Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 27.10.2011
MUTĂM DATORIILE (FIECĂRUIA) ÎN ÎMPRUMUTURI (COLECTIVE)
"Soluția" UE de salvare a Euro, fără să bage niciun ban
Aseară, în timpul summit-ului UE, care a luat în calcul folosirea EFSF pentru garantarea unor eventuale obligațiuni emise printr-un vehicul special, cotațiile actualelor obligațiuni EFSF au început să coboare, ilustrând alterarea încrederii în Fondul European de Stabilitate Financiară. Cancelarul german Angela Markel a avertizat ieri că mai sunt încă multe probleme de rezolvat pentru a ajunge la un acord anti-criză, la summit-ul liderilor din zona euro din această seară, transmite AFP. "Mai sunt numeroase probleme de reglat și de negociat. Munca nu s-a terminat", a afirmat Merkel în fața presei, ceea ce confirmă multiplicarea semnelor de blocaje.
      UPDATE: Acord pentru recapitalizarea băncilor, reducerea datoriei Greciei și creșterea la 1000 de miliarde de euro a capacității de împrumut a FESF

     Liderii UE au convenit asupra unei recapitalizări a băncilor europene expuse la datoriile suverane, estimată preliminar la 106 miliarde de euro de către Autoritatea Bancară Europeană (ABE), potrivit surselor de presă. Acordul prevede ca băncile să aibă o rată de 9% din capitalul de calitate superioară, obiectiv care urmează să fie realizat până la 30 iunie 2012.

     Băncile și fondurile de investiții private care dețin titluri de stat grecești au acceptat să piardă 50% din banii împrumutați Greciei, 100 de miliarde euro din datoria Greciei, acum de 350 de miliarde.

     Capitalurile proprii ale băncilor vor trebui să ajungă la 9% până la 30 iunie 2012.

     Liderii UE au în vedere majorarea capacității Fondului European de Stabilitate Financiară la 1000 miliarde euro, de la 440 de la miliarde.

     Aceștia au în vedere și consolidarea guvernării în zona euro (două summituri pe an ale liderilor zonei euro).

     BCE va avea în continuare un rol important pentru a susține țări fragile ca Italia și Spania.

      UPDATE: George Papandreou: Unele bănci din Grecia ar putea fi naționalizate temporar

     Acordul prin care creditorii privați ai Greciei vor avea pierderi de 50% din obligațiile pe care le dețin înseamnă că povara datoriei Greciei este sustenabilă, a afirmat azi premierul elen George Papandreou, după summitul liderilor zonei euro de la Bruxelles, potrivit Reuters.

     Grecia nu va mai înregistra începând de anul viitor deficit bugetar primar, însă unele din băncile elene s-ar putea confrunta cu o naționalizare temporară, ca rezultat al acordului privind reducerea datoriei Greciei, a avertizat Papandreou.

     "Datoria este absolut sustenabilă acum. Să sperăm la zile mai bune, pentru Grecia și pentru Europa (...) Grecia își poate gestiona probleme din trecut, odată și pentru totdeauna", a afirmat premierul elen.

      UPDATE: Băsescu: Decizia Consiliului, garanție că subsidiarele băncilor nu pierd fluxurile de capital

     Președintele Traian Băsescu a declarat, miercuri seară, la Bruxelles, că decizia Consiliului European privind soluțiile de capitalizare a băncilor înseamnă că toate statele din UE au garanția că subsidiarele băncilor-mamă nu vor avea probleme legate de fluxurile de capital.

     El a anunțat că la lucrările Consiliului European s-au adoptat soluții pentru capitalizarea băncilor. "A fost adoptată declarația de recapitalizare a băncilor. Acest document vizează finanțarea băncilor pe termen mediu, ca să se asigure fluxurile de creditare pe termen mediu a economiei reale", a spus Băsescu.

     Șeful statului a precizat că declarația vizează asigurarea cantității și calității capitalului, pentru că, de fapt, se vizează introducerea în sistemul bancar a unui capital de primă clasă, respectiv lichiditate în bani.

     "Se injectează în sistemul bancar european capital de cea mai bună calitate, care poate susține nu doar economia, dar și nevoia de credite a statelor", a spus Băsescu.

