Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 03.10.2017
LIBERALIZAREA PIEȚEI DE GAZE / IULIAN IANCU, PREȘEDINTELE COMISIEI DE INDUSTRII:
"Nu avem piață de gaze în țara noastră"
click aici
 
    *  Deputatul PSD susține că liberalizarea pieței de la 1 aprilie a generat creșterea prețului gazelor naturale, în mai puțin de șase luni

     *  Iancu: "ANRE trebuie să realizeze că cineva a refuzat în această vară să vândă gazele furnizorilor"

     *  ANRE: "Vom verifica pentru a încerca să depistăm eventuale practici neconcurențiale sau de tip cartel pe piața gazelor"
 
         Comisia pentru industrii și servicii din Camera Deputaților are pe ordinea de zi a ședinței de miercuri Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.64/2016 pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr.123/2012.

       Discuțiile au loc în contextul în care, în vară, plenul Camerei Deputaților a decis retransmiterea la Comisia de Industrii a proiectului de lege privind modificarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale, în sensul reglementării extracției de gaze naturale pe teritoriul României și tranzacționarea acestuia prin intermediul unei burse unice, respectiv OPCOM.

       Proiectul de lege menționează: "Toți participanții la piața angro de gaze naturale, în măsura în care contractează vânzarea de gaze naturale, într-un an calendaristic, au obligația, începând cu data de 01.01.2018, să încheie, în acel an calendaristic, contracte pe piețele centralizate angro administrate de Operatorul Pieței de Energie Electrică și Gaze Naturale «OPCOM», transparent și nediscriminatoriu, în conformitate cu reglementările emise de ANRE, pentru vânzarea unei cantități minime de gaze naturale care nu poate fi mai mică decât cea reprezentată de o cotă procentuală de 70%, din cantitatea de gaze naturale pentru care încheie contracte de vânzare - cumpărare, în anul calendaristic respectiv, în calitate de vânzător".

       Inițiativa a fost aspru criticată de Bursa Română de Mărfuri, întrucât amedamentele propuse ar scoate-o din piața gazelor, oferind exclusivitate OPCOM.

       Comisia Europeană a transmis, în vară, că propunerea ca producția de gaze să fie tranzacționată în totalitate pe OPCOM este problematică.

       Comisia aprecia că nu este recomandată mutarea tranzacționării pe OPCOM, în condițiile în care, în prezent, BRM este o piață mai lichidă, iar acordarea unor drepturi exclusive OPCOM pune probleme de concurență. De asemenea, Comisia aprecia că tranzacționarea unei proporții de 100% din producția de gaze pe bursă poate fi excesivă.

 
     Noi nu avem piață de gaze în țara noastră, ci un duopol, în care sunt doi jucători, unul spune un preț, celălalt se aliniază și toată lumea trebuie să se conformeze, a declarat, săptămâna trecută, Iulian Iancu, președintele Comisiei de Industrii, în cadrul dezbaterilor din Comisia de Industrii despre Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.64/2016 pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr.123/ 2012.

     Domnia sa a explicat: "Dacă am fi avut piață de gaze, s-ar fi reglat pârghiile de la sine. În România, avem un sistem cost plus, producătorul spune ce preț vrea el, furnizorul trebuie să îl accepte și consumatorul să îl plătească. Din moment ce nu am aceste pârghii, nu am condiții de piață, acesta a fost motivul pentru care comisia noastră a atenționat că riscul (n.r. efectelor liberalizării pieței de gaze) este foarte mare și se va duce în creștere de preț. Nu ai platformele, nu ai tranzacțiile în condiții nediscriminatorii, transparente, cu participarea mai multor jucători, ca să poți să spui că vei diminua riscul de creștere. Efectele le trăim acum".

     Vicepreședintele ANRE Emil Calotă a susținut în fața membrilor comisiei de industrii: "Evident că structura de oligopol pe care sectorul de gaze naturale din România o are istoric trebuie să se schimbe, pentru că pe platformele bursiere sunt obligați să tranzacționeze atât traderii, cât și furnizorii și importatorii. Sunt convins că lucrurile legate de nivelul de transparență vor evolua. Dar trebuie să avem grijă să nu intrăm în situații limită. Trebuie să ajungem să procedurăm modul în care statul tratează siguranța în aprovizionare cu gaze naturale pe elemente clare și transparente. Inclusiv consumatori de tip interuptibili care trebuie regăsiți în contracte. Din punctul acesta de vedere va trebui să urmărim împreună cu Consiliul Concurenței ca piața să evolueze la nivel concurențial și să nu apară manipulări și speculări în situații limită când, deliberat, vor merge să facă importuri scumpe pentru a completa golurile de cerere. Încă o dată, costurile acestea nu vor mai fi recunoscute. Din 2013 nu se mai recunosc costurile de import".

     Iancu: "Am fost contraziși de unii care au spus că prețul gazelor va crește cu maxim 2,5% în tot anul, dar acum, după șase luni, vedem că se pune în discuție o creștere imediată de 6%"

     Iulian Iancu a cerut ANRE să verifice de ce, în această vară, producătorii nu au vrut să ofere în totalitate cantitatea de gaze pentru iarna următoare, existând furnizori care nu au acoperit decât 60-70% din necesarul pentru următoarea iarnă. Iulian Iancu a spus: "Aș vrea să întreb ANRE dacă a inițiat prin corpul de control verificarea modului prin care în această vară s-a realizat achiziția de gaze în condiții de transparență și concurență.

     Trebuie să vedem care a fost motivul refuzului producătorilor și care este estimarea de preț pentru primul trimestru din 2018, întrucât ea se va regăsi în rectificarea de la 1 aprilie 2018. De asemenea, sistemul de tarifare este cost plus, iar în momentul în care recunoaștem o achiziție de gaze, trebuie să fim atenți că ea s-a realizat în condiții de transparență, pentru că altfel nu o putem introduce în prețul consumatorului final. În plus, metodologia spune că prețul poate fi modificat în cursul unui an de zile, dar după ce se face proba fiecărei componente de cost și trebuie să avem grijă ca ea să nu aibă un singur sens - acela de cost plus - și să tot încarce costurile".

     Iulian Iancu a precizat, săptămâna trecută, că liberalizarea pieței de gaze s-a forțat de la 1 aprilie, deputații atenționând la acea vreme cu privire la riscurile acestui proces, iar efectele se văd deja: cost plus direct în efortul consumatorului final. Deputatul PSD a explicat: "Am fost contraziși inclusiv în această comisie, unii chiar vehement, spunându-ne că prețul gazelor va crește cu maxim 2,5% în tot anul, dar acum, după șase luni, vedem că se pune în discuție o creștere imediată de 6% a acestui preț, cu mențiunea furnizorilor că li se acumulează un buffer de 500 milioane de lei, care reprezintă costurile lor ce vor trebui în final să fie recunoscute la sfârșitul iernii în prețul consumatorului final".

     Emil Calotă, vicepreședintele ANRE, a declarat: "Avem în momentul acesta toate elementele pentru ca tranzacțiile pe OPCOM, pe Piața pentru Ziua Următoare, să crească. Până acum, din nefericire, activitatea bursieră s-a derulat în exclusivitate pe Bursa Română de Mărfuri. Contăm pe faptul că lichiditatea bursei de gaze și, implicit, nivelul de preț pe care îl vor înregistra gazele naturale va fi unul bun, în sensul așteptărilor noastre.

     Nici un fel de tranzacție, indiferent că este bilaterală sau pe platforma tranzacționată, nu este exonerată de obligația de transparență, de comunicarea datelor referitoare la volume și prețuri. Lucrul acesta poate fi și o chestiune pe care să o luăm în considerare pentru modificarea articolului 23 vizavi de piața de energie electrică. Transparența este obligatorie. De asemenea, avem nevoie de nediscriminare și de tratament egal pentru toți participanții în piață.

     Prețul gazelor cu care am plecat la 1 aprilie, care la momentul acela era administrat, reglementat, a fost de 64 de lei. El ar fi trebuit, în mod normal, după calendar, să fie 72 de lei, așa era obligația statului român".

     Iulian Iancu i-a replicat lui Emil Calotă, săptămâna trecută: "Prețul gazelor de 64,5 lei pe MWh a fost anunțat de către ANRE guvernului, căruia i-ați dat de înțeles că va fi valabil pentru un an de zile. După care tranzacțiile în piață s-au făcut de la 68 până la 79,5 lei pe MWh. Prin urmare, media a ajuns undeva la peste 72 de lei pe MWh, în consecință costul unitar al gazelor (CUG) s-a dus peste 85 de lei și au început să vină furnizorii să vă ceară diferența. Dumneavoastră ați adus în discuție creșteri de 6,1 sau 6,2%, față de 2,5% pe un an de zile, ceea ce este cam mult, la 6 luni de zile.

     Liberalizarea nu a ținut seama de riscurile pe care noi le-am spus în comisie și a generat această creștere subită la mai puțin de 6 luni.

     ANRE trebuie să realizeze că cineva a refuzat în această vară să vândă gazele furnizorilor. Prin urmare, în primul trimestru din 2018, nu s-a acoperit necesarul de gaze pentru consumatorii lor. Intrăm într-un risc în momentul de față. E speculativ: nu-ți vând gazele, deși sunt obligat să o fac, pentru că aștept un preț mai favorabil, probabil în lunile octombrie- decembrie, atunci când cresc prețurile.

     Dacă la acele prețuri, eu nu am acoperit necesarul, ce o să facă un furnizor în plină criză, în ianuarie, când vor scădea temperaturile și va fi mare nevoie de gaze? Probabil că le va cumpăra la un preț foarte mare timp de câteva zile. Și atunci va veni la ANRE ca să-i fie recunoscut prețul pentru că aduc factura și se legitimează. (...) Dacă acest fenomen nu s-ar fi întâmplat în acest an, așa cum susțineți, în acest moment, ați fi avut toată cantitatea contractată pe primul trimestru 2018, dar nu o aveți. De asemenea, ați fi știut prețurile din această iarnă pe primul trimestru, dar nu le știți. Mai mult, nu ați fi cerut creștere a prețului cu 6%, dacă am fi rămas în ceea ce ați spus la 1 aprilie. Toate aceste lucruri vă infirmă practic poziția din aprilie".

     La rândul său, Emil Calotă a explicat: "Analiza de risc pe care noi am făcut-o arăta că era mult mai periculos pentru România și pentru piața de gaze să fi rămas cu lucrurile înghețate. Până la urmă toate aceste evoluții de piață sunt rezultatul mecanismelor de piață și nu al unor decizii administrative. Vom verifica ceea ce ne-ați spus apropo de atitudinea unor producători români în relația comercială cu furnizorii. Dar cadrul legal nu conține în acest moment impuneri de contractare pe un produs, pe o marfă, al cărui unic proprietar este producătorul. Oricum vom verifica pentru a încerca să depistăm eventuale practici neconcurențiale sau de tip cartel". 
ANCUȚA STANCIU
 
     * Liviu Dragnea: "Cei de la ANRE văd că sunt foarte români, între ghilimele"
     Președintele Camerei Deputaților, liderul social-democrat Liviu Dragnea, sus¬ține că majorările succesive ale prețurilor energieik electrică și gazelor nu sunt justificate, iar vinovații vor fi identificați de comisia de anchetă a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, potrivit Agerpres.
     Politicianul a spus: "Cresc într-una prețurile și multă lume spune că au crescut și cresc în continuare nejustificat. Trebuie să vedem exact de ce. România este țara din Europa care are cel mai mare procent de acceptare al pierderilor nejustificate în preț, 17%. Să vedem de ce.
     Cei care distribuie energia electrică, câte pierderi au și dacă au pierderile astea, cât de mari. Noi toți trebuie să suportăm pierderile astea la factură. Cei de la ANRE văd că sunt foarte români, între ghilimele. Adică acceptă lucrurile astea foarte ușor și nu știu dacă sunt foarte bine justificate. Comisia de anchetă va face lumină în acest caz. Este o vină, normal".
     Pe de altă parte, potrivit liderului PSD, majorarea prețului carburanților a fost decisă de companii: "Prețul carburanților a fost scumpit de companii, care nu cred că l-au majorat din cauza accizei. Atunci când a dat-o jos Guvernul Cioloș, că nu nu am avut șansa să intrăm în decembrie la guvernare, prețurile nu au scăzut. Deci se pare nu asta influențează. Se pare că influențează alte interese și anume profitul, cu orice preț". 

 

.