Mai este posibilă normalizarea politicii monetare în Europa?

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

Călin Rechea

Momentul opririi tiparniţei BCE este tot mai aproape, însă au început să apară semnale şi declaraţii privind o posibilă extindere a programului de relaxare cantitativă.

O primă testare a reacţiilor a încercat Melvyn Krauss, profesor emerit la Institutul Hoover din cadrul Universităţii Stanford, care a scris recent în Financial Times că "BCE trebuie să-şi extindă programul de cumpărare a obligaţiunilor".

De ce? Pentru că "există pericolul ca BCE să fie nevoită să-l repornească aproape imediat după oprirea lui". În opinia profesorului de la Hoover, Banca Centrală Europeană nu ar trebui să schimbe nicio regulă în acest sens, ci doar să le "forţeze" pe cele existente.

"Nu îmi dau seama dacă autorul sus­ţine extinderea QE pentru că funcţionează sau este necesară extinderea deoarece QE nu funcţionează", şi-a exprimat nedumerirea un cititor FT.

Pentru oficialii BCE, eficienţa programului de relaxare cantitativă este incontestabilă, însă există divergenţe în ceea ce priveşte aşa-numita "întoarcere la normalitate".

"Înapoi la normalitate - Ce înseamnă aceasta?" a fost şi tema Congresului Bancar European de la Frankfurt.

În prezentarea sa, Mario Draghi, preşedintele BCE, a susţinut că BCE îşi poate modifica planul de majorare a dobânzilor din a doua jumătate a anului viitor, dacă inflaţia încetineşte sau dobânzile de pe piaţă cresc prea mult.

Ce înseamnă "prea mult" nu a fost explicat.

După Draghi a urmat Jens Weidmann, preşedintele Bundesbank, ale cărei opinii s-au "intersectat" cu cele ale preşedintelui BCE numai în ceea ce priveşte necesitatea consolidării fiscale, în special la nivelul ţărilor cu grad mare de îndatorare.

În opinia lui Weidmann, nu se pune problema "extinderii" sau "forţării" regulilor şi instrumentelor de politică monetară aplicate în perioada crizei, ci este necesară renunţarea completă la acestea.

După ce a declarat că "obiectivul primar al Eurosistemului este menţinerea stabilităţii preţurilor", preşedintele Bundesbank a subliniat că "ţintirea altor obiective riscă o diluare a res­ponsabilităţilor şi împovărarea excesivă a politicii monetare".

Apoi a venit cel mai important moment al discursului, care reprezintă un semnal de alarmă pentru toţi bancherii centrali, care susţin neîncetat cauza independenţei, dar acţionează de parcă au ca scop subminarea ei.

"Băncilor centrale li s-a acordat independenţa doar pentru asigurarea stabilităţii preţurilor, deci independenţa implică o interpretare restrînsă a mandatului", a precizat Weidmann. Altfel, "va fi subminat principiul democraţiei, iar independenţa va fi pusă sub semnul întrebării".

Independenţa băncilor centrale este deja pusă sub semnul întrebării, iar oficialii europeni pun fenomenul pe seama populismului. Oare numai acolo trebuie căutaţi vinovaţii?

În sprijinul propunerii sale de renunţare la instrumentele şi regulile de politică monetară din timpul crizei, Jens Weidmann a făcut apel la prevederile Tratatelor europene, unde se arată că "Eurosistemul trebuie să acţioneze în conformitate cu principiile pieţelor deschise şi a competiţiei libere".

În aceste condiţii, "bilanţul unei bănci centrale trebuie să fie suficient de mare pentru a oferi politicii monetare puterea de a asigura stabilitatea preţurilor, dar nu aşa de mare încât să împiedice funcţionarea pieţelor".

Dar oare se mai poate vorbi de funcţionarea pieţelor în Europa de când Mario Draghi a promis, în vara anului 2012, că BCE va face totul pentru susţinerea monedei unice?

Iar acum se mai poate reveni la starea din perioada premergătoare crizei, în condiţiile menţinerii la un nivel scăzut a riscului de dezintegrare a zonei euro?

Weidmann a mai subliniat şi importanţa separării clare între politica monetară şi cea fiscală. Din nou, mai este posibil aşa ceva în zona euro, unde guvernele au întârziat nepermis derularea reformelor structurale deoarece Banca Centrală Europeană le-a asigurat accesul la finanţări extrem de ieftine?

Cu câteva zile înainte de participarea la Congresului Bancar European, preşedintele Bundesbank a susţinut necesitatea normalizării politicii monetare şi la conferinţa anuală organizată de cotidianul Suddeutsche Zeitung la Berlin, unde a declarat că "nu trebuie să pierdem timpul pe drumul lung către normalizarea politicii monetare", în condiţiile în care "tendinţa economică pozitivă din Germania şi zona euro este intactă".

Din păcate, datele din ultimele luni la nivel global arată o încetinire semnificativă a creşterii economice, inclusiv contracţii trimestriale în Germania şi Japonia.

Un proverb chinez, amintit de Weidmann la Berlin, spune că "atunci când bate vântul schimbării, unii construiesc ziduri, iar alţii construiesc mori de vânt".

Autorităţilor de pretutindeni nu le rămâne acum decât să se roage pentru un vânt al schimbării care să nu ajungă la intensitatea unui uragan, în faţa căruia nu vor rezista nici zidurile şi nici morile de vânt.

"Băncilor centrale li s-a acordat independenţa doar pentru asigurarea stabilităţii preţurilor, deci independenţa implică o interpretare restrînsă a mandatului. Altfel va fi subminat principiul democraţiei, iar independenţa va fi pusă sub semnul întrebării".

Jens Weidmann, preŞedintele Bundesbank

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

ADRBIwww.agerpres.rowww.hipo.ro
www.dreptonline.rowww.dreptonline.ro
modele cărţi de vizităInvitaţii de nuntăCărţi de vizită