IOAN DENEŞ, MINISTRUL APELOR ŞI PĂDURILOR:Managementul Apelor - prioritate pentru Preşedinţia României la Consiliul UE

L.I.
Politică /

Ioan Deneş (Sursa foto: Twitter)

Ioan Deneş (Sursa foto: Twitter)

Managementul apelor va reprezenta o prioritate pentru Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene, datorită accentului pus la nivel european pe problemele din acest sector şi experienţei ţării noastre în domeniu, potrivit ministrului Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş.

Ioan Deneş a participat, ieri, la întâlnirea de lucru cu membrii Colegiului Comisarilor Europeni, eveniment organizat de Guvernul României, în contextul preluării de către ţara noastră a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene.

"Accentul pus la nivel european pe problemele de management al apelor, dar şi avantajul unei experienţe tehnice îndelungate în acest sector în România, ne-a determinat să stabilim managementul apelor o prioritate pentru Preşedinţia României. Directiva privind apa potabilă este unul dintre cele mai importante instrumente pentru asigurarea calităţii apei potabile în Uniunea Europeană. Principala noastră prioritate este asigurarea unui nivel ridicat de protecţie a mediului şi a sănătăţii umane de efectele adverse ale oricărei contaminări a apei potabile. Prin actualizarea parametrilor de calitate, introducerea unei abordări bazată pe risc în ceea ce priveşte monitorizarea şi armonizarea standardelor pentru materialele care intră în contact cu apa se pot atinge obiectivele de protecţie a mediului şi a sănătăţii umane", a spus Deneş.

El a adăugat că Preşedinţia română va acţiona intens pentru a avansa cât mai mult negocierile în acest dosar, încercând eventual o abordare generală la Consiliul de Mediu din luna iunie.

Ministrul Apelor şi Pădurilor a mai subliniat că deficitul de apă are efecte dăunătoare asupra mediului înconjurător şi economiei, reutilizarea apei uzate reprezentând o alternativă pentru atenuarea presiunii asupra resurselor de apă, însă aceasta trebuie să aibă loc în condiţii sigure şi rentabile, iar propunerea legislativă va stabili o abordare comună la nivelul UE prin introducerea unor cerinţe minime de standardizare, dar şi claritate, coerenţă şi previzibilitate operatorilor care doresc să investească în reutilizarea apei uzate în condiţii de reglementare comparabile.

La întâlnirea de ieri cu reprezentanţii Colegiului Comisarilor au mai participat şi vice-premierul Graţiela Leocadia Gavrilescu, ministrul Mediului, precum şi Alexandru Petrescu, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Anton Anton, ministrul Energiei, Niculae Bădălău, ministrul Economiei, Bogdan Gheorghe Trif, ministrul Turismului, Nicolae Hurduc, ministrul Cercetării şi Inovării, Sorina Pintea, ministrul Sănătăţii, Ecaterina Andronescu, ministrul Educaţiei Naţionale, Valer-Daniel Breaz, ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, Constantin-Bogdan Matei, ministrul Tineretului şi Sportului.

Din partea Comisiei Europene, la cluster-ul Piaţă internă - creştere, competitivitate, inovare şi digital, au participat Andrus Ansip, vicepreşedinte al Comisiei Europene, (responsabil Digital Single Market), Jyrki Katainen, vicepreşedinte al Comisiei Europene (responsabil portofolii locuri de muncă, investiţii, creştere economică şi concurenţă), Maros Sefcovic (Uniunea Energiei), Elzbieta Bienkowska (piaţă internă, industrie, antreprenoriat şi IMM-uri), Margrethe Vestager (competitivitate), Carlos Moedas (cercetare, ştiinţă şi inovare), Mariya Gabriel ( economie digitală şi societate), Miguel Arias Canete (schimbări climatice şi energie), Violeta Bulc (transport), Vytenis Andriukaitis (sănătate şi siguranţă alimentară), Tibor Navracsics (educaţie, cultură, tineret şi sport) şi Karmenu Vella (mediu, afaceri maritime şi pescuit), potrivit Agerpres.

Opinia Cititorului ( 2 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

  1. Temă transversală

    Pilonul European al drepturilor sociale având în centru securitatea umană a cetățeanului european,dezvoltarea durabilă și guvernanța umanistă, consecință cu prioritate maximă a Brexit-ului 

    OBIECTIV GENERAL 

    - Intărirea identității europene prin introducerea aspectului comunitar european in cultură, educație, formare profesională și ocupare , consecință cu prioritate maximă a Brexit-ului 

    Motivare 

    Întrucât, în mod îngrijorător, extremismul pare a căpăta amploare în Europa, sporirea vizibilității numeroaselor beneficii ale Europei în satele, orașele și regiunile noastre este cel mai bun mod de a combate intoleranța, egoismul și forțele de autodistrugere pe care le generează extremismul. 

    Extinderea domeniului de aplicare al actualului Fond european de ajustare la globalizare astfel încât acesta să sprijine, de exemplu, strategiile de reconversie ale regiunilor; prin rezervarea unei sume nealocate de finanțare care va fi mobilizată pentru evoluții neprevăzute, prin crearea unui set unic de reguli pentru finanțare sau chiar prin creșterea cofinanțării europene pentru a stimula asumarea responsabilității in domeniul educatíei pentru preventie in sanatate si formarii profesionale in domeniul preventiei in sanatate la nivel european. 

    Guvernanta europeana/globala pentru dezvoltare si securitate umana reprezinta element esential pentru o pace structurala pe continent si in lume in scopul evitarii exit-urilor Europene 

    Securitatea individuală nu mai poate fi satisfacută numai prin măsuri militare; este necesară o înţelegere multidimensională. 

    Securitatea umană este dificil de realizat în sistemul internaţional existent, dominat în special de state suverane. Un sistem axat pe state nu poate asigura securitatea şi bunăstarea. Statele-naţiuni riscă să-şi piardă suveranitatea externă şi internă. Conform logicii noastre privind securitatea umană, statele-naţiuni trebuie sâ-şi reordoneze priorităţile; problema este: după ce criterii? Acestea ar putea fi: suveranitatea persoanei umane, participarea la luarea deciziilor şi răspunsul la necesităţile umane neîndeplinite. 

    Obiective specifice 

    I. Să integrăm conceptului de dezvoltare durabilă în toate politicile europene și extinderea domeniilor acestui concept și la cultură  

    Așadar conceptul de dezvoltare durabila va avea 4 componente, dezvoltare economica, sociala de mediu și culturală. Se va pune accent pe dezvoltarea socială și ecologică prin asigurarea securității umane cu cele 7 componente 

    -securitate economică, socială, de mediu, comunitară, politică, alimentară în toate domeniile sectoriale, 

    luând în considerare Strategia UE de dezvoltare durabilă (SDD a UE),cu cele şapte provocări cheie: 

    ?Schimbări climatice şi energie curată 

    ?Transport durabil 

    ?Consumul şi producţia durabile 

    ?Conservarea şi gestionarea resurselor naturale 

    ?Sănătatea publică 

    ?Incluziunea socială, demografia si migraţia 

    ?Sărăcia globală şi dezvoltarea durabilă 

    După exemplul Programului Operațional PO CU care va trebui să sprijine trecerea la o economie verde, prin intervenţii soft care se concentrează pe formarea profesională în domeniile dezvoltării durabile. 

    Motivare 

    Intro ducerea lui in cultură, în învățământul de toate gradele și formare profesională la nivel european in scopul creerii de locuri de munca verzi 

    Educația Verde constituie dezvoltarea conștiinței și a responsabilității elevilor și cursanților cu privire la importanța protejării mediului înconjurător și implicit a sănătății lor. Se poate vedea un progres în ceea ce privește educația nonformală, care oferă o altfel de educație prin dobândirea unor cunoștințe noi, a unor aptitudini și abilități noi prin activități interactive, jocuri de rol, de improvizație și dezbateri. În acest context, însuşirea de către preșcolari,elevi studenti, cursanți a unei conduite ecologice în spiritul protejării sănătații și a mediului din care fac parte devine o necesitate, depăşind statutul de teorie cunoscută şi transformându-se în practică - una care va conduce la crearea unui mediu sănătos. 

    II. Să integrăm conceptului de securitate umană în cadrul acestui concept de dezvoltare durabilă prin pregătirea curriculumurilor pentru profesii verzi, pentru locuri de muncă verzi și egalitate de șanse a generațiilor viitoare, pentru afaceri verzi care să asigure securitatea ființei umane, securitatea socială, economică, medicală, ecologică, comunitară, politică, depăşind statutul de teorie cunoscută şi transformându-se în practică - una care va conduce la crearea unei abordări integrate, a securității ființei umane, în care accentul să fie pus pe prevenție. 

    Motivare 

    Schimbarea structurală la nivelul sistemului internaţional, precum globalizarea şi sfârşitul Războiului Rece are impact asupra Agendei Securităţii, prin căutarea tuturor tipurilor de ameninţări ignorate legate de securitate în Europa de după Războiul Rece, din punct de vedere feminist: foamete, boli, analfabetism, abuz de persoane şi exploatare, poluare a aerului şi a apei, schimbări climatice şi, în special, şomaj. Astfel conceptul comprehensiv al securităţii reprezintă o mare provocare pentru state şi alte instituţii existente. Acest tip de provocare constă într-o nouă legătură între ameninţările politice, de securitate şi economice care au schimbat capacitatea statului de a percepe şi a răspunde noilor tipuri de provocări şi nevoile pentru acţiune de pe o parte şi în provocarea instituţională legată de competenţa instituţiilor existente pentru acţiune internaţională pe de altă parte şi, în sfârşit, pentru potenţialul de coordonare între state şi alte forţe non-statale (transnaţionale şi subnaţionale). 

    Ce înseamnă exact termenul de securitate umană şi de ce este aşa importantă securitatea umană într-un scenariu optimist de integrare. Ce este securitatea umană? 

    «Există două aspecte ale securităţii umane – eliberarea de frică şi eliberarea de lipsuri. Eliberarea de lipsuri nu este cu nimic mai puţin importantă decât eliberarea de frică, deoarece obiectivele acesteia constau în asigurarea supravieţuirii şi demnităţii indivizilor ca fiinţe umane. În raportul asupra dezvoltării UNDP 1994 s-a discutat conceptul de securitate umană şi s-au identificat şapte principale categorii de securitate umană – securitate economică (sau eliberarea de sărăcie); securitatea alimentară (eliberarea de foame); securitatea sănătăţii (eliberarea de boală); securitatea mediului (disponibilitatea apei curate şi a aerului curat, de exemplu); securitatea personală (eliberarea de violenţă, crimă, droguri); securitatea comunităţii (libertatea de a participa la viaţa de familie şi a unui grup etnic) şi securitatea politică (libertatea de exercitare a drepturilor fundamentale ale omului)». 

    Acest obiectiv implica abordare integrată a educației și formării prin programe și proiecte multifond integrate în care să se pună laolaltă toate instrumentele financiare existe la nivel internațional, european și național.Crearea de locuri de muncă prin aceste programe și proiecte integrate elimină riscul pregătirii de șomeri cu înalte diplome.  

    Asigurarea securității umane implică un obiectiv operațional care dă răspuns multor probleme. 

    -Să se Introducă un venit global european garantat, după modelul Finlandei, mai nou Italiei și permanentizarea lui în contextul robotizării și tehnologizării Europei, care poate să ofere timp pentru dezvoltare personală, pentru familie pentru dezvoltare comunitară. Acest venit global garantat european finanțat de BCE poate fi suplimentat cu venituri din alte activități lucrative inovatoare. 

    Dau doar câteva exemple de valoare adaugată adusă de integrarea acestui concept. 

    1. Job-uri verzi în toate sectoarele de activitate, inclusiv în domeniul prevenției în sănătate, prevenirii conflictelor/ mediator pentru prevenirea conflictelor, expert egalitate de șanse. 

    2.Afaceri verzi în domeniul protecției mediului și a sănătății a site/urilor Natura 2000 prin exploatarea produselor eco care să aibă pe eticheta specificată calitatea nutrițională 

    3.Ecoturism/ ghidărie, turism medical. valorificarea potențialului turistic și medical românesc și european și punerea în valoare a etno/medicinei 

     

     

    III. Să se integreze conceptului de guvernanță umanistă în curiculumul tuturor materiilor, prin care educăm viitoarele generații în spiritul cetățeniei active, a democrației participative pentru capacitarea tinerilor să se implice în formularea tuturor strategiilor integrate și a politicilor locale, regionale și europene. Democraţia adevărată se caracterizează prin procese orizontale peste un spectru larg de relaţii, în contrast cu democraţiile parlamentare bazate pe ierarhii verticale. 

