"Inginerul financiar" Juncker visează la o Europă junk

CĂLIN RECHEA
Ziarul BURSA #Internaţional /

"Inginerul financiar" Juncker visează la o Europă junk

Pasărea Phoenix a renăscut din propria cenuşă. Dincolo de semnificaţia sa mitică, trebuie să remarcăm, totuşi, că renaşterea nu s-a făcut chiar din nimic.

Dar acestea sunt doar legende. În zilele noastre, autorităţile europene încă mai speră să ne convingă de realismul renaşterii economice a continentului din nimic.

Cel puţin aşa pare să creadă Jean-Claude Juncker, controversatul preşedinte al Comisiei Europene. Financial Times a scris recent că "Juncker va prezenta un plan de resuscitare a economiei europene, în valoare de 315 miliarde de euro".

De unde vin banii? Cea mai mare parte, din "inginerii financiare destinate mobilizării capitalului privat", după cum mai arată FT, în condiţiile în care sursele de la UE se ridică la 21 de miliarde de euro.

Probabil că mulţi ar fi curioşi să afle raţionamentul din spatele acestei propuneri. Cum se va ieşi dintr-o criză financiară şi economică, generată de supraîndatorare, prin noi împrumuturi? Şi de ce ar participa investitorii privaţi?

Datele de la BCE şi Eurostat arată că PIB-ul nominal al zonei euro a crescut de 1,6 ori între 1997 şi 2013, pe fondul unei creşteri de 2,5 ori a creditului guvernamental şi de peste două ori a creditului neguvernamental (vezi grafic).

Creşterea creditului guvernamental a încercat să compenseze plafonarea celui neguvernamental, dar rezultatele tot se mai lasă aşteptate. O parte a creşterii creditului guvernamental s-a datorat şi lansării "compactului pentru creştere" în 2012, a cărui valoare a fost de 120 de miliarde de euro, dar ale cărui rezultate au fost nule.

"Oficialii Comisiei cred că de data aceasta va funcţiona", scrie FT. Oare cum caracteriza Einstein "a face acelaşi lucru de mai multe ori şi a aştepta, de fiecare dată, alte rezultate"? Cuvântul este nebunie.

Dar nu trebuie să ne grăbim cu afirmaţiile, deoarece în spatele noului program al Comisiei Europene se pot afla "oportunităţi" nebănuite.

Tot într-un articol din FT, Peter Spiegel scrie că "planul lui Juncker nu presupune alocarea unor bani de la UE", ci "European Investment Bank şi bugetul UE vor oferi doar garanţii în valoare de 21 de miliarde de euro". Adică vom asista la un miracol al ingineriei financiare, prin care nimicul va fi transformat în 315 miliarde de euro.

Un mic obstacol în calea ieşirii Europei din criză l-ar putea reprezenta "obsesia EIB faţă de ratingul său" şi teama că "finanţarea unor proiecte riscante" ar putea conduce la pierderea ratingului AAA, după cum mai arată Financial Times.

Dar şi aici s-a găsit o soluţie. Contribuabili europeni vor prelua pierderile investitorilor privaţi şi ale EIB în cazul eşecului proiectelor pentru care se vor aloca banii, după cum scrie cotidianul german online Deutsche Wirtschafts Nachrichten.

Se pare că autorităţile europene nu au avut timp pentru a căuta răspunsul unei întrebări simple. Dacă există oportunităţi adevărate pentru investitori, adică din acelea care presupun existenţa unei cereri neacoperite din partea consumatorilor, ar avea ei nevoie de "îndrumare" şi garanţii?

În ciuda asigurărilor oferite de autorităţile europene, opiniile, chiar ale susţinătorilor fervenţi ai proiectului european, sunt deosebit de critice.

"Este incredibil. Sectorul privat va "curăţa' guvernele", a declarat profesorul Charles Wyplosz, de la Universitatea din Geneva, conform unui articol al lui Ambrose Evans-Pritchard din The Telegraph. Evans-Pritchard compară, ironic, programul lui Juncker cu "New Deal"-ul lui Franklin Delano Roosevelt şi precizează că "totul se bazează pe forme subprime de inginerie financiară".

"Programul nu este decât o scuză pentru a arăta că se face ceva, va dura prea mult până să apară rezultatele şi vor fi lupte grele pentru aprobarea proiectelor, deoarece fiecare ţară va dori să obţină ceva", a mai declarat profesorul Wyplosz, care propune, în schimb, trecerea la o "expansiune fiscală reală".

Adică ceva de genul "experimentului" japonez din ultimele două decenii? Cu mult înainte ca Abenomics să intre în vocabularul disperării economice, guvernele Japoniei au încercat să stimuleze creşterea economică prin politici fiscale şi monetare ultrarelaxate. Odată cu revenirea lui Shinzo Abe la conducerea guvernului, politicile intervenţioniste au urcat pe culmi considerate inaccesibile chiar şi de cei zeloşi propagandişti ai Keynesismului.

Şi totuşi, nimic nu a funcţionat, în afara umflării bulelor speculative de pe pieţele financiare. Şi tot nimeni nu vrea să explice de ce ar avea succes noul program al lui Juncker.

"Este un alt moment trist în istoria managementului deficitar din Europa", a declarat Charles Grant, director al organizaţiei pro-europene Centre for European Reform, pentru The Telegraph. În opinia sa "germanii nu cred în noua schemă şi nu doresc să aloce noi surse de finanţare", în condiţiile în care Markus Ferber, membru al Parlamentului European şi al coaliţiei aflate la guvernare în Germania, a declarat că "ideea asumării pierderilor înseamnă creşterea datoriilor pentru statele membre".

Între timp, Papa Francisc a dovedit că "simte" mai bine de unde vine suferinţa Europei. Într-un discurs din faţa Parlamentului European, Suveranul Pontif a avertizat că "birocraţia este pe cale să zdrobească Europa", iar UE se confruntă cu "pericolul de a fi percepută ca indiferentă faţă de cetăţeni, dacă nu chiar dăunătoare", după cum scrie cotidianul britanic The Telegraph.

"Era europeană a filosofiei şi a marilor idei a fost înlocuită cu birocraţia instituţiilor Uniunii Europene", a mai declarat Papa Francisc.

Dar când a fost Europa continentul marilor idei? Atunci când exista competiţia deschisă între naţiunile sale. Acum, după atâtea lecţii ale istoriei, ar trebui să nu mai fie nevoie de "cămaşa de forţă" a Uniunii Europene pentru evitarea războaielor dintre naţiunile Europei. Sau civilizaţia, mai ales la nivelul marilor puteri, nu include şi acest aspect minor?

Ignorând efectele devastatoare ale uniformizării forţate şi înăbuşirea spiritului antreprenorial, autorităţile europene sunt gata să deschidă, şi prin programul recent anunţat, o nouă etapă, poate ultima, în istoria continentului. După ere de mărire şi decădere, cum au fost Europa Iluminismului sau perioada în care se vorbea de Europa Festung, conducerea actuală pare să urmărească cu înverşunare accelerarea entropiei economice. Şi fiindcă această eră va trebui să poarte un nume, i se va spune Junk Europa.

Opinia Cititorului ( 5 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

  1. felicitari pentru articol. Este o placere sa citesti o compilatie a mai multor ziare care ar trebui sa aiba ceva habar. Totusi idea este cel putin pe hartie fezabila. In locul garantiilor va aparea asa numitul leveraging de 15 la suma de 20 de miliarde din care 5 vin de la EIB si 15 din bugetul Uniunii. Cu acesti bani investitorii privati vor fi invitati sa investeasca pana la 300 miliarde de euro. Daca investitia nu poate fi returnata exista asa numitul FIRST LOSS care va functiona asemeni un imprumut care poate fi amortizat.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

    1. Leveragingul presupune o rentabilitate superioara a domeniului investitional, ori 15% "peste" cele 20 mld euro ale UE inseamna 3 mld care, ptr o investitie de 300 de mld inseamna 1%. Nu stiu cine pune la bataie suma asta dar s-ar putea face o smecherie de genul unui sindicat finantator care, la primul hop, sa-si adjudece pentru acoperirea FIRST LOSS a sumei efective de 20 mld euro iar creditul sa ramana al UE. Ar fi o gandire tip Soros excelenta...pentru el ! Deci ramane cum am vorbit : JunK !

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

      leverage de 15 ori nu 15% era intentia. Ce vroiam sa aduc in evidenta este faptul ca la originile crizei leverage a fost chintesenta investitiilor in bulele imobiliare si de creditare apoi , insa nu atat procesul in sine, cat evaluarea a fost problema. Iar acum ar fi trebuit sa-i spuna in loc de FIRST LOSS eventuel FIRST BLOOD, macar eram combativi ca ROCKY :-)Domnul Soros are alta idee cea cu eurobondul , insa nereusindu-i schema cu doamna Angie ar putea sa-i placa aceasta. Oricum pentru aisguratori nu este alta solutie pentru a-si putea investi depozitele in conditii de cvasi-siguranta :-)Un subliect care nu este tratat aproape deloc in presa mioritica cu exceptia ziarului Bursa.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

      Asta cu " leverage de 15 ori" ma face sa cred in definitia din titlu si anume, Fisiunea nucleara a banilor, ptr ca oricat ai merge pe derivate, optiuni si alte pariuri riscante ( e drept, cu cat e riscul mai mare creste si leverajul) nu cred in "de 15 ori". Asta-i ca la romani, fara numar, fara numar ! Exista totusi o explicatie, dl. Juncker cred ca a comparat investitia proprie a UE de 20 mld euro cu intrarile private (sau nationale) de 300 mld, dar atunci leverajul se calculeaza ca diferenta intre CMPC sau costul capitalului mediu ponderat (propriu si imprumutat) cu costul creditului simplu, orice diferenta favorabila fiind "efectul de levier" al creditului privat sau national.

      Sub masca cuvintelor politicianiste se ascunde multa....aventura, sa nu zic altfel . 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

    La cata lichiditate exista in piata financiara mondiala (acum in Japonia), era nevoie de un instrument care sa o capteze si in Europa. Sper sa nu vina prea tarziu.

    Si nu este chiar miracol al ingineriei financiare. Levierul bancar apare doar la EIB, in cresterea de la 20 de mld bani reali ai EU, la 60 mld credite de la EIB. Atat. Restul de la 60 la 300 vor fi bani reali ai investitorilor privati (sper sa fiu si eu printre aia, daca imi vor conveni parametrii).

    Dupa cum se mentiona deja, primele pierderi mai mici de 60 de mld se acopera din banii reali si fictivi ai UE/EIB. 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Deleanu
Depozitarul Central
Cotnari
Flixi
Erfi

ENGLISH SECTION

more articles

Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo