MARIUS BUDĂI:"Isărescu atrage creşterea preţurilor, prin prezentarea inflaţiei"

E.O.
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României

BNR prognozează o creştere a inflaţiei la 4,9% în primul trimestru din acest an, respectiv la 5,1%, în al doilea trimestru  

Budăi: "FMI nu a venit la noi să ne tragă de urechi, Fondul este obligat să ne evalueze anual"

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), atrage majorarea preţurilor, prin prezentarea nivelului la care va ajunge rata inflaţiei, este de părere social-democratul Marius Budăi, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor. Acesta susţine că agenţii economici cresc anticipat preţurile, precizând, citat de Agerpres: "O să am o părere un pic contondentă cu domnul guvernator al Băncii Naţionale şi o să vă spun că, din punctul meu de vedere, ca preşedinte al Comisiei de buget-finanţe, atunci când guvernatorul Ro­mâniei iese şi spune că vom avea o inflaţie de 4,3% nu face altceva decât să atragă o mărire a preţurilor pentru că fiecare - şi am discutat cu cei din mediul privat - a primit un semnal de alarmă şi atunci ei au zis: «Băi, noi nu mai aşteptăm aprilie, mai, iunie. Majorăm de acum preţurile»".

Domnul Budăi ne-a spus că, prin prognozele făcute, Guvernatorul BNR poate să creeze o oarecare panică în piaţă.

Banca Naţională a României a revizuit în creştere, de la 3,2% la 3,5%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an. Pentru finele lui 2019, BNR estimează o rată a inflaţiei de 3,1%. Rata anuală a inflaţiei a urcat la 3,32%, în luna decembrie 2017, adică la cel mai înalt nivel de după august 2013, când atingea 3,67%.

Raportul BNR aspra inflaţiei din luna februarie 2018 arată o creştere a indicelui preţurilor de consum la 4,9% în primul trimestru din acest an şi apoi la 5,1%, în al doilea trimestru din 2018.

Mugur Isărescu a explicat că majorarea inflaţiei în prima parte a acestui an se va produce pe un efect de bază cauzat de faptul că în lunile ianuarie şi februarie 2017 au fost înregistrate scăderi de preţuri: "Dacă mai avem în vedere şi majorările de preţuri din a doua jumătate a anului precedent, vedem de unde apar cele 4,5% - 5%, cât vom vedea în indicele de preţ. Altminteri, prognoza noastră este foarte calmă. Dacă nu avem factori externi, creşterile lunare vor fi, începând cu primăvara acestui an, efectiv limitate. Cifra care o să apară şi o să vă tulbure de fiecare dată la Statistică va fi însă 4,5 - 4,8%. Şi repetată în fiecare lună creează anticipaţiile inflaţioniste. Când se stinge acest efect de bază? Se stinge în partea a doua a anului când se împlinesc 12 luni şi când creşterile masive, 1,3% din octombrie 2017, ies din indicele de calcul".

Rata anuală a inflaţiei a urcat, în februarie 2018, la 4,7%, de la 4,3% în ianuarie 2018, conform Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate ieri. Acesta arată: "Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2017 - februarie 2018) faţă de precedentele 12 luni (martie 2016 - februarie 2017), calculată pe baza IPC, este 2,1%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 1,6%".

Preţul mărfurilor alimentare au crescut cu 3,74% şi a celor nealimentare cu 6,27%, comparativ cu luna februarie 2017.

Potrivit sursei citate, faţă de luna ianuarie 2018, preţurile au urcat cu 0,3%, în condiţiile în care mărfurile alimentare au fost mai scumpe cu 0,61%, cele nealimentare cu 0,13%, iar serviciile cu 0,18%. Faţă de luna decembrie 2017, preţurile au urcat cu 1,08%, în februarie 2018, în condiţiile în care mărfurile alimentare au fost mai scumpe cu 1,25%, cele nealimentare cu 1,21%, iar serviciile cu 0,5%.

Inflaţia, deficitul bugetar şi structura creşterii economice - în atenţia FMI

Inflaţia reprezintă unul dintre subiectele de interes pentru delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI), care se află în ţara noastră. Marius Budăi a discutat, ieri, în cadrul comisiei pe care o conduce, cu oficialii Fondului, printre subiectele de pe ordinea de zi regăsindu-se atât nivelul deficitului bugetar, cât şi structura creşterii economice. Budăi a menţionat "Au fost discuţii interesante. Ei ne-au prezentat îngrijorările lor. Ne-au şi felicitat pentru creşterea economică. Ne-au cerut date suplimentare pe care le-am pus la dispoziţie, cu cifre, cu nume, cu ramuri separate. Am folosit în prezentarea pentru Fondul Monetar Internaţional cifre publicate de Banca Naţională a României, de Institutul Naţional de Statistică, de Comisia Europeană şi nu în ultimul rând de Eurostat. Au fost mulţumiţi la sfârşitul discuţiei, zic eu, deoarece au văzut că multe din cele ridicate de colegii noştri din opoziţie nu s-au transferat şi nu s-au adeverit şi în cifre. Au spus, la sfârşitul discuţiei, că vom rediscuta la sfârşitul misiunii, după ce se vor întâlni cu toţi factorii şi cu toţi decidenţii din România".

Parlamentarul a menţionat că reprezentanţii delegaţiei FMI au fost interesaţi în ce măsură creşterea noas­tră economică este sustenabilă, precum şi dacă aceasta este bazată pe consum.

Printre altele, domnul Budăi ne-a spus că cifrele prezentate FMI sunt cele oficiale, din rapoartele BNR, INS, CE şi Eurostat, componentele inflaţiei cu care se confruntă ţara noastră fiind atât de ordin intern, cât şi extern.

Potrivit lui Marius-Constantin Budăi, delegaţiei FMI i-au fost prezentate trei iniţiative: banca de dezvoltare, legea achiziţiilor publice şi legea parteneriatului public-privat: "Le-am prezentat ceea ce vrem să modificăm prin Legea achiziţiilor publice. Să preluăm acel model german de Lege a achiziţiilor publice şi acel model de lege, vă spun acest lucru în premieră, astăzi am discutat de parteneriat public-privat pe modelul Slovaciei, să-l adaptăm la situaţia din România".

Parlamentarul a ţinut să menţioneze că "FMI nu a venit în ţara noas­tră ca să ne tragă de urechi", precizând: "Noi suntem membri cu drepturi depline ai FMI, iar acesta are obligaţia să vină şi să ne facă această evaluare în fiecare an".

Claudiu Năsui, membru al USR, a declarat că delegaţia FMI a atras atenţia asupra faptului că avem o creştere economică bazată în mare parte pe consum, că nu este sustenabilă şi că a venit odată cu explozia deficitelor bugetar şi structural.

Potrivit celor mai recente date ale INS, creşterea noastră economică în ultimul trimestru din 2017 a urcat cu 6,9% pe seria brută şi cu 7% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu perioada similară de anul trecut. PIB-ul estimat pentru anul 2017 a fost de 856,351 miliarde de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 7% faţă de anul 2016. Creşterea a fost generată, în principal, de cheltuiala pentru consum final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 10,3% contribuind cu 6,4% la avansul PIB. Deficitul bugetului general consolidat a urcat la 24,3 miliarde de lei, respectiv 2,88% din Produsul Intern Brut (PIB), în 2017.

Guvernatorul BNR a răspuns interpelării lui Marius Budăi 

Marius Constantin Budăi i-a adresat, recent, unele întrebări Guvernatorului BNR Mugur Isărescu, deputatul făcând referire la articolul publicat de domnul Lucian Croitoru, consilierul Guvernatorului BNR, pe platforma opiniibnr.ro, cu titlul "Îngrijorările domnului profesor Socol referitoare la vinovatul de serviciu".

Marius Constantin Budăi precizează, în textul interpelării: "În pofida «disclaimer»-ului menţionat pe platforma menţionată, potrivit căruia articolele publicate pe site-ul «OpiniiBNR.ro» reprezintă doar puncte de vedere personale ale unor specialişti BNR, care nu ar reflecta poziţia oficială a Băncii Naţionale a României, vă mărturisesc că îmi vine greu să fac o delimitare între aceste opinii personale ale domnului Lucian Croitoru şi poziţia sa oficială de consilier personal al Guvernatorului BNR.

Această dificultate este accentuată de faptul că domnul consilier Lucian Croitoru exprimă poziţii care contestă datele oficiale prezentate de Banca Naţională a României. Aşadar, dacă poate fi de înţeles caracterul personal al interpretărilor pe care le pot avea specialiştii BNR asupra unor date oficiale prezentate de această instituţie, este foarte greu de explicat când aceştia contestă pur şi simplu aceste date oficiale al Băncii Naţionale a României. (...) Este foarte greu ca un cititor al acestor opinii personale să facă abstracţie de calitatea oficială a domnului Lucian Croitoru de consilier al Guvernatorului BNR şi să nu se întrebe dacă dânsul nu are cumva acces la alte date decât cele prezentate oficial sau dacă nu cumva domnia sa şi consideră că datele BNR nu sunt foarte precise, ceea ce, în mod evident, afectează imaginea acestei instituţii şi poate induce confuzie în sistemul bancar din România".

Şeful Băncii Centrale i-a răspuns parlamentarului, menţionând că poziţia domnului Lucian Croitoru reprezintă o părere personală şi nu poziţia BNR, după cum ne-a spus Marius Budăi. Domnia sa ne-a declarat: "Am formulat din nou o opinie, ca răspuns la scrisoarea BNR, pe care o voi retrimite Guvernatorului Băncii Naţionale, cu speranţa că voi avea cu domnia sa o discuţie constructivă. Eu nu înţeleg cum pot decela care sunt opiniile personale pe care le au angajaţii BNR de cele pe care le au în calitate de reprezentanţi ai băncii".

-----------------------------------

Băncile centrale caută noi strategii pentru atingerea ţintei de inflaţie

În condiţiile în care multe bănci centrale nu reuşesc să îşi atingă ţinta de inflaţie, unele au început să se gândească la modificarea acestui instrument pe care îl utilizează pentru a ghida economia, transmite Bloomberg, potrivit Agerpres.

Decizia Băncii Naţionale a Norvegiei de a reduce ţinta de inflaţie este ultimul exemplu în acest sens şi vine după alte ajustări mai mult sau mai puţin oficiale în Suedia, Argentina şi zona euro. Chiar şi în Noua Zeelandă, prima ţară care a adoptat politica de ţintire a inflaţiei, Banca centrală a decis să treacă la un obiectiv mai amplu care să includă şi un accent pe gradul de ocupare.

Nu există, însă, o unică soluţie pentru toate autorităţile monetare, iar opiniile sunt împărţite. Majorarea ţintei de inflaţie a fost discutată intens în ultimii ani, la fel ca reducerea sau modificarea acestei ţinte.

Claudio Borio, un oficial de la Banca Reglementelor Internaţionale, a pus gaz pe foc în această dezbatere, într-un discurs ţinut în luna septembrie, în care a cerut o amplă regândire a modului în care globalizarea şi progresele tehnologice au influenţat inflaţia.

"Ar trebui să aruncăm cărţile de economie?", s-a întrebat, retoric, săptămâna trecută preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, adăugând: "Există costuri serioase care apar odată cu renunţarea la credibilitate şi ancorarea estimărilor".

Chiar dacă liderii BCE au rămas credincioşi ţintei lor de stabilitate a preţurilor în timpul crizei care a lovit zona euro în ultimul deceniu, ei şi-au acordat totuşi mai mult timp pentru a atinge obiectivul propus. Orizontul mediu de timp în care inflaţia de bază ar urma să se apropie de 2%, orizont care odată se presupunea că acoperă o perioadă cuprinsă între 18 şi 24 de luni, a fost prelungit până undeva între trei şi cinci ani.