     El a subliniat că, prin decizia adoptată de Consiliu, nu numai România, ci și toate statele au garanția că subsidiarele aparținând băncilor-mamă din alte state vor avea nivelul de capital menținut și pentru anii următori.

     "Deci ceea ce a însemnat îngrijorarea noastră a primit un răspuns din partea statelor membre. Propunerea noastră a fost materializată printr-un text care vizează toate statele UE. Deci statul gazdă al subsidiarelor nu va fi niciodată în pericol de a constata că piața bancară e diminuată prin retragerea fluxurilor de capital", a spus șeful statului.

     Președintele a subliniat că obiectivul pe care inițial l-a prezentat ca fiind un interes al României a fost generalizat pentru toate statele UE, ca obligație pentru băncile mamă de a-și finanța corespunzător subsidiarele prin menținerea fluxurilor de capital existente și în anii următori.

     "Acest lucru va permite României atât creditatea economiei, cât și achiziția de resurse financiare pentru acoperirea nevoilor bugetului de stat. Altfel spus, va permite României să-și mențină nivelul actual de pe piața datoriilor suverane", a spus președintele.

      UPDATE: Trichet salută "deciziile extrem de importante" luate de liderii zonei euro

     Președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Jean-Claude Trichet, a salutat azi dimineață, "deciziile extrem de importante" luate de liderii zonei euro în timpul summitului de la Bruxelles. Ei au reușit să pună la punct un plan de reacție la criza datoriilor suverane din zona euro.

     "Am luat decizii importante în mai multe domenii (...) Toate acestea cer acum multă muncă, muncă rapidă", a afirmat Trichet.

      UPDATE: Zona euro consideră "satisfăcătoare" angajamentele Italiei, dar cere punerea în aplicare a acestora

     Partenerii Italiei din zona euro consideră "satisfăcătoare" angajamentele prezentate miercuri de Italia pentru domeniul finanțelor publice, cu condiția ca acestea să fie și aplicate, relatează AFP, precizând că măsurile anunțate de Italia au fost incluse în concluziile summitului european.

     "Summitul european salută angajamentele Italiei. Aceste măsuri ambițioase de liberalizare a economiei trebuie și aplicate", a declarat președintele UE, Herman Van Rompuy azi dimineață, la încheierea summitului de la Bruxelles.

     "Da, suntem satisfăcuți", a declarat și președintele francez, Nicolas Sarkozy. "Dar așteptăm și realizarea reformelor", a adăugat el.

     Premierul italian, Silvio Berlusconi, a afirmat că este decis să aplice măsurile prezentate la summit. "Dacă nu ne respectăm angajamentele, nu vom mai fi credibili", a spus el, la plecarea de la summit, precizând că urmează să prezinte un calendar pentru adoptarea măsurilor anunțate de Parlamentul de la Roma.

      UPDATE: Giorgios Papandreou: Pentru Grecia începe "o nouă eră" după acordul de la Bruxelles

     Premierul elen Giorgios Papandreou a declarat, azi, că pentru Grecia a început "o nouă eră" după summitul european de la Bruxelles, în cursul căruia creditorii țării au decis o reducere cu 100 de miliarde de euro a datoriilor, relatează AFP.

     "O nouă epocă, o nouă eră se deschide pentru Grecia", a spus el, la încheierea summitului.

     Papandreou a vorbit despre "un nou început" pentru țara sa, posibil datorită reducerii datoriei elene decisă de liderii europeni după negocieri cu băncile.

      UPDATE: Nicolas Sarkozy: Datoria Greciei va fi redusă cu 100 de miliarde de euro

     Datoria greacă va fi redusă cu 100 de miliarde de euro grație renunțării de către bănci la aproximativ 50% din creanțele lor, a anunțat azi președintele francez Nicolas Sarkozy, în cadrul unei conferințe de presă, relatează AFP.

     Efortul băncilor "reprezintă 100 de miliarde de euro", a declarat Sarkozy la încheierea summitului european care a durat zece ore și a condus la un vast acord global pentru rezolvarea crizei datoriilor. "Creditorii privați vor face un efort voluntar de 50%", ceea ce va permite Greciei să evite intrarea în incapacitate de plată, a explicat președintele francez.

     Același efort va fi cerut băncilor grecești dar și altor bănci, a precizat el. "Am prevăzut că toate băncile vor fi tratate în aceleași condiții". Cancelarul german Angela "Merkel și cu mine am discutat cu reprezentanții bancherilor, nu pentru a negocia, ci pentru a-i informa despre deciziile celor 17 membri ai zonei euro. Ei înșiși au reflectat și au fost de acord", a declarat Sarkozy.

     ......................................................................

      Renunțând la orgoliu, UE a plănuit să ceară bani de la China, Brazilia și oricare altă țară ar fi dispusă să-i dea, de la investitori privați și de la FMI

      Țările emergente vor crește în influență, pe plan mondial

     O admirabilă inginerie financiară, prin care Zona Euro să se salveze de la implozie, în eventuala declarare a falimentului Greciei, dar fără să fie obligată nicio instituție europeană să bage vreun ban, a apropiat capetele lui Nicolas Sarkozy și Angela Merkel (înconjurate de celelalte 25 de capete de stat UE), asupra documentului despre care s-a spus, mai înainte, că nu este gata, dar fără de care, totuși, liderii europeni s-ar fi reunit cam degeaba, ieri, în așa numitul summit "crucial" (oricum, circulau zvonuri despre încă unul "crucial", peste patru zile, cu același subiect).

     Documentul descrie două modele de "creștere a puterii de foc" a Fondului European de Stabilitate Financiară (EFSF), deja criticate tehnic, dar criticile sunt timpurii, pentru că textul nu pare definitiv:

     1) Prima cale va permite EFSF să garanteze o proporție de 20-30% din eventualele pierderi ale investitorilor care au cumpărat obligațiuni italiene și spaniole, pe piața primară (nu și de pe piața secundară);

     2) Ca să susțină piața secundară, EFSF va întemeia un SPV ("special purpose vehicle" - "vehicul cu scop special", de fapt, un fond obligatar, colectând bani de la investitori privați, fonduri de investiții suverane și alte instituții - desigur, FMI), care să emită obligațiuni (despre care nu se știe, încă, în ce formă să poarte o garanție a EFSF), în schimbul cărora, din nou!, să colecteze bani cu care să cumpere obligațiuni italiene și spaniole, de pe piața secundară (foarte complicat, dar, complicația pare să fie o adaptare la neîncrederea de acum a piețelor).

     Numeroase voci afirmă că aranjamentul nu necesită cine știe ce amenajări legislative și că aceste două modele nu ar trebui să fie alternative, ci complementare, ca să evite o "dublă măsură" pentru piața primară și cea secundară.

     În pofida inventivității și sofisticării sale, proiectul nu se poate ști dacă este funcțional, înainte să fie purtate discuții cu agențiile de rating și cu potențialii investitori.

     După cum a anunțat ieri delegația Uniunii Europene (UE) la Beijing, directorul Facilității Europene pentru Stabilitate Financiară, Klaus Regling, va vizita mâine China, iar, conform China Daily, țările emergente, inclusiv China, au fost de acord să participe la un fond de ajutorare european, prin intermediul Fondului Monetar Internațional (FMI).

     Același cotidian chinez scrie: "Acordul (în curs de elaborare) ar putea fi inclus în documentul final al summitului liderilor europeni", dacă la summitul de la Bruxelles de ieri se va decide deschiderea fondului pentru investitori externi, atât privați cât și publici.

     Prin participarea la un fond de urgență european, "China și alte piețe emergente ar putea deveni mai influente în cadrul sistemului financiar mondial, înainte de summitul G20", care va avea loc pe 3 și 4 noiembrie, la Cannes, Franța, notează China Daily.

     Da, Europa va da câțiva pași înapoi, iar piețele emergente vor deveni mai influente.

     Cine, adică?

     Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud.

     Bine.

