Gala BURSA 2018

"Nu putem vorbi despre o concurenţă între bănci şi piaţa de capital"

Ziarul BURSA #Piaţa de Capital /

Fotografie de MAKE

Fotografie de MAKE

(Interviu cu Radu Hanga, preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Fonduri)

Băncile sunt primele interesate de dezvoltarea pieţei de capital din ţara noastră, pentru că o piaţă dezvoltată creează premisele pentru existenţa unor companii solide, mai bine capitalizate, ce reprezintă clienţi mai sănătoşi pentru sistemul bancar, ne-a spus Radu Hanga, preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF), care a avut bunăvoinţa să acorde un interviu Ziarului BURSA.

Potrivit domniei sale, cel mai mare risc pe care-l întâlneşte în prezent industria fondurilor de investiţii şi piaţa de capital din ţara noastră îl constituie o ajustare radicală a reglementărilor din zona fondurilor de pensii, care să le împiedice să rămână funcţionale şi să continue să crească.

Repoter: Cum aţi caracteriza evoluţia industriei fondurilor de investiţii de la începutul anului şi până în prezent, atât în ansamblu, cât şi pe tipuri de fonduri, şi ce factori au influenţat-o?

Radu Hanga: Dacă ne uităm la ansamblul pieţei fondurilor de investiţii, prima jumătate a anului 2018 pune în evidenţă două tendinţe divergente: pe de o parte creşterea interesului investitorilor faţă de fondurile de acţiuni, monetare şi multi-active, iar, pe de altă parte, scăderea interesului faţă de fondurile de obligaţiuni.

Cumulat, fondurile de obligaţiuni au înregistrat ieşiri nete de peste un miliard de lei, faţă de începutul anului, ieşiri care nu au putut fi compensate de intrările pe care le-am văzut în cazul celorlalte categorii de fonduri.

În acest an, piaţa fondurilor de investiţii a fost influenţată, în principal, de doi factori:

- creşterea dobânzilor la depozitele bancare, a căror atractivitate ca instrumente de economisire a crescut;

- intrarea în vigoare a directivei europene MiFID II, care schimbă regulile jocului din punctul de vedere al dis­tribuţiei de fonduri.

Creşterea dobânzilor afectează pe termen scurt performanţa fondurilor de obligaţiuni, ceea ce face ca investitorii să devină interesaţi de alte tipuri de plasamente, de genul fondurilor de acţiuni (piaţa locală a performat foarte bine anul acesta, indicele BET înregistrând o creştere de 4%, în timp ce randamentul total a fost de 15%, dacă luăm în calcul şi dividendele companiilor din indice), fondurilor monetare sau a depozitelor bancare.

Reporter: Ce schimbări a presupus asupra industriei pe care o reprezentaţi implementarea Directivei MiFID II şi a Regulamentului GDPR (Regulamentul General privind Protecţia Datelor Personale)? Care sunt principalele beneficii ale acestora pentru investitori?

Radu Hanga: Aceste reglementări europene au presupus şi presupun în continuare, printre altele, ajustarea modelului de business în ceea ce priveşte promovarea fondurilor de inves­tiţii către investitorii de retail, noi proceduri şi fluxuri operaţionale interne şi în relaţia administrator - distribuitor de fonduri, un efort suplimentar în ceea ce priveşte promovarea către investitori a acelor produse financiare care li se potrivesc cel mai bine la nivel individual, costuri operaţionale suplimentare pentru conformarea la noi cerinţe de reglementare.

Principalele beneficii pentru inves­titori vor putea fi cuantificate cu adevărat după o perioadă mai lungă de timp, însă putem spera cu încredere că acestea vor fi în mare măsură cele urmărite chiar de schimbările de cadru legislativ european, printre care: mai multă transparenţă faţă de investitori (aflată oricum la un nivel ridicat, cel puţin în ceea ce priveşte fondurile de investiţii), structuri de piaţă mai eficiente şi mai solide, îmbunătăţirea protecţiei investitorilor, puteri întărite de supraveghere şi un cadru mai strict pentru pieţele de derivate, adaptarea la inovaţiile tehnologice precum şi o protecţie sporită a accesului şi prelucrării datelor cu caracter personal ale investitorilor.

