LA UN DECENIU DUPĂ ADERARE, ECONOMIŞTII ŞI ÎNTREPRINZĂTORII CONSIDERĂ:"Statutul de membru al UE a ajutat economia noastră"

RAMONA RADU
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

"Statutul de membru al UE a ajutat economia noastră"

Ionel Blănculescu, analist economic: "Ţara noastră putea fi mult mai departe acum, dacă se pregătea mult mai temeinic înainte de anul 2007"  

Cristian Pârvan, PIAROM: "Economia ţării noastre - dominată de investiţiile speculative din imobiliare şi comerţ"

Aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană, în anul 2007, şi statutul de membru al UE au influenţat în bine contextul nostru economic, facilitând accesul investitorilor străini şi generând procese de rafinare a practicilor economice de la noi, astfel încât acestea să se apropie cât mai mult de cele europene, sunt de părere analistul economic Ionel Blănculescu şi Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM).

Cu toate acestea, economia ţării noastre are nevoie de investiţii şi de o creştere economică care să nu se mai bazeze atât de mult pe consum, ne-au mai declarat sursele citate.

Ionel Blănculescu: "Astăzi, este contraproductiv să mai vorbim de capital autohton"

Ultimii zece ani au marcat destul de puternic economia ţării noastre şi mersul acesteia, ne-a declarat, ieri, Ionel Blănculescu, analist economic.

Domnia sa a opinat că de când a devenit un stat membru al Uniunii Europene, România a învăţat din greşeli, iar an de an are loc un proces de rafinare a practicilor, în care economia noastră devine tot mai adaptată la economia UE.

Mediul de afaceri românesc înglobează toate companiile care îşi desfăşoară activitatea pe piaţa de la noi, a mai subliniat domnia sa, explicând: "Prin «mediu de afaceri românesc» înţelegem toate companiile care sunt prezente în ţara noastră. Este important de specificat că atunci când fac referire la mediul de afaceri românesc, mă refer la totalitatea companiilor prezente în România, atât la cele cu capital autohton, cât şi la cele cu capital străin, mixt şi aşa mai departe. Aşa trebuie să înţelegem, pentru că altfel nu se poate, nu putem face o demarcaţie între companiile pur româneşti, cu acţionariat pur românesc, şi cele cu acţionariat pur străin, de la noi din ţară".

Domnul Blănculescu susţine că nu putem face o discriminare între tipurile de capital, în ceea ce priveşte companiile de la noi din ţară, deoarece, la acest moment, suntem globalizaţi.

Dorinţa companiilor străine de a investi în ţara noastră se datorează, pe de o parte globalizării, iar pe de altă parte apartenenţei la Uniunea Europeană, a mai evidenţiat analistul economic.

Ionel Blănculescu ne-a spus: "Există o combinaţie dată de globalizare şi de apartenenţa la UE, acestea fiind motivele pentru care în ţara noastră avem companii cu capital autohton, străin şi mixt. Aderarea la UE a fost de foarte bun augur pentru noi, fiind o foarte bună sursă inspiraţională pentru mediul de afaceri românesc, care a împrumutat şi se inspiră în ceea ce priveşte experienţa şi ştiinţa mediului de afaceri al Uniunii. Este clar că dacă nu ar fi fost stat al UE, România ar fi fost cu foarte mulţi ani în urmă".

Un aspect semnalat de domnia sa, însă, este reprezentat de diferenţele culturale, mai ales în ceea ce priveşte cultura organizaţională.

Acestea se micşorează în timp şi devin tot mai puţin pregnante cu fiecare an, a mai spus domnia sa, afirmând:"Putem spune, însă, că lucrăm împreună cu partenerii străini pentru a face un mediu de afaceri românesc compatibil cu cel al UE".

Domnul Blănculescu nu este adeptul demarcării capitalului, în funcţie de natura acestuia, subliniind că nu acesta este important, ci modul în care se ajunge la rezultat.

