Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 16.07.2018
LAURENȚIU BACIU, LAPAR:
"Numai 15% din suprafața agricolă a țării este irigată"
click aici
      "Condițiile meteo au provocat daune substanțiale la nivelul calității producției agricole, și nu doar în țara noastră"

     

     Doar o proporție de aproximativ 15% din suprafața agricolă a țării noas­tre este irigată, în prezent, afirmă Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

     Domnia sa susține, însă, că acest procent nu este unul extrem de redus, întrucât țara noastră are un teren agricol destul de fertil, care nu necesită irigații decât în partea de sud, în regiuni precum Muntenia sau Dobrogea, în rest cantitatea de apă fiind asigurată prin precipitații mai bogate.

     Domnia sa ne-a mai declarat: "România nu are probleme, terenul agricol de la noi din țară este foarte fertil, ceea ce reprezintă un avantaj pentru noi. Sperăm ca în zece ani să ajungă să fie irigată 30% din suprafața agricolă a României. Acum cred că este în jur de 15%".

     În ceea ce privește producția agricolă de anul acesta, pre­ședintele LAPAR ne-a spus că, deși recolta se anunța a fi una bună, condițiile meteo au provocat daune substanțiale din acest punct de vedere, și nu doar la noi în țară, ci la nivel global, afectând mai ales calitatea roadelor, adăugând: "Jumătate din Europa este afectată de secetă, iar în cealaltă este exces de umiditate. De asemenea, Argentina, Brazilia și SUA sunt afectate, la rândul lor, de secetă".

      ONU: "Agricultura va mai fi posibilă doar încă 60 de ani, dacă actualul nivel de degradare a Pământului va continua"

     O treime din suprafața Pământului are un grad mediu sau ridicat de degradare, iar două treimi din această degradare pot fi atribuite sectorului agricol, relatează Reuters, citată de News.ro. Potrivit acesteia, Națiunile Unite au avertizat că agricultura va mai fi posibilă doar încă 60 de ani, dacă actualul nivel de degradare a Pământului va continua.

     Țara noastră însă, nu ar avea probleme din acest punct de vedere, întrucât, potrivit domnului Baciu, solul Româ­niei nu este degradat, fiind "cea mai verde țară din Europa".

     Domnia sa ne-a declarat: "Cei din Vest au exagerat în consumul de pesticide și au cam luat din calitățile terenului, de aceea acum, în disperare, cei de la Bruxelles caută diverse soluții pentru îmbunătățirea mediului. Acesta nu este și cazul României, solul de la noi nu este degradat. Nici în 200 de ani, terenul agricol al României nu ar ajunge la nivelul de degradare al celui din Europa".

     Președintele LAPAR a menționat că statisticile de la Bruxelles indică cele mai mici cantități de îngrășăminte și pesticide în România.

     Totodată, Laurențiu Baciu subliniază că terenurile fertile care se găsesc la nivelul țării noastre constituie un avantaj foarte mare în ceea ce privește producția și opt­imizarea ei la hectar.

     Sănătatea solului poate fi urmărită analizând cantitatea de carbon organic pe care o conține. Carbonul organic este o componentă măsurabilă a materiei organice, care determină productivitatea solului, mai arată Reuters, menționând că cercetările efectuate în Argentina, India și Africa de Vest au arătat că randamentul culturilor poate fi crescut cu 20-70 kg/ha pentru grâu, 10-50 kg/ha pentru orez și 30-300 de kg/ha pentru orz cu fiecare 100 de grame de carbon organic pe metru pătrat.

     Potrivit Reuters, nu este surprinzător că multe țări acționează pentru a conserva și îmbunătăți sănătatea solului. Organizația Națiunilor Unite a inclus sănătatea solului în viziunea sa pentru 2030, numită Obiective de Dezvoltare Durabilă (Sustainable Development Goals-SDG), care urmăresc oprirea degradării nete a terenurilor până în 2030. Până în mai 2018, 116 țări erau în curs de a stabili ținte naționale pentru sănătatea solului, în cadrul eforturilor de respectare a SDG.

     Etiopia este una dintre țările cele mai avansate în ceea ce privește măsurile pentru sănătatea solului, în condițiile în care degradarea acestuia costă țara până la 4,3 miliarde de dolari pe an. Obiectivul Etiopiei este să protejeze și să refacă o suprafață de 331.933 de kilometri pătrați, adică aproximativ 30% din suprafața totală a țării, mai relatează agenția de știri.

     Estimările globale ale contribuției biodiversității solului la serviciile ecosistemului sunt de 1,5-13 mii de miliarde de dolari pe an, iar guvernele trebuie să acționeze urgent pentru a conserva solul și a se asigura că Pământul va continua să hrănească omenirea în viitor, conform acesteia. 
Ramona Radu
 

 

.