La ce serveşte un referendum

Cristian Pîrvulescu
Ziarul BURSA #Editorial /

Cristian Pîrvulescu

Din nou spectrul referendumului planează asupra societăţii româneşti. Dacă, aşa cum era de aşteptat, preşedintele Iohannis a anunţat organizarea unui referendum pe 26 mai pe care urmează să-l convoace cât de curând, la fel de puţin întâmplător au început şi controversele privind aceas-tă consultare. Însă, dincolo de controversele circumstanţiale, nu este cumva organizarea oricărui referendum o formă de diminuare, până la caricaturizarea sa, a ideii de democraţie? Nu este oare referendumul o falsă bună idee? Căci orice referendum riscă - iar referendumul pentru Brexit a dovedit-o încă odată cu prisosinţă - să creeze mai multe probleme şi să dezbine şi mai mult comunităţile noastre postmoderne.

Referendumul este probabil cel mai îndoielnic dintre instrumentele democraţiei. De aceea, ca de foarte multe ori, şi în cazul referendumului etimologia poate ajuta la înţelegerea semnificaţiei acţiunii pe care cuvântul o desemnează. Ori, în latină referendum desemna "ceea ce trebuie raportat", fiind gerunziul lui referre care însemna "a raporta". Deci "a raporta" şi nu "a vota". Poate de aceea termenul elveţian pentru consultare corpului electoral este votare (votation) şi nu referendum. Cu toate acestea pentru consultarea poporului sunt utilizate două noţiuni: plebiscitul şi referendumul.

Prima dintre acestea, "plebiscitul", derivă din formula latină plebis scitum, decret al plebei, care desemna iniţial o regulă care se aplica doar plebei, pentru ca mai apoi să devină o normă aplicată întregului popor. În schimb, "referendumul" aparţine regis-trului diplomatic: un ambasador fără instrucţiuni dă un acord în principiu, ad referendum. Spre exemplu, Cons-tantin Kiriţescu, în Istoria războiului de întregire al României, explică de ce aşa numita Convenţie Rudeanu, iscălită la Chantilly pe 23 iulie 1916, a fost încheiată "ad referendum de Gilinski din partea ruşilor şi de Rudeanu din partea României": colonelul Rudeanu a luat în numele României angajamente care nu erau susţinute de guvernul Brătianu. Deci referendumul, atunci când începe să definească o formă de consultare a electoratului, şi aceasta cândva la sfârşitul secolului al XIX-lea, îşi are originea în termenul de plebiscit, desemnând o decizie luată după acordul explicit al poporului.

Dar astăzi, dacă termenul referendum este controversat, cel de plebiscit este de-a dreptul compromis. Căci, dacă referendumul se referă la votul alegătorilor în favoarea sau împotriva unei măsuri propuse de autorităţi sau de un comitet de iniţiativă populară, plebiscitul, sau mai bine zis referendumul plebiscitar, trimite la folosirea unui referendum pentru legitimarea unui om. Şi aceas-ta, pentru că o serie de experienţe autoritare şi totalitare, fie ale celor doi Napoleoni, fie a lui Hitler, au transformat referendumul într-un instrument al puterii lor personale şi de negare a democraţiei.

Unul din cele mai serioase reproşuri la adresa consultării electoratului din 26 mai ar fi că acesta ar deveni un referendum plebiscitar, cam aşa cum au fost referendumurile convocate de fostul preşedinte Băsescu în noiembrie 2007 şi mai ales în noiembrie 2009. Există similarităţi: şi atunci, ca şi acum, referendumurile au fost organizate cu ocazia unor alegeri, în 2007, chiar a alegerilor europene. De aceea, criticii preşedintelui Iohannis sugerează că, în contextul anului electoral 2019, am asista la o manevră care să potenţeze poziţia preşedintelui în vederea confruntării de la prezidenţiale, din toamnă. În vreme ce alţii insistă asupra faptului că prin convocarea referendumului s-ar încerca creşterea artificială a mobilizării electorale la alegerile europene care ar avantaja unii actori politici (USR-Plus, spre exemplu) în raport cu alţii.

Dar, organizarea unui referendum într-un context naţional şi european special - pe de o parte când, în Româ-nia, actuala majoritate parlamentară promovează legislativ o viziune semnificativ diferită faţă de cea europeană în privinţa statului de drept şi a independenţei justiţiei, iar, pe de altă parte, în întreaga Europă atitudinile antieuropene devin din ce în ce mai vizibile - ar putea oferi şansa unei autentice dezbateri pe teme europene. Căci, dacă referendumul va fi despre statul de drept şi independenţa justiţiei, principii care fac parte din nucleul dur al proiectului european, atunci nu va putea în niciun fel invoca abaterea atenţiei alegătorilor de la votul lor. Din contră!

Opinia Cititorului ( 3 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. Sperați voi că veți putea masca, prin intermediul referendumului, lipsa de interes față de alegerile europarlamentare.

    Românii s-au mai prezentat la europarlamentare, iar vreo 20% din electorat, votanții PNL din 2015, au aflat a doua zi după alegeri că au votat PPE. De țepe sunt sătui românii. :)))))))) 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Sa spuna Altceva nu tot ce zice al de mult. Am lucrat la interne și stiu. Pensia cu care am fost păcălit desi am votat PSD decât să nu totusi este mică. Cred ca am fost păcălit.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Cristinica tu nu ai scapare.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
Business Card
BTPay
smart city industry awards 2019
Calendarul BURSA 2019
Schlumberger
Legestart
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS