Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 06.10.2017
KELEMEN:
"Respingerea modificărilor la Legea 215/2001, un pumn în gură comunității maghiare"
click aici
Kelemen Hunor
     Președintele UDMR, Kelemen Hunor, afirmă că în ultimele zile a constatat că invitația comunității maghiare la dialog a primit "un refuz în Parlamentul României", prin respingerea modificărilor și completărilor propunse la Legea 215/2001, gest calificat de liderul Uniunii drept "un pumn în gură" dat de majoritatea românească minorității maghiare, potrivit unei surse din presă.

     Conform sursei, într-o conferință la Arad, președintele UDMR, Kelemen Hunor, s-a referit la votul din Camera Deputaților pe marginea proiectului de modificare a Legii 215/2001, criticând respingerea inițiativei legislative.

     Președintele UDMR a declarat, citat de News.ro: "În aceste zile noi am constatat că invitația noastră la un dialog a primit un refuz în Parlamentul României, fiindcă orice inițiativă legislativă depusă în Parlamentul României este și un început de dialog (...) Noi în primăvară am depus un proiect pentru legea privind amendarea Legii 215, care vorbește despre administrația publică și reglementează folosirea limbii materne în relația cetățeanului cu administrația publică. Era acea lege adoptată în 2001, în perioada Guvernului Năstase, și care a introdus pragul de 20 la sută. Au trecut 16 ani și am constatat că multe lucruri s-au schimbat. În primul rând, există o recomandare a Consiliului de miniștri care spune că ar fi cazul să fie redus pragul de 20 la sută fiindcă este un prag prea ridicat, foarte multe comunități nu au posibilitatea de a folosi limba maternă în relația cu autoritățile locale".

     El a adăugat că Uniunea a propus un prag de 10% prin inițiativa legislativă, dar ulterior a venit în Camera Deputaților cu "un compromis" de 15 la sută, care a fost totuși resins, informează sursa.

     Președintele UDMR a susținut: "Săptămâna aceasta am primit un refuz total, deci majoritatea românească, cu toate partidele politice, au respins orice formă de dialog. Dacă ar fi acceptat dialogul, poate că în cele din urmă votul ar fi fost unul foarte asemănător, nu știu, dar nici nu au acceptat să intrăm în discuții pe articole, pe amendamente, pe fondul proiectului de lege, ci pur și simplu prin forța votului au respins ceea ce noi am propus și nu putem interpreta altfel decât ca pe un refuz la dialog. Din acest punct de vedere ne aflăm într-o situație destul de ciudată după 27 de ani: majoritatea românească, indiferent unde se așează partidul respectiv, în opoziție sau guvernare, nu mai vrea discuții, nu mai vrea dialog parlamentar pe un proiect de lege care să fie un pas către dorința comunității maghiare. Pentru că e vorba de o dorință firească a comunității maghiare din România, nu din secuime, că acolo și cu 20 la sută și fără 20 la sută e tot aia, e vorba de zona în care maghiarii trăiesc în minoritate".

     Kelemen Hunor a mai declarat că în acest moment intră sub incidența Legii 215/2001 un număr de 373 de unități administrative.

     Liderul UDMR a adăugat: "Prin introducerea pragului de 15 la sută, compromisul cu care noi ne-am dus alaltăieri în Comisiile de specilitate, ar fi însemnat încă 41 de unități administrative care ar fi intrat sub incidența legii. E greu să cataloghez altfel decât un pumn în gură, sigur între ghilimele, prin forța votului, nu în mod fizic, dar mesajul acesta a fost".

     Kelemen Hunor a spus că va promova în continuare modificarea Legii 215/2001: "A fost prima cameră sesizată, vom merge mai departe, pentru că Senatul este camera decizională. Eu cred că în prag de centenar ar fi fost un mesaj mult mai constructiv din partea românescă, să spună da, nu este nici un pericol, construim împreună această țară de o sută de ani cu bune și rele și vrem să mergem mai departe împreună. Eu dacă aș fi fost în locul majorității românești, eu aș fi propus această soluție, nu aș fi așteptat să vină maghiarii, fiindcă o națiune puternică, cu foarte mare încredere în sine, nu se sperie de aceste lucruri".

     Kelemen Hunor se află la Arad pentru a participa la comemorările comunității maghiare din Parcul Reconcilierii Româno-Ungare, care au loc în fiecare an în ziua de 6 octombrie. La baza Statuluii Libertății, monumentul maghiar din parc, sunt depuse coroane de flori, în memoria a 13 generali uciși la finalul revoluției.

     Proiectul de lege propus de UDMR care prevede reducerea pragului de reprezentare de la 20% la 10% pentru folosirea limbii materne în administrația publică locală a fost respins, miercuri, de parlamentarii din comisiile juridică, de administrație publică și pentru drepturile omului, fără dezbateri. Proiectul a fost respins cu majoritate de voturi, în aplauze, fără să fie dezbătut pe articole.

     "Este un vot surprinzător. S-a votat înainte de a se discuta pe articole, mulți colegi au venit pregătiți să îl respingă", a spus deputatul UDMR Marton Arpad.

     Proiectul UDMR urmează să ajungă în plenul Camerei Deputaților, care este prima cameră sesizată.

     Potrivit sursei citate, propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.215/2001 a administrației publice locale a fost depusă la Camera Deputaților în 29 mai, fiind semnată de 30 de deputați și senatori UDMR. Camera Deputaților a acceptat procedura de urgență solicitată de ințiatori, iar în 13 septembrie proiectul a primit aviz favorabil de la Comisia de Muncă.

     Proiectul de lege prevede că în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 10% din numărul total al locuitorilor, și-au declarat apartenența etnică sau în care există un număr semnificativ de cetățeni aparținând minorităților naționale, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean, precum și prefecturile, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale au obligația să asigure în raporturile cu aceștia folosirea limbii materne, în conformitate cu procedurile Constituției, ale prezentei legi și ale tratatelor internaționale la care România este parte. Inițiatorii vor scăderea pragului de la 20 la 10% pentru numărul persoanelor aparținând minorității naționale din totalul populației unității administrativ-teritoriale, cu introducerea unui prag alternative, se mai arată în sursă. 
A.C.
 

 

.