În SUA, mai mulţi oficiali ai Rezervei Federale şi-au exprimat opinia ca ţinta de inflaţie să fie operată ca un interval în timp ce alţii ar dori ţintirea preţurilor. Însă, orice modificare a ţintei de 2% ar atrage atenţia Congresului. Noul preşedinte al Fed, Jerome Powell, a fost întrebat cu privire la acest subiect la o audiere care a avut loc luna trecută. "Cred că actualul cadru funcţionează", a spus Jerome Powell în faţa comisiei pentru servicii financiare din Camera Reprezentanţilor.

În Norvegia, Banca Naţională a adoptat recent prima modificare a ţintei de inflaţie din ultimii 17 ani, reducând ţinta la 2%, de la 2,5%. În acest fel, ţinta de inflaţie a Băncii Naţionale este similară cu cea a altor bănci centrale şi acesta este o decizie rezonabilă având în vedere că intrările de fonduri în economie provenite din exporturile de petrol vor începe să scadă.

În Suedia, Banca Centrală a modificat ţinta de inflaţie pentru a ţine cont de costurile creditelor ipotecare şi a reintrodus o bandă de variaţie de 1-3 puncte procentuale în jurul ţintei de inflaţie de 2%. În plus, o companie guvernamentală de revizuire analizează în prezent modificarea ţintei de inflaţie, introdusă în urmă cu 20 de ani, iar recomandările comisiei vor fi prezentate la începutul lui 2019.

În Polonia, rata inflaţiei, al cărui control este principalul mandat al Băncii Naţionale, a depăşit ţinta de 2,5% aproape în continuu după 2012. O propunere venită din partea membrului în comitetul de politică monetară Kamil Zubelewicz de a reduce ţinta de inflaţie, impusă în urmă cu 14 ani, nu a obţinut sprijinul altor membri.

În Noua Zeelandă, la trei decenii după ce a introdus pentru prima dată la nivel global ţintirea inflaţiei, Banca Centrală a decis să îi extindă mandatul pentru a include şi un accent pe locurile de muncă. Această modificare a fost declanşată de o schimbare de guvern. În plus, noua administraţie vrea să adauge şi membrii externi în comitetul de politică monetară al Băncii Centrale.

Opinia Cititorului ( 8 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

  1. La mintea rinocerilor PSD, geofizicienii sunt vinovati de producerea cutremurelor, cobind in studiile lor de specialitate.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

    1. Geofizică e una, sociologia e altceva.

      La mintea 'ugurlanilor propagandei securiste, dacă dai sondaje cu partidul Securității la 20%, calitatea membrilor acestui partid este responsabilă pentru depășirea pragului minim de intrarea în Parlament.

      Tot țugurlanii propagandei securiste cred că dacă Isărescu le spune rinocerilor că vor crește prețurile, aceștia nu vor mai consuma produse vândute la suprapreț de către jigodii. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

      Tu nu poti deosebi intre geofizica, finante si politica.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

    daca ne da lectii de economie o buda psd-ista!

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

    1. ste ridcol, într-adevăr.

      Ciobanii securiști sunt de dreapta. E un pic și mai greu să iei lecții de economie de la ăștia.

      Sunt unii agitați care tot anunță din 2011 dezastrul economic al PSD și economia crește exact de atunci. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

    PSD-istii au inceput sa caute vinovati peste tot numai in curtea lor nu, la fel ca BNR. Se termina si distractia la un moment dat.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

    bre musiu Budai, cine oblige FMI sa faca evaluari anuale ale Romaniei ??????? II evalueaza cumva si pe nembti, britanici, francezi etc ? Sau numai pe aia fraieri, cu expertiil lui peste pe post de finantisti ???? Aveti vre-un exemplu bun legat de politicile FMI ? eu unul nu am auzit

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

    1. FMI presteaza servicii statelor membre.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Deleanu
FNGCIMM
Cotnari
Erfi
Flixi
Vila Timo
Mozart Spirits
Schlumberger
Verattiva
Contessina
Primigi
Adhouse
Legestart
Calendarul BURSA 2018
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.hipo.ro
www.dreptonline.rowww.dreptonline.ro
modele cărţi de vizităInvitaţii de nuntăCărţi de vizită