Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 18.02.2013
La nivel mondial, medierea are o șansă de reușită de 60%-80%
click aici
 
    *  Interviu cu doamna Alina Gorghiu, deputat PNL, inițiator al Legii 115/2012
 
       Reporter: Cum apreciați introducerea, de la 15 februarie 2013, a informărilor obligatorii privind medierea?

     Alina Gorghiu: Nu mai sunt de ani buni obiectivă atunci când vine vorba de mediere, dar pot să vă răspund, sper eu cu o doză mare de realism, că această noutate din legislația românească, adică informarea obligatorie și gratuită privind medierea, este o prevedere extrem de sănătoasă.

     Practica la nivel mondial demonstrează că medierea are o șansă de reușită de aproximativ 60% - 80% în acele situații în care părțile se prezintă la mediere.

     Din păcate, România are o cultură litigioasă. Majoritatea cetățenilor trăiesc cu impresia că singura soluție în vederea rezolvării unui conflict este introducerea unei acțiuni în instanță.

     În ciuda acestei tendințe, statisticile arată că românii nu au încredere în sis-temul de justiție din România. Timpul lung de soluționare a proceselor, cos-turile ridicate, soluția, de multe ori percepută ca nedreaptă, pronunțată de instanță, sunt cel mai adesea motivele care stau la baza acestei neîncrederi.

     Eforturile depuse în ultimii ani în promovarea medierii ca alternativă la justiția statală s-au dovedit insuficiente, existând în continuare un decalaj semnificativ între percepția cetățenilor români față de mediere și percepția cetățenilor din state precum Franța, SUA sau Marea Britanie față de această modalitate de soluționare a conflictelor.

     În acest context, era nevoie de o măsură la nivel legislativ prin care cetățenii să fie informați, cu titlu gratuit, de posibilitatea apelării la mediere.

     Reporter: Vor fi instanțele de judecată mai libere datorită acestei proceduri? Va fi redus numărul de procese?

     Alina Gorghiu: În ceea ce privește numărul de litigii de pe rolul instanțelor de judecată, trebuie să menționez faptul că obligativitatea ședinței de informare nu influențează în mod direct numărul de dosare de pe rolul instanțelor.

     Medierea este și rămâne o procedură voluntară. Cu toate acestea, este evident că o parte din cetățenii care participă la aceste ședințe de informare vor alege să-și soluționeze conflictele prin mediere și, astfel, se va reduce implicit numărul de dosare de pe rolul instanțelor de judecată.

     Reporter: Prima ședință de mediere va fi gratuită. Cum vor stabili mediatorii tarifele pentru celelalte ședințe?

     Alina Gorghiu: Dacă ambele părți se prezintă la ședința de informare cu privire la avantajele medierii și sunt de acord cu soluționarea litigiului prin mediere, acestea vor încheia cu mediatorul un contract de mediere în care vor menționa onorariul mediatorului.

     La finalul ședinței de informare, mediatorul va elibera fiecărei părți un certificat de informare, indiferent dacă acestea sunt de acord sau nu sunt de acord să încheie contractul de mediere.

     La acest moment nu există tarife minimale sau maximale, astfel părțile pot negocia cu mediatorul onorariul. Dacă părțile nu sunt de acord cu onorariul solicitat de mediator, acestea se pot adresa unui alt mediator pentru efectuarea ședinței de mediere.

     Reporter: Credeți că va crește numărul mediatorilor din România datorită acestei proceduri?

     Alina Gorghiu: În mod cert numărul mediatorilor va crește, cred în același timp că este nevoie de adoptarea urgentă a statutului profesiei de mediator și de o supraveghere constantă a membrilor acestei profesii de către Consiliul de Mediere, pentru a evita intrarea în profesie a unor persoane slab pregătite și cu o reputație îndoielnică.

     Reporter: De ce este medierea un proces benefic pentru România?

     Alina Gorghiu: Medierea reprezintă un mijloc de asigurare a păcii sociale, un factor de echilibru și un indicator al nivelului de civilizație a unei națiuni. În contextul actual, în care tensiunile din societate sunt din ce în ce mai mari, în parte și din cauza aces-tei crize economice, medierea apare ca o soluție salvatoare.

     Reporter: Cum se prezintă medierea în alte țări, comparativ cu țara noastră?

     Alina Gorghiu: La nivel mondial, medierea a evoluat în mod diferit. O trecere în revistă a reglementărilor existente în statele membre UE arată că există diferențe semnificative între aceste state.

     Există state cu tradiție în soluționarea conflictelor prin mediere, în acest sens un exemplu relevant îl constituie Franța și Marea Britanie dar și state în care deși medierea a fost introdusă relativ recent aceasta a dobândit un rol semnificativ într-un timp relativ scurt. Astfel, în Italia, în perioada martie 2011 - octombrie 2012 a existat o reglementare care prevedea obligația părților de a parcurge procedura medierii în anumite tipuri de litigii (a nu se confunda cu obligativitatea ședinței de informare), iar în această perioadă, din cele aproximativ 130.000 de cazuri mediate, 50% s-au finalizat cu încheierea unui acord de mediere.

     Cu toate acestea, medierea rămâne o procedură facultativă în majoritatea statelor din UE.

