GALA revistei BURSA ConstrucţiilorGALA revistei BURSA Construcţiilor

JURNALISM ŞI ALEGERIVocaţie transformată în trambulină

Dan Nicolaie
Ziarul BURSA #Politică /

Ilustraţie de MAKE

Ilustraţie de MAKE

Alegerile europarlamentare vor avea loc la sfârşitul acestei săptămâni şi pe listele partidelor politice autohtone se regăsesc şi nouă candidaţi care, la un moment dat, mai mult sau mai puţin recent, au pretins că sunt jurnalişti. Cei mai cunoscuţi sunt Rareş Bogdan (acum, oficial, PNL), Carmen Avram (PSD) şi Robert Turcescu (aflat, deja, la a doua campanie electorală pe listele PMP).

"Ziaristul serveşte publicul", este unul dintre primele lucruri pe care le află un tânăr atunci când decide să o apuce pe calea jurnalismului profesionist. În funcţie de redacţia în care ajunge mai află şi alte lucruri, unele fără nicio legătură cu ideea de jurnalism, altele în conflict chiar şi cu o minimă morală. O întrebare care a animat pe foarte multă lume este următoa­rea: cât de normal este ca un jurnalist să îşi abandoneze meseria, una care presupune echidistanţă faţă de orice partid, şi să se înroleze în bătălia politică sub un steag sau altul? Un posibil răspuns este cuprins în Raportul FreeEx (2018-2019) - "Libertatea Presei în România, ca un an de pregătire şi de tatonare pentru perioada electorală 2019-2020". Conform raportului, campaniile mediatice duse împotriva unor persoane din sistemul judiciar sau a unor politicieni vor fi cu siguranţă "utile" şi vor legitima strategiile editorial-electorale ale "partidelor media" care nu au depus niciun efort să mimeze măcar o minimă distanţă între politică şi jurnalism: "Sfârşitul anului trecut venea cu confirmarea că Partidul Social Democrat investeşte masiv şi consecvent în fidelizarea unor jurnalişti şi formatori de opinie care reuşesc, cu multă abilitate, să transfere agenda partidului în agenda publică. Vocile minoritare sau critice la adresa coaliţiei de guvernare au fost permanent demonizate de presa pro guvernamentală şi încadrate ca fiind «propaganda sistemului». Opozanţii actualei puteri, fie ei partide sau ONG-uri, au fost înfieraţi sistematic de presa fidelă actualei puteri, care a încropit pseudo-investigaţii despre consum de droguri, tranzacţii fantomatice cu bitcoin şi despre relaţii nesănătoase cu puterile colonialiste. Din nou, politicienii puterii şi presa arondată au făcut front comun şi au încercat să dezvolte o imagine apocaliptică a unui stat pus sub asediu de forţe răuvoitoare".

"Pe de altă parte, unele instituţii de presă, critice puterii, nu au acţionat întotdeauna cu profesionalism, unele dintre ele transformându-se în portavoce exclusivă pentru partidele din opoziţie. Însă, raportul de forţe între media partizană este similar cu cel dintre partidele politice parlamentare de la noi - presa pro guvernamentală are resurse şi impact semnificativ mai mari decât presa de opoziţie". 

Aşa stând lucrurile, se poate vorbi despre buletinul de vot care funcţionează precum o hârtie de turnesol şi nu face decât să arate, clar, care sunt convingerile anumitor jurnalişti. După ce a clamat ani în şir că este un cavaler al jurnalismului echidistant, Rareş Bogdan (ex Realitatea TV) s-a aruncat cu totul, fără să-şi schimbe costumul, cravata sau batistuţa, în braţele PNL, fiind primul pe lista acestui partid la alegerile europarlamentare. Carmen Avram, realizatoarea unor reportaje TV de succes, angajată în ultimii ani la Antena 3, a uimit în ultimele două luni, după ce a ajuns pe a doua poziţie pe listele PSD, prin declaraţiile de dragoste, uneori greu de înţeles, la adresa partidului condus de Liviu Dragnea. Deputatul Robert Turcesu, fost jurnalist cu succes la public, este la a doua campanie oficială alături de Traian Băsescu, dar poziţia pe listele PMP ( 6) nu îi oferă prea multe speranţe că va abandona Bucureştiul pentru Bruxelles. Corina Creţu, jurnalist în anii 90, face politică de pes­te 18 ani, iar acum speră să mai prindă un mandat de europarlamentar, fiind a doua pe listele PRO România, primul fiind şeful de partid, Victor Ponta. Liviu Iolu a lăsat presa scrisă pentru poziţia numărul 15 pe listele USR - PLUS, dar şansele lui de a ajunge parlamentar european tind spre zero. Ovidiu Zară (Partidul România Unită - poziţia 6), Petre Marius Şerban (Partidul Noua Româ­nie - 2), Romeo Tarhon (Partidul Neamul Românesc - 15), Mihaela Huşanu (ALDE - 26) sunt ceilalţi candidaţi care într-un moment sau altul al activităţii lor au avut legături cu jurnalismul. Evident că majoritatea nu vor prinde un mandat de europarlamentar, iar uni dintre ei, fără nicio problemă, nici măcar de conştiinţă, se vor întoarce în presă.

Dincolo de resorturile care i-au animat pe cei de mai sus să îşi abandoneze "vocaţia", trebuie spus că meseria de jurnalist rămâne una dintre cele mai periculoase din lume. Un număr impresionant de ziarişti din întreaga lume se află după gratii pentru că şi-au făcut meseria, relevă raportul anual al Comitetului pentru protecţia jurnaliştilor (CPJ). Din totalul de 251 de jurnalişti aflaţi în arest la data de 1 decembrie 2018, pentru al treilea an consecutiv peste jumătate sunt în Turcia, China şi Egipt, unde autorităţile acuză presa de activităţi antiguvernamentale. La noi, tot mai mulţi jurnalişti sunt acuzaţi, public, inclusiv de ... public, de activităţi proguvernamentale.

Secretul votului, compromis de referendum 

Membrii biroului electoral de secţie vor afla opţiunile politice şi modul în care a votat fiecare alegător, în funcţie de câte buletine de vot va cere, susţin reprezentanţii APADOR-CH: "Se pare că, de această dată, membrii biroului electoral de la secţia de votare vor şti cum a votat fiecare. Nu, nu se vor uita în cabina de vot în momentul ştampilării, ci, mai înainte de asta, la numărul de buletine de vot primite de fiecare votant. Astfel, vor înţelege imediat de partea cui (putere sau opoziţie) a votat fiecare: dacă a primit 1 buletin de vot = votează cu puterea, dacă a primit 3 buletine de vot = votează cu opoziţia. Cum se va face asta? Foarte simplu. Avem simultan, în aceeaşi zi, la aceleaşi secţii de votare şi la aceleaşi birouri electorale, două feluri de vot: pentru europarlamentare şi pentru referendum. Votul pentru europarlamentare se face pe un buletin de vot, iar cel pentru referendum pe 2 buletine de vot (câte un buletin pentru fiecare dintre cele 2 întrebări puse la referendum). Referendumul este susţinut de opoziţie şi criticat, mai mult sau mai puţin voalat, de putere".

Potrivit acestora, pentru ca referendumul să fie valabil, este absolut necesar ca minimum 30% dintre alegători să participe la el. Adică, să nu refuze cele 2 buletine de vot pe care se află cele 2 întrebări puse la referendum: "Orice acceptare de a vota la referendum înseamnă, în primul rând un sprijin pentru referendum, întrucât astfel se ajută la realizarea cvorumului de participare de minimum 30%. Din experienţa referendumurilor trecute, majoritatea a celor care au luat parte la referendum au votat "da". Singura problemă a fost că, de cele mai multe ori, votanţii nu au fost suficient de mulţi pentru a se realiza cvorumul. Deci, dacă se realizează cvorumul, referendumul va trece (voturile "da" fiind dominante), aşa cum ne învaţă statistica. (...) Probabil că alegătorii nu vor fi însemnaţi cu creta pe spate, ca în trecut, dar ce liste exacte cu votanţi pro sau contra putere sau opoziţie vor putea face membrii birourilor electorale de secţie. Liste care vor ajunge la partidele din care fac parte membrii birourilor. Şi, tot aşa, mai departe. Se mai poate vorbi despre garantarea secretului votului, în aceste condiţii? Evident că nu".

Aceştia afirmă că, în momentul în care a acceptat ca referendumul să se desfăşoare simultan cu alegerile europarlamentare, Curtea Constituţională nu s-a gândit că astfel deschide calea spre compromiterea secretului votului. Referendumul pentru justiţie iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis va avea loc, în 26 mai, odată cu alegerile pentru Parlamentul European, în aceleaşi secţii de votare.

Opinia Cititorului ( 9 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. Este singura care produce politicieni de top post '89 ?

    Doamna Firea parcă e tot așa lansată? 

    Minoritatea decide în democrație? Pragul minim nu trebuia să fie 50 la sută + 1 vot la mintea cocoșului ? 

    Alegătorul dacă nu are cu cine vota are unde să-și pună acea optiune democratică? ( În afară de nu merge la vot sau votează pe 2-3 partide ?)

    PE parcă pune căluș alegătorului francez pe model "egipțian" ? 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Jurnalistii activisti, oricum de departe cel mai penibil e cel lacrimogen cu mantaua grea care n-a mai suportat...peste cativa ani, vor da jos mantalele si altii care azi sunt superidoli sau semizei ai presei...si acestora si politicienilor lui peste li se datoreaza absenteismul la orice alegeri

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Toti acestia sunt pietre de moara la gatul ziaristilor onesti.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    si e un exemplu foarte relevant pentru a spune public, ceea ce evident o mare parte a publicului stie, ca presa este trambulina pentru multi parveniti, non-caractere si ticalosi ahtiati dupa putere.

    Articolul asta, daca va include un up date cu Firea, ar deveni perfect de afisat in toate facultatile de jurnalism din tara, sa stie orice student inscris ca el alege o profesie dedicata publicului. si doar lui. 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Nu am uitat, dar, dupa cum se poate observa, e vorba doar de candidatii de la aceste alegeri.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Chiar ma gandeam ca Firea nu apare pentru ca fost pozata tinand ziarul bursa in mana recent si atunci nu merita asa o palma de la voi.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Cind spuneti ca "Vocile minoritare sau critice la adresa coaliţiei de guvernare au fost permanent demonizate de presa pro guvernamentală şi încadrate ca fiind «propaganda sistemului»" este adevarat insa dovada suprema ca cele mai multe (nu toate, dar totusi prea multe) sint propaganda sistemului a fost data chiar de ele insele. Prin tacerea asurzitoare in cazul procurorului complice tortionar Augustin Lazar. Prea putine voci din opozitie, poate doua-trei, au spus ce trebuia spus. Ca Augustin Lazar a fost un om al sistemului, comunist sau securist, oricare.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Tudorel Toader a fost un disidend inversunat:

      "Tudorel Toader s-a născut pe 25 martie 1960 în Vulturu, județul Vrancea. Potrivit propriului CV, Toader a absolvit în 1979 liceul de matematică–fizică „Unirea” din Focșani.[5] În clasa a XII-a, Toader a fost premiat pentru articole de propagandă ceaușistă.[6] Între anii 1982–1986 a urmat cursurile Facultății de Drept din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași,[5] pe care a absolvit-o ca șef de promoție. După absolvirea facultății, a fost numit procuror la Procuratura Locală Panciu. 

      Tudorel Toader a deținut poziții importante în aparatul UTC și PCR. A ocupat atât funcția de secretar al Biroului Organizației de Bază al UTC la Liceul „Unirea” din Focșani (1975–1979), cât și pe cea de secretar al Biroului Organizației de Bază al Asociației Studenților Comuniști de la Facultatea de Drept din Iași (1982–1986). A devenit membru cu drepturi depline în PCR în noiembrie 1984. În perioada 1986–1989 este membru al Organizației PCR–Justiție la Procuratura Locală Panciu. Structura PCR a Procuraturii Locale Panciu se subordona pe orizontală Comitetului Orășenesc Panciu al PCR, iar pe linie verticală Sectorului pentru Probleme Speciale Vrancea al PCR care dirija și controla activitatea organizațiilor de bază ale Securității, Justiției, Miliției și Armatei. În august 1989, conducerea Comitetului Orășenesc Panciu a PCR îl propune pe Tudorel Toader pentru funcția de secretar al Biroului Organizației de Bază Procuratură–Justiție. Mai mult, după frecventarea cursurilor Universității Politice de Conducere în 1989, Tudorel Toader este încadrat ca propagandist PCR la cercul de învățământ politico-ideologic de la Consiliul Popular al orașului Panciu." (Wikipedia)

      Din cate mi-am dat seama, Tudorel Toader nu a fost demis din cauza activitatii sale de lingau al regimului lui Ceausescu. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      A vazut cineva alt ziar decit BURSA care sa publice asta?

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.roSustainable Mobility Forum
Cabinet de avocatTMPS