"Capitalul este capital. Astăzi, toate companiile sunt egale în faţa legii, indiferent de capitalul pe care îl au, aşadar pot spune că este contraproductiv să mai vorbim de capital autohton", ne-a mai explicat analistul economic.

În opinia domniei sale, companiile româneşti care nu au capital suficient ca să reziste pe piaţă (doar capital autohton) au mai multe opţiuni pentru menţinerea activităţii, respectiv fuziuni.

"Poate că în România nu se vorbeşte foarte mult de fuziuni şi de achiziţii, dar pe plan mondial, acest proces este foarte dezvoltat şi răspândit, aşadar probabil că este o etapă ulterioară şi pentru mediul de afaceri de la noi. Se va ajunge, şi la noi în ţară, ca acele companii care nu au capacitatea suficientă să reziste pe piaţă să fuzioneze cu altele şi să devină mai puternice", a mai afirmat domnia sa.

Economia noastră este pe drumul cel bun, a mai afirmat Ionel Blănculescu, adăugând că tot mai multe conglomerate mari de afaceri, nume importante din economia mondială, vin la noi în ţară şi dezvoltă economia împreună cu ele. Dacă economia noastră nu ar fi fost fezabilă, atunci probabil că toate aceste companii nu ar fi venit să deschidă afaceri aici, ne-a mai spus Ionel Blănculescu.

Ionel Blănculescu: "Ritmul nostru de adaptare ar fi putut fi mult mai bun dacă ar fi existat mult mai multă consecvenţă, predictibilitate şi stabilitate"

Pentru a face o comparaţie corectă, între România şi alte state care au aderat la UE în acelaşi timp cu ţara noastră sau în acelaşi orizont de timp, ar trebui ca elementele pe care le luăm spre analiză să fie comparabile, ne-a precizat Ionel Blănculescu, adăugând: "Din acest punct de vedere, este foarte greu să compari, de exemplu, viteza de adaptare a României cu viteza de adaptare a Croaţiei, pentru că multe dintre elemente nu sunt comparabile, şi mă refer, pe lângă alte aspecte, la populaţie, la suprafaţă şi la aşezarea geografică, cea din urmă având o foarte mare influenţă".

În ceea ce priveşte aşezarea geografică, ţara noastră se află undeva la confluenţă, la zona de frontieră cu estul, şi este foarte important ca noi să înţelegem că Slovenia şi Croaţia, spre exemplu, au un mare avantaj competitiv faţă de noi, din acest punct de vedere, a mai subliniat domnia sa, deoarece aceste două state nu se află la limita continentului european, fiind mai apropiate de centrul şi vestul continentului european.

"Totul ţine, aşadar, de avantajele competitive. Din nou, privit din perspectivă economică, accesul la Marea Neagră este un avantaj, dar una este să ai acces direct la Marea Mediterană şi altceva este să fii nevoit să treci mai întâi prin Strâmtoarea Bosfor şi să respecţi anumite restricţii de transport. Acesta este un element în defavoarea noastră. România, în schimb, poate fi comparată cu Bulgaria, ritmul nostru de adaptare fiind asemănător cu cel al ţării care se învecinează la sud cu noi", ne-a declarat sursa citată.

Domnul Blănculescu a adăugat că trebuie să recunoaştem şi faptul că ritmul nostru de adaptare ar fi putut fi mult mai bun dacă ar fi existat mult mai multă consecvenţă, predictibilitate şi stabilitate.

De-a lungul timpului, însă, România a avut fel de fel de sincope care au marcat acest traseu, iar întreg mediul de afaceri clamează în permanenţă, mai ales, lipsa acestor elemente, a mai opinat analistul economic, motivând: "Lipsa aceasta de stabilitate şi de predictibilitate îi îngrijorează pe unii investitori, mai ales pe seama cursului de schimb, iar pe alţii îi face să şovăie la gândul de a intra pe piaţa noastră".

Cei zece ani petrecuţi în UE au fost de foarte bun augur pentru noi, dar dacă am fi fost mai bine pregătiţi pentru aderare, pe modelul Poloniei, ţara noastră ar fi fost cu mult mai mult înainte, este convins domnul Blănculescu.

"Polonia s-a pregătit pentru aderare cu foarte mult timp înainte, şi a făcut acest lucru mult mai bine decât am făcut-o noi. Din câte ştiu eu, cu mulţi ani înainte, cu aproximativ nouă ani, se pare, înainte de aderarea efectivă la UE, Polonia şi-a pregătit personalul şi l-a trimis apoi să lucreze în instituţii din state care erau deja membre, după care, la momentul aderării şi-a retras şi i-a adus înapoi în ţară, în instituţiile de acolo, aceştia având deja o experienţă de ani de zile în ceea ce priveşte practicile europene, lucrul cu UE şi munca într-o astfel de instituţie. Însă este bine că suntem membri", a mai spus domnia sa.

Analistul economic a precizat: "Din punctul meu de vedere, probabil că dacă s-ar merge cu un accent mai puternic pe cele două planuri de convergenţă necesare pentru adoptarea monedei euro, cu siguranţă ne-ar merge mai bine, întrucât am avea nişte ţinte mult mai fezabile pentru economia noastră. Vorbesc de planul de convergenţă nominal, pe care să spunem că îl îndeplinim, aşadar aici nu avem ce să mai discutăm, dar planul de convergenţă real este cel mai important, adică compatibilizarea României în mod real cu tot ceea ce există ca economie şi reguli în Uniune, în fibră, în structură. Nominalul ne interesează mai puţin, deoarece ne spune, de exemplu, că avem o creştere de 8-9%, dar dacă ne uităm la planul real, o să observăm că creşterea n-are baze foarte solide, pe consum. Dacă aceasta ar fi fost bazată pe un nivel ridicat al investiţiilor, atunci ar fi fost, poate mai sănătoasă. În acest moment, nu văd să îndeplinim planul real de convergenţă, dar dacă statul şi mediul de afaceri s-ar îndrepta mai mult spre acesta, lucrurile ar sta mai bine".

Perioada 2007-2017 reprezintă, poate, cea mai însemnată etapă a ţării noastre, baza economiei noastre, faza ei de copilărie şi, probabil, peste zece ani vom asista la faza de maturitate a acesteia, a mai opinat sursa citată.

De asemenea, ţara noastră nu trebuie să piardă din vedere faptul că, având statutul de membră a Uniunii, toate stângăciile îi sunt penalizate de către organizaţiile asociative şi de către Bruxelles, care reacţionează dur atunci când apar deviaţii, a mai afirmat analistul economic.

Cristian Pârvan: "Aderarea la UE - o decizie extrem de favorabilă economiei autohtone"

Aderarea la Uniunea Europeană a reprezentat, în mod cert, o decizie extrem de importantă şi de favorabilă dezvoltării economice a ţării noastre, în aceşti zece ani, iar cifrele susţin acest fapt, ne-a spus Cristian Pârvan, preşedintele PIAROM.

Domnia sa ne-a declarat: "Economia ţării noastre s-a dezvoltat, contribuind în primul rând multinaţionalele, care au deschis afaceri aici şi care au antrenat foarte multe firme româneşti. Noi ne dorim să fie antrenate şi mai multe companii autohtone, iar acesta este şi mesajul pe care dorim să îl transmitem în societate: «Politicile economice trebuie să fie gândite, în continuare, pentru ca tot mai multe firme româneşti să participe alături de alte companii multinaţionale pentru a concepe produse care să fie distribuite peste tot în lume»".

Cristian Pârvan: "Exporturile noastre s-au ridicat la 60 de miliarde de euro anul acesta, dar balanţa comercială este negativă"

Din păcate, noi avem un minus al investiţiilor în sectorul producţiei, faţă de ţările de la Vişegrad, spre exemplu, unde investiţiile străine s-au concentrat mult mai mult pe acest sector şi au oferit o bază de producţie şi de produse vandabile, mai mare decât este cea oferită de investiţiile de la noi, consideră preşedintele PIAROM.

Sursa citată mai subliniază că, din păcate, la noi în ţară, investiţiile speculative, în speciale cele din domeniul imobiliar şi din cel comercial, au fost predominante celor din producţie, mai ales a celor din sfera producţiei de calitate superioară, iar acest aspect se observă şi în exporturi, adăugând: "Să luăm spre comparaţie un stat ca Ungaria care, cu jumătate din populaţia României, exportă de 100 de miliarde de euro pe an şi are un plus de balanţă comercială de un miliard de euro, în timp ce noi am exportat de 60 de miliarde de euro anul acesta, dar din păcate, balanţa noastră comercială este negativă".

În ceea ce priveşte avantajele şi dezavantajele ţării noastre, comparativ cu alte state membre ale Uniunii, domnia sa a opinat că avantajele nu pot fi privite drept certitudini, explicând: "Ai avantaj dacă ştii să-ţi valorifici ce ai în ţară, iar dacă nu, nu poate fi nimeni vinovat că nu ai făcut acest lucru. Am putea spune că România are un avantaj, clar, din creativitate, dar cât am valorificat noi din creativitate şi din inovare la noi în ţară? Mai nimic. Pentru asta, nimeni altcineva nu poartă vina, în afară de noi".

Economia viitorului va fi condusă de creativitate şi inovare, şi nu neapărat de industriile tradiţionale, care vor avea, în continuare locul lor, dar este evident că accentul se va pune pe noile activităţi generate de inovarea europeană şi mondială, a conchis domnul Pârvan.

Opinia Cititorului ( 3 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

  1. Domnule Blanculescu tot respectul pentru profesionalismul dumneavoastra, dar va intreb franc ? De ce n-ati creat o platforma de solidaritate si nu ati preluat puterea in PSD ? Dvs. faceti parte din profesionistii si expertii recunoscuti ai acestei tari, iar dumneavoastra in conducerea guvernului tara nu se ducea pe apa Sambetei ca acum... Ce tot "mananca bors" gargaragii grupului de la Cluj, cu papagalul Cozmin Gusa, Rus si ceilalti ?!!? Daca v-ati fi adunat oamenii onesti din PSD nu era haosul asta de acum !!!

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

    1. Stimate Domnule/Doamna,

      De 13 ani lucrez ca si economist, consultant in investitii, in cadrul propriei mele companii, cu activitate in exteriorul Romaniei. Traiectul meu profesional, cu tot respectul, nu include in niciun fel activitatea politica! Raman consecvent profesiei pe care o am, in beneficiul clientilor mei, in special straini, insa si din Romania! Va multumesc pentru aprecieri! Intotdeauna imi fac datoria, si atunci cand am lucrat pentru Guvernul Romaniei si dupa 2005, de cand lucrez pentru companii, in special din energie, in calitate de clienti ai firmei mele, pentru care constiincios si cred profesionist le aduc valoare adaugata prin activitatea mea! 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

      Sa-mi fie cu iertare, dar cat sa mai dam vina pe greselile trecutului? Cat sa mai dezgropam mortii de acum 10 ani? Vi se pare ca in momentul de fata incearca cineva ce nu s-a facut inainte de 2007? De ex justitia din Romania nu este in stare sa aplicedeciziile CJUE. Are vreo legatura asta cu 2007?

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

ADRBIwww.agerpres.rowww.hipo.ro
www.dreptonline.rowww.dreptonline.ro
modele cărţi de vizităInvitaţii de nuntăCărţi de vizită