     Nu vă pot prezenta date statistice cu privire la procentul litigiilor soluționate prin mediere la nivel european, însă în SUA, potrivit unui studiu efectuat în cadrul a 126 companii de top din SUA de către Institutul Internațional pentru Prevenirea și Soluționarea Conflictului și dat publicității în data de 20 aprilie 2007 la New York, aproximativ 98% din cazurile pe care le-au avut acestea, au fost soluționate înainte de a se ajunge în instanță, fiind evident faptul că aceste companii preferă să își soluționeze conflictele pe cale amiabilă.

     De asemenea, în Dallas și Houston, cele mai mari orașe din Texas, mulți judecători au început să ceară medierea celor mai multe dintre cazurile lor. Majoritatea cazurilor se soluționează prin mediere. Chiar dacă nu se cunosc pe larg statistici despre rezultatele medierii, rezultatele obișnuite arată că procentul de reușită a mediatorilor din Texas este de 80%.

     Pornind de la certitudinea că medierea comercială este un succes în SUA (cel mai dezvoltat mediu economic din lume, venind din urmă cu pași repezi China) și că majoritatea litigiilor se soluționează înainte de a se ajunge în sala de judecată, putem privi cu optimism impactul viitor al medierii în România. Important este ca mediul juridic autohton să aibă deschiderea necesară și să încurajeze această modalitate de soluționare a conflictelor pe cale amiabilă.

     Reporter: Ce impact are amânarea aplicării sancțiunii inadmisibilității pentru reclamanții care nu fac dovada participării la ședința de informare des-pre mediere?

     Alina Gorghiu: Din punctul meu de vedere, nu există un conflict între posibilitatea aplicării de către instanța de judecată a amenzii în cazul prevăzut la art. 187 lit. f) din noul Cod de procedură civilă și sancțiunea inadmisibilității prevăzută de O.U.G. 90/2012.

     Art. 187 lit. f) din noul Cod de procedură civilă se referă la posibilitatea instanței de judecată de a aplica amenda în acele situații în care părțile au acceptat recomandarea instanței de a se prezenta la ședința de informare cu privire la avantajele medierii și ulterior una din părți, sau ambele părți, nu se prezintă la această ședință de informare. Este vorba despre acele litigii în cazul cărora nu este obligatorie participarea, înainte de introducerea unei acțiuni în instanță, la ședința de informare cu privire la avantajele medierii.

     În consecință, amânarea intrării în vigoare a sancțiunii inadmisibilității va determina existența unei obligații de a participa la ședința de informare cu privire la avantajele medierii, începând cu data de 15 februarie, fără însă ca această obligație să fie însoțită de o sancțiune.

     Reporter: Există restricții privind libera circulație a serviciilor de mediere așa cum există în cazul celor juridice?

     Alina Gorghiu: Atât ședința de informare cu privire la avantajele medierii, cât și medierea propriu-zisă se pot realiza doar de o persoană având calitatea de mediator.

     Pot fi mediatori persoanele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

     a) au capacitate deplină de exercițiu (au 18 ani împliniți și nu sunt puse sub interdicție);

     b) au studii superioare;

     c) au o vechime în muncă de cel puțin 3 ani;

     d) sunt apte, din punct de vedere medical, pentru exercitarea acestei activități;

     e) se bucură de o bună reputație și nu au fost condamnate definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei;

     f) au absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor, în condițiile legii, sau un program postuniversitar de nivel master în domeniu, acreditate conform legii și avizate de Consiliul de mediere;

     g) au fost autorizate ca mediator de către Consiliul de mediere, după achitarea taxei de autorizare;

     Cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European sau ai Confederației Elvețiene, posesori ai unui document de calificare în profesia de mediator, dobândesc calitatea de mediator după recunoașterea acestor documente de către Consiliul de mediere, conform Legii nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările și completările ulterioare.

     Mediatorii pot să își desfășoare activitatea pe tot teritoriul României, indiferent de locul în care au stabilit sediul social.

     În ceea ce privește persoanele cu o altă cetățenie decât cea a unui stat membru al Uniunii Europene, a Spațiului Economic European sau a Confederației Elvețiene, Legea 192/2006 face distincție între situația în care aceștia doresc să desfășoare în Româ-n-ia activitatea de mediere cu caracter ocazional și situația în care doresc să desfășoare aceas-tă activitate cu caracter permanent.

     Dacă doresc să își desfășoare activitatea cu caracter ocazional, acest lucru poate fi realizat pe baza atestatului dobândit în statul din care provin, cu înștiințarea Consiliului de Mediere.

     Cetățenii străini (n.r. alții decât cetățe-nii Uniunii Europene, ai Spațiului Economic European sau ai Confederației elvețiene) care au atestat care certifică calitatea lor de mediatori și care doresc să desfășoare cu caracter permanent activitatea de mediere în România, trebuie să obțină echivalarea diplomei lor de către Ministerul Educației și autorizarea Consiliului de Mediere. 
A consemnat ANCUȚA STANCIU
 
     Notă: Alina Gorghiu este coordonator al cărții "Medierea - Oxigen pentru afaceri". 

 

.