Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 26.02.2013
Înscrierile pentru cursurile de mediator, în plină expansiune
click aici
"Medierea a fost introdusă în România, în cadrul unui program pilot, în anul 2003, de către americani", a declarat Zeno Șuștac.
 
    *  Interviu cu domnul Zeno Șuștac, vicepreședintele Consiliului de Mediere
 
       Reporter: Cum apreciați introducerea, de la 1 februarie 2013, a informărilor obligatorii privind medierea?

     Zeno Șuștac: Măsura introducerii obligativității informării privind medierea, o premieră procedurală absolută pentru România, este salutară în contextul efortului general de aliniere a țării noastre la standardele occidentale în domeniu. Este, dacă îmi permiteți licența, un foarte inteligent artificiu menit să promoveze la nivelul conștiinței publice existența și eficiența unei metode alternative de rezolvare a conflictelor care s-a clasicizat de multe decenii în peisajul juridic al țărilor dezvoltate, dar și la nivelul mentalului colectiv al acestora.

     Cetățenii români vor afla, absolut gratuit - o altă premieră absolută! -, despre posibilitatea de a-și dezvolta singuri soluțiile pentru numeroasele spețe în care sunt implicați, pentru dis-putele cu care supra-aglomerează curțile de justiție.

     Reporter: Vor fi instanțele de judecată mai libere datorită acestei proceduri? Va fi redus numărul de procese?

     Zeno Șuștac: Degrevarea instanțelor de judecată a fost motivul principal pentru care medierea a fost introdusă, cu aproximativ cinci decenii în urmă, în Statele Unite. Putem oferi date statistice relevante, dar o să ne rezumăm la a spune că acest avantaj al medierii, ca alternativă la actul de justiție consacrat, prin tribunal, a fost motivul pentru care procedura s-a răspândit cu foarte mare rapiditate în societățile democratice, în care accesul la justiție nu este doar un drept garantat, ci și parte integrantă a conștiinței civice a fiecărui cetățean. Medierea a fost introdusă în România, în cadrul unui program pilot, în anul 2003, de către americani, iar acum Uniunea Europeană este principalul promotor al domeniului, pentru că Europa a înțeles rapid și a preluat cu temeinicie acest argument. Numărul de procese va fi cu certitudine redus prin creșterea numărului de medieri, iar efectul benefic al acestui fenomen este ușor de imaginat, atât pentru justițiabili, cât și pentru profesioniștii sistemului nostru juridic.

     Reporter: Prima ședință de mediere va fi gratuită. Cum vor stabili mediatorii tarifele pentru celelalte ședințe?

     Zeno Șuștac: Informarea asupra medierii este gratuită, ședința propriu-zisă de mediere, nu. Mediatorii au libertatea de a stabili tarifele cu părțile care apelează la mediere, iar aceste tarife sunt, în general stabilite după complexitatea speței și, să o spunem deschis, după posibilitățile materiale ale părților. O observație esențială se impune, însă. O dispută supusă medierii se rezolvă, de regulă - și aici am să dau, totuși, cifre, este vorba de o rată a succesului de peste 80%! - într-o singură ședință. Sunt relativ rare medierile care presupun mai multe ședințe, în timp în justiția clasică este practic inimaginabil. Cu alte cuvinte, un client al mediatorului plătește o singură dată pentru a ajunge la o soluție, nu în termene succesive, la date pe care nici nu le poate controla.

     Reporter: Credeți că va crește numărul mediatorilor din România datorită acestei proceduri?

     Zeno Șuștac: Cererea de înscriere la cursurile pentru formarea profesională în domeniu este în plină expansiune. Numărul mediatorilor autorizați a început deja să crească, ritmul de autorizare fiind unul alert, atât datorită mediatorilor recent formați cât și datorită faptului că cei formați anterior au decis că acum este un moment propice pentru a intra în profesie.

     Reporter: De ce este medierea un proces benefic pentru România?

     Zeno Șuștac: Răspunsul presupune două paliere. În primul rând putem vorbi despre avantajele medierii în sine, pentru cetățenii oricărei societăți autentic democratice. Pe scurt, asta se traduce prin consumul mult redus de timp și bani, prin caracterul confidențial, privat, al procedurii, prin efectul remanent pozitiv al acesteia, adesea oamenii în dis-pută părăsind medierea și mediatorul ca prieteni regăsiți, ca parteneri capabili și dispuși la continuarea relațiilor, fie profesionale, fie personale, ceea ce nu se prea întâmplă după pronunțarea unor hotărâri judecătorești. Într-un alt plan, să subliniem că medierea este un procedeu modern și tipic țărilor dezvoltate, după cum aminteam. Implementarea și permanentizarea medierii în România constituie cu siguranță atestarea unui standard de dezvoltare lăudabil în contextul integrării noastre în acest grup de state, ceea ce am putut constata nemijlocit în luna decembrie, când Consiliul de Mediere a fost reprezentat la o importantă conferință privind problemele justiției în condiții de austeritate, organizată sub patronajul Comisiei și Parlamentului European, la Bruxelles.

     Reporter: Cum se prezintă medierea în alte țări, comparativ cu țara noastră?

     Zeno Șuștac: Tabloul mondial este în acest moment dominat de câteva state unde medierea a devenit o componentă obișnuită a vieții socio-profesionale. Începând cu Statele Unite, trecând prin Olanda, Germania și ajungând, via Africa de Sud, în Singapore, pentru a da numai câteva exemple și a evoca magnitudinea extinderii geografice a fenomenului. Noi suntem, desigur, încă în primele etape de implementare, dar recuperăm cu aviditate și tenacitate distanțele.

     Reporter: Ce impact are amânarea aplicării sancțiunii inadmisibilității pentru reclamanții care nu fac dovada participării la ședința de informare despre mediere?

     Zeno Șuștac: În primul rând, un efect psihologic pe care noi, mediatorii, ne străduim să îl depășim cu convingerea că nu teama de sancțiuni sau restricții trebuie să cheme jus-tițiabilii la mediere, ci convingerea că e o soluție pentru problemele lor. Pentru sceptici, este un semn că medierea e încă un domeniu în căutarea propriei sale dinamici în Româ-nia, care întâmpină precauții, ezitări, chiar temeri excesive. Pentru majoritatea dintre noi, e doar o simplă amânare a unui demers ineluctabil. Avem convingrea că toate aceste etape de traseu vor fi repede uitate atunci când medierea va intra pe deplin în con-știința publică.

     Reporter: Există res-tricții privind libera circulație a serviciilor de mediere așa cum există în cazul celor juridice?

     Zeno Șuștac: Absolut niciuna, cu excepția criteriilor profesionale riguroase pe care le aplicăm pentru practicanții medierii, pe care insis-tăm să îi formăm și să îi autorizăm respectând cele mai ridicate cote de pregătire. Așadar, ne impunem singuri restricții generate de calitate. Pentru că, pe fond, medierea este un procedeu care se bazează pe liberul consimțământ al părților implicate, părți care generează, chiar ele, soluția la dispută, la conflictul pe care îl au. Vă puteți imagina cu ușurință că totul depinde de cei care apelează la mediere, la această metodă care poate fi descrisă sumar ca o negociere între cei aflați în conflict, asistată de un profesionist. Or, negocierea face parte din viața noastră, din natura umană, e o permanență ce transcede granițe și culturi. Iată, am putea spune, cât de simplu și natural e acest fenomen!

     Reporter: Vă mulțumesc! 
A consemnat ANCUȚA STANCIU
 

 

.