     Măcar nu dispărem cu totul... 
MAKE
 
     *  Parlamentul german a aprobat planul de creștere a resurselor fondului de urgență
     Parlamentul german a votat pentru susținerea planurilor de a crește capacitatea financiară a Facilității Europene pentru Stabilitate Financiară, fond de urgență destinat țărilor din zona euro, în prezent de 440 miliarde de euro. Planurile de suplimentare a resurselor fondului de urgență destinat țărilor din zona euro au beneficiat de susținerea a 503 parlamentari, în timp ce 89 au votat împotrivă.
     Cancelarul Angela Merkel avea nevoie de acordul Parlamentului înainte de a negocia la Bruxelles, la summit-ul liderilor europeni, creșterea capacității financiare a fondului.
     Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a declarat, ieri, în discursul în Parlamentul de la Berlin că liderii europeni ar trebui să se pună de acord asupra unui plan care ar presupune tăierea cu 50% a datoriilor Greciei către deținătorii privați de obligațiuni.
     Cancelarul a promis parlamentarilor să susțină la summit-ul european soluții sustenabile pe termen lung: "Vom face tot ce putem pentru a pune din nou Grecia pe picioare cât mai curând posibil. Doar o reducere a datoriei nu va rezolva problemele Greciei, trebuie încă implementate reforme structurale. Scopul reuniunii din această seară (n.r. ieri seară) trebuie să fie un rezultat care să asigure că Grecia va avea, până în 2020, o datorie publică raportată la PIB de 120%". Cancelarul a avertizat că statul elen ar avea nevoie de susținerea Uniunii Europene pentru o perioadă mai lungă și că nu se întrevăd soluții care să funcționeze peste noapte.
     
     *  Draghi: BCE va continua să cumpere obligațiuni ale statelor europene cu probleme financiare
     Banca Centrală Europeană (BCE) va continua să cumpere obligațiuni ale statelor europene cu probleme financiare, pentru combaterea turbulențelor din piețe, a declarat ieri viitorul președinte al instituției, Mario Draghi, cu câteva ore înainte de summit-ul liderilor UE. "Banca centrală este hotărâtă să prevină, prin măsurile sale non-convenționale, funcționarea defectuoasă a piețelor monetare și financiare", a afirmat Draghi la Roma.
     Draghi, care îl va înlocui la 1 noiembrie pe Jean-Claude Trichet la președinția BCE, a arătat clar că aceste măsuri vor fi temporare, fiind de datoria guvernelor să elimine cauzele crizei datoriilor, declanșată în Grecia acum doi ani. Declarația sa pare să respingă presiunile venite din partea băncii centrale germane, Bundesbank, ca BCE să pună capăt programului de achiziții de obligațiuni suverane, care a condus la demisiile a doi reprezentanți germani de rang înalt în conducerea Băncii Centrale Europene, în acest an.
     
     * Germania a obținut retragerea din comunicatul summit-ului a mențiunii referitoare la BCE
     Germania a obținut retragerea din proiectul comunicatului final al summit-ului zonei euro de ieri a unei fraze prin care se cerea Băncii Centrale Europene (BCE) să continue achizițiile de obligațiuni ale Italiei și Spaniei, a declarat o sursă diplomatică. "Această frază a fost retrasă din textul care va fi prezentat șefilor de state și de guverne din uniunea monetară în timpul summit-ului pe tema crizei datoriilor", a subliniat sursa.
     În versiunea inițială a proiectului de comunicat se arăta că liderii țărilor din regiune susțin pe deplin BCE în acțiunile de asigurare a stabilității prețurilor în zona euro, inclusiv măsurile non-convenționale întreprinse în actualul mediu excepțional al pieței.
     Termenul de "măsuri non-convenționale" se referă în special la politica BCE de achiziții de obligațiuni ale țărilor europene aflate în dificultate, pentru a frâna creșterea dobânzilor obligațiunilor.
     BCE a susținut astfel Italia și Spania din luna august.
     Mai multe țări, între care și Franța, dar și Comisia Europeană, sus-țin ca BCE să continue achizițiile de obligațiuni, după ce italianul Mario Draghi va prelua președinția BCE de la Jean-Claude Trichet, la 1 noiembrie.
     Cancelarul german Angela Merkel a perceput însă fraza din comunicat drept un amestec al liderilor europeni în politica BCE și a cerut că paragraful să fie eliminat, pentru a respecta independența instituției. 

 

.