"Băncile sunt singurele care au reţele suficient de dezvoltate pentru distribuirea facilă a fondurilor de investiţii către clienţi"

Creşterea sectorului bancar din ţara noastră, cel puţin în ceea ce priveşte finanţarea companiilor, depinde în mod fundamental de dezvoltarea pieţei de capital, punctează Radu Hanga, care a subliniat că dezvoltarea acestor două segmente complementare ale pieţei financiare va asigura finanţarea şi creşterea economiei ţării noastre.

Reporter: Unele voci susţin că există o competiţie între piaţa bancară şi cea de capital. Care este opinia dumneavoastră?

Radu Hanga: În prezent, 85% din industria locală de asset management este controlată de bănci. Distribuţia fondurilor de investiţii se face în primul rând de către bănci, pentru că aces­tea sunt singurele care au reţele de distribuţie suficient de dezvoltate pentru a putea ajunge facil la clienţii româ­ni. În acest context, nu putem spune că există o concurenţă între industria bancară şi cea de asset management. Dimpotrivă, depozitele bancare şi fondurile de investiţii sunt produse complementare de economisire/investire, iar accesul clienţilor la ele se datorează, în primul rând, reţelelor bancare locale.

Dacă ieşim din sfera industriei fondurilor de investiţii şi ne referim la piaţa de capital în ansamblul ei, băncile sunt primele interesate în dezvoltarea acesteia. De ce? Pentru că piaţa de capital ajută la circulaţia capitalului între investitori şi companiile care au nevoie de el.

O piaţă de capital locală funcţională înseamnă companii locale mai bine capitalizate, mai solide, adică clienţi mai sănătoşi pentru sectorul bancar.

Creşterea sectorului bancar din România, cel puţin pe segmentul companii, depinde în mod fundamental de dezvoltarea pieţei locale de capital.

Din acest motiv, cred că nu putem vorbi despre o concurenţă între bănci şi piaţa de capital, ci discutăm, mai degrabă, despre segmente complementare ale pieţei financiare locale, care nu se pot dezvolta decât împreună. Iar această dezvoltare va asigura finanţarea şi va determina dezvoltarea economiei româneşti în ansamblu.

"Creşterea interesului investitorilor pentru fondurile cu grad mai ridicat de risc - cea mai mare provocare pentru industria fondurilor de investiţii"

Doar 11% din cele aproape 5 miliarde de euro, cât au sub administrare fondurile deschise de investiţii de la noi, este reprezentat de acţiuni (atât în fondurile diversificate, cât şi în cele de acţiuni), ne-a spus preşedintele AAF, adăugând că, spre comparaţie, în Europa de Vest media este de 38%, numai pentru fondurile de acţiuni.

Reporter: Care este principala problemă a industriei fondurilor de inves­tiţii din ţara noastră?

Radu Hanga: Industria fondurilor de investiţii a crescut în ultimii ani, având în prezent, sub administrare, active de aproximativ 9,3 miliarde de euro, din care aproape 5 miliarde de euro se află în zona fondurilor deschise de investiţii.

Dacă analizăm lucrurile mai în detaliu, problema ţine de structură, pentru că din cele circa 5 miliarde de euro doar puţin peste 300 de milioane de euro reprezintă activele cumulate de fondurile de acţiuni. Mai există şi fondurile diversificate, care au o componentă de acţiuni, dar, per total, nu se depăşeşte 11% din totalul activelor fondurilor deschise, ceea ce este foarte puţin. Spre deosebire, în Europa de Vest media este de 38%, doar pentru fondurile de acţiuni.

Aceasta este marea noastră provocare - creşterea interesului investitorilor pentru fonduri cu grad de risc mai ridicat, fonduri diversificate şi de acţiuni. Acestea sunt segmentele la care noi ca profesionişti adăugăm cea mai mare valoare pentru clienţii noştri, iar creşterea acestor segmente