă, se aflau, cu zero la coloana ce reprezintă impozitul pe profit, cele mai mari bănci din sistem, active în piaţă, în acel moment. Cât priveşte instituţiile de credit care nu mai există şi totuşi apar în aceste tabele, Ionuţ Mişa a afirmat că, printre ele, se află şi instituţii care sunt în insolvenţă sau faliment, dar care, din punct de vedere fiscal, încă mai sunt viabile.

Fostul ministru al Finanţelor a menţionat că majoritatea băncilor care activează la noi sunt prezente şi în celelalte ţări, însă acolo plătesc impozit, în timp ce în România nu. Întrebat dacă este de părere că băncile din ţara noastră ascund profiturile, Mişa a răspuns: "Am reuşit să dovedim acest lucru în cadrul controalelor efectuate de ANAF în sistemul bancar".

Şeful Băncii Centrale a transmis, atunci, conducerii MFP, că ceea ce trebuie să verifice Fiscul este motivul pentru care băncile nu au făcut profit ani la rând.

Şi în timpul în care Sorin Grindeanu a fost premier au existat schimburi de declaraţii nu tocmai blânde între Guvern şi BNR. De pildă, Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul băncii centrale, susţinea că directorii firmelor din România, dar şi prim-ministrul şi cabinetul său, au nevoie de o profundă educaţie financiară.

Opinia Cititorului ( 2 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

  1. Obligă toti pensionari să își ia pensiile prin Poștă. Bravo că pensiile se achita până în 15.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

    Dragnea il impaiaza pe Manole si îl pune în geam .

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Deleanu
Apanova - verfici calitatea de peste 600 de ori pe zi
Metronet
Proactiv Plus
Everest Catering
Vila Timo
Mozart Spirits
Schlumberger
Legestart
Calendarul BURSA 2018
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.hipo.ro
www.dreptonline.rowww.dreptonline.ro
modele cărţi de vizităInvitaţii de nuntăCărţi de vizită