Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 11.09.2018
INFRASTRUCTURA FEROVIARĂ A ROMÂNIEI, LA PĂMÂNT
Trenule, viteză mică!
click aici
      Reprezentanții salariaților celor trei companii feroviare de stat: "Proiectul de strategie propus este unul care va duce la falimentarea structurii feroviare din țara noastră"

     

     

     Strategia Ministerului Trans­portului și a CFR SA pentru infrastructura feroviară pentru anii 2018-2022 poate fi rezumată astfel: prin investițiile pe care statul dorește să le facă la modernizarea căii ferate, viteza trenurilor de marfă va crește de la 20 km/h la 30 km/h pe magistralele principale. Pe cele secundare, conform mecanicilor de locomotivă, se circulă pe anumite porțiuni cu o viteză cuprinsă între 5 și 10 km/h.

     Dezbaterea publică organizată, ieri, la sediul ministerului de profil, la solicitarea Federației Mecanicilor de Locomotivă, a fost una aprinsă, deoarece reprezentanții salariaților celor trei companii feroviare de stat consideră că proiectul de strategie propus este unul care va duce la falimentarea structurii feroviare din țara noastră.

     Viitoarea strategie pe care ministerul de resort dorește să o aprobe prin Ordin al Ministrului Lucian Șova nu răspunde însă nevoilor actuale cu care se confruntă operatorii publici și operatorii privați de pe calea ferată.

     Reprezentanții operatorilor și cei ai angajaților din sistem acuză faptul că strategia este contrară actualei politici europene cu privire la infrastructura feroviară și că se bazează foarte mult pe masterplanul de transport, deși acesta a fost dezavuat de către Comisia de la Bruxelles.

     În replică, reprezentanții Ministerului Transporturilor și cei ai CFR SA susțin că au preluat din masterplan doar lucrurile pozitive privind reînnoirea infrastructurii feroviare și finanțarea proiectelor pentru modernizarea căii ferate.

     Cu toate acestea, încă de la începutul dezbaterii, s-a conturat clar ideea că aplicarea viitoarei strategii feroviare, indiferent de modul în care ea va fi alcătuită, depinde în mare măsură de finanțarea de la bugetul de stat.

     Dorin Mitan, reprezentant al CFR SA la dezbaterea strategiei feroviare a declarat: "Noi am programat anual re­înnoirea a 350 km de cale ferată. Din păcate, în ultimii 15 ani ritmul de re­înnoire a fost de 10-12 km/an, din cauza subfinanțării de la bugetul de stat".

     

      Viteze reduse, poduri în pericol

     

     Două dintre prioritățile viitoarei strategii sunt reabilitarea transportului feroviar pe piața internă și reînnoirea infrastructurii. Conform reprezentantului CFR SA, Dorin Mitan, situația actuală este critică, deoarece peste 60% din subsisteme trebuie reînnoite, iar un program în acest sens ar trebui aplicat în următorii 15 ani.

     Dorin Mitan a spus: "În 10 ani, dacă vom respecta programul ce va fi stabilit prin strategie și vom aduce liniile la nivel calitativ european, vom putea să avem pe magistrale o creștere de minimum 25% a vitezelor tehnice și o creștere de maximum 50% a vitezelor comerciale actuale, ceea ce ar însemna un salt foarte important pentru transportul feroviar".

     Cu toate acestea, liderii sindicali consideră că majorările preconizate în strategia feroviară sunt foarte mici și că, de fapt, nu se urmărește o modernizare rapidă a rețelei feroviare din țara noastră, fapt care nu va schimba actuala politică a Ministerului Transporturilor de favorizare a transportului rutier în detrimentul celui de pe calea ferată.

     Iulian Măntescu, președintele Federației Mecanicilor de Locomotivă a menționat: "Această strategie este o dezamăgire, deoarece nu conține concluzii sau propuneri concrete privind reînnoirea și modernizarea sistemului feroviar. Este inadmisibil ca o companie care administrează infrastructura feroviară să vină cu niște propuneri din masterplanul care a fost contestat. Este inadmisibil să spunem, în conținutul documentului, că pentru transportul de marfă viteza comercială nu contează. Ca și concurență cu transportatorii rutieri, viteza este prima care contează, pentru că ea ne dă în primul rând oferta financiară.

     Nu cred că este irelevant cum ducem mărfurile din punctul A în punctul B pe o distanță de 200 km, dacă le duc într-o zi sau în trei săptămâni. În aceas­tă strategie nu este prevăzut niciun leu pentru următorii patru ani. De aceea, solicităm ca documentul să fie refăcut în totalitate".

     Sindicaliștii susțin că în timp ce în Uniunea Europeană trenurile de marfă circulă pe calea ferată cu viteze cuprinse între 70 și 90 km/h, în țara noas­tră garniturile respective "se târăsc" cu 20 km/h, iar propunerea din strategie va mări această viteză cu foarte puțin și se va circula cu 30 km/h pe liniile magistrale, în timp ce în sistemul secundar viteza va rămâne aceeași de acum, cuprinsă între 5 și 10 km/h pe anumite porțiuni.

     Situația este la fel de dramatică și cu privire la 5.000 de poduri și podețe din infrastructura feroviară, dintr-un total de 17.694 de astfel de obiective aflate în patrimoniul CFR SA. Conform reprezentantului companiei de stat, Dorin Mitan, aceste 5.000 de obiective fac parte din procentul de 60% al infrastructurii care a depășit termenul de scadență în privința reîn­noirii și modernizării. El a specificat că depășirea acestui termen nu înseamnă că podurile și podețele sunt inutilizabile, afirmație la care liderii de sindicat au susținut că de fapt pe aceste poduri și podețe se circulă cu o viteză de 5 km/h.

     "Pe ritmul actual de finanțare, dacă nu s-ar aproba o strategie clară, pentru repararea și modernizarea tuturor obiectivelor ar trebui să treacă 100 de ani", a menționat Dorin Mitan.

     Rodrigo Maxim, președintele Federației Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România, a spus: "Aceas­tă strategie arată că nimeni din conducere nu este interesat de infrastructura feroviară. Am ajuns pe calea ferată într-o stare jalnică. Avem în acest moment 175 de pagini de restricții și limitări de viteză ce arată starea în care se află în acest moment calea ferată. În strategie nu se prevede nimic cu privire la reducerea acestui număr impresionat de restricții".

     

      Guvernul liberalizează piața transportului feroviar de călători

     

     Un alt punct controversat din strategia feroviară îl reprezintă modul în care Guvernul și Ministerul Transporturilor doresc să realizeze liberalizarea transportului de călători pe calea ferată. Conform datelor actuale, liberalizarea totală a transportului de călători ar urma să fie făcută la sfârșitul acestui an.

     Cu privire la acest aspect, Iulian Măntescu, liderul Federației Mecanicilor de Locomotivă a spus: "Discutăm despre transportul de călători. Pachetul IV feroviar prevede liberalizarea totală a transportului de călători, iar România vrea să o facă din decembrie 2018. De ce ne grăbim, dacă legislația ne permite să mergem până la termenul de grație decembrie 2023? Sau, în cel mai rău caz, până la finalizarea contractelor de servicii publice, putem să semnăm contracte pe 10 ani, să securizăm transportul și cele 6 sau 7 firme care operează în momentul actual să aibă timp să se doteze, pentru a concura cu orice alt operator, cu orice altă multinațională din Europa. Dar liberalizând din decembrie 2018, e clar că îi scoatem de pe piață și pe CFR Călători, și pe ceilalți operatori. Probabil că vor mai rămâne unu sau doi pe anumite secții".

     Reprezentanții angajaților din domeniul feroviar susțin că, în timp ce statele din Uniunea Europeană generalizează conceptul de tram-train, cu o dezvoltare pe scară largă a infrastructurii feroviare urbane, în țara noastră se încearcă adoptarea unei strategii feroviare pe trei coridoare de transport, dintre care în 19 ani a fost realizat doar o jumătate de coridor; adică din 890 km, au fost modernizați și recepționați doar 406 km de cale ferată de pe coridorul IV.

     Rodrgio Maxim, liderul FSTFR a susținut: "Toată lumea se pregătește de liberalizarea pieței de transport feroviar de călători în anul 2019, în loc să fim preocupați de starea infrastructurii și a materialului rulant. De aceea, solicităm retragerea acestei strategii pentru că nu cuprinde toate elementele din teren și nici nu indică sursele de finanțare". El a declarat că, dacă solicitările angajaților nu vor fi luate în seamă, mecanicii de locomotivă sunt pregătiți să declanșeze acțiuni de protest, care ar implica, în ultimă fază, încetarea lucrului.

     Atitudinea angajaților este cauzată și de faptul că într-una dintre anexele strategiei feroviare se prevede o scădere a numărului de salariați din cadrul celor trei companii feroviare de stat.

     "În anexa 12, scrie că vom avea cu aproape 5.000 de salariați mai puțin până la finalul anului 2022. În loc să avem o analiză clară cu privire la starea infrastructurii și a materialului rulant și cu privire la finanțarea necesară și a surselor de finanțare pentru perioada 2018-2022, în strategie unii s-au ocupat strict de politica de personal", a spus, pentru Ziarul BURSA, Rodrigo Maxim, președintele FSTFR.

     Susținătorii strategiei aflată în dezbatere susțin că sunt prevăzute sursele de finanțare: din veniturile proprii ale companiei CFR SA și din alocări bugetare.

     "În acest moment, alocarea de la bugetul de stat pentru infrastructura feroviară nu atinge 800 milioane lei anual. Noi dorim pe această strategie să atingă 1,45 miliarde lei. Ce s-a stricat în ultimii 30 de ani, nu se poate rezolva într-un an sau doi. Știm ce vrem să facem, știm ce trebuie făcut cu acești bani și, dacă îi vom primi, vă garantez că vor fi folosiți așa cum trebuie" a precizat Dorin Mitan, reprezentant al CFR SA.

     Conform tuturor părților implicate în domeniul feroviar, ar fi necesară o alocare de 2% din Produsul Intern Brut ca să avem un sistem la standarde europene, cu căi de rulare moderne, cu linii de mare viteză pe rutele București-Budapesta, București-Belgrad și București-Sofia, și cu material rulant nou și nu second-hand. 
George Marinescu
 
     *  500 de călători într-un singur vagon
     
     Problemele reclamate de sindicaliști privind materialul rulant pe calea ferată au primit, ieri, o nouă confirmare. CFR Călători a pus la dispoziție un singur vagon pentru 500 de călători la trenul Regio 8386 de pe ruta Mangalia - Constanța. Oamenii au făcut scandal și nu au lăsat trenul să pornească din stație. O parte dintre ei au plecat cu alte mijloace de transport, iar la fața locului a sosit un echipaj de poliție care a încercat să calmeze spiritele încinse.
     Mihai Cojocaru, unul dintre cei care și-au cumpărat bilet la trenul respectiv a spus: "CFR a scos din orar trenurile soarelui și a vândut bilete pentru un tren cu un vagon, pentru 500 de persoane. Oamenii nu au permis plecarea trenului din stația Eforie Nord. Menționez că pasagerii au fost nevoiți să stea în toaleta trenului, ca să poată urca mai mulți călători. Eu am renunțat să mai merg. Voi merge cu alt mijloc de transport. Trenul are deja întârziere și oamenii au pierdut legăturile din Constanța". 

 

.