    Propun sa se generalizeze DLRC/Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii prin: 

    - Strategii de dezvoltare locală elaborate la nivelul comunităţii pentru 

    reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie 

    şi excluziune socială din comunităţile marginalizate (rome şi non 

    -rome) cu accent pe cele cu populaţie aparţinând minorităţii roma, prin 

    implementarea de măsuri/ operaţiuni integrate în contextul mecanismului de DLRC astfel încât să se abordeze integrat proiectele trecând de la finanțare monofond la finanțare multifond. 

    Aceasta modalitate de abordare integrată și multifond va asigura acțiuni mixte. 

     

    Intervențiile finanțate prin alte programe operaționale, cum ar fi Programul Operațional Regional,Programul Național de Dezvoltare Rurală sau Programul Operațional Competitivitate și PO 

    Capacitate Administrativă, ar putea maximiza efectul acțiunilor  

    POCU, de exemplu. 

    In ansamblu, guvernanţa umanistă accentuează criteriile axate pe oameni, cuantificate ca declin al sărăciei, violenţei şi poluării şi prin aderarea crescândă la drepturile omului şi la practicile constituţionale, în special în raport cu segmentele vulnerabile ale societăţii, ca şi prin abateri axiologice de la conceptele materialiste/consumeriste şi patriarhale la implinire umană. Perspectivele de guvernanţă umanistă pun accentual pe responsabilitatea elitelor şi participarea popoarelor lumii şi reprezentanţilor aleşi direcţi ai acestora. Este necesar să se exploreze sensul guvernanţei umaniste într-o serie de contexte conceptuale şi politice. 

    In concluzie misiunea președintiei României la Consiliul de Miniștri Europa trebuie să fie promovarea unui model de guvernanţă umanistă globală pentru securitate umană in general și medicală în special, prin integrarea conceptului de dezvoltare durabilă în toate politciile europene și prioritățile președinției, deoarece Carta Albă privind Guvernanţa şi Strategia pentru dezvoltare durabilă a UE arată clar semnale ale acestei voinţe politice. Europa are valori umaniste, capacităţi materiale şi instituţii pentru a găsi soluţii la nivel mondial, ca un răspuns soft, feminin la paradoxul democraţiei (răspândirea democraţiei într-un mod foarte nedemocratic) şi dilema securităţii. Întrebarea este cum să faci aceşti actori să lucreze împreună, ţinând cont de interesele lor divergente. Soluţia este să găseşti valorile, care sunt comune tuturor actorilor, cum sunt dezvoltarea umană durabilă, inclusiv pieţe umane şi securitate umană. 

    Un salt de la logica orizontală a Stângii şi Dreptei la logica comună verticală a ecologiei, feminismului şi dezvoltării durabile, echitabile şi democratice se desfăşoară deja în discursul teoretic. Dezvoltarea nu se referă la sprijinirea câtorva oameni să se îmbogăţească sau la crearea câtorva industrii protejate fără ţel, de care să beneficieze numai elita ţării, numai bogaţii din mediul urban şi lăsarea sărăcimii din mediul rural în mizeria ei. Dezvoltarea durabilă umană se referă la transformarea societăţilor, îmbunătăţirea vieţii săracilor, dând fiecăruia o şansă la succes şi acces la sistemul de sănătate şi la educaţie. Acest gen de dezvoltare nu va avea loc dacă numai câţiva oameni dictează politicile pe care trebuie să le urmeze o ţară. Asigurarea că se iau decizii democratice înseamnă asigurarea că o gamă largă de economişti, oficiali şi experţi din Ţările Europei Centrale şi de Răsărit sunt implicaţi activ în dezbatere pentru un nou model de guvernanţă umană globală. Mai înseamnă că trebuie să existe o largă participare a societăţii civile dincolo de experţi şi politicieni, astfel încât să se ajungă la democratizarea actualei geo-guvernanţe. 

    Aşadar este nevoie de un salt calitativ la nivel de discurs teoretic pentru a se putea trece de la paradigma geopoliticii la paradigma guvernanţei umaniste în procesul de integrare europeană şi mondială bazat pe concepte cum sunt cele prezentate anterior: dezvoltare durabilă, guvernanţă umanistă şi securitate umană. 

    Salomeea Romanescu 

    Sindicatul Consilierilor pentru Afaceri Europene  

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

    MEGA-POLUĂRI : desfinţare ORAȘ fără WC public, fără st. Epurare,fără procesare deșeuri....bla...bla...

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Deleanu
Depozitarul Central
Ecosmart
Cotnari
Flixi
Erfi

ENGLISH SECTION

more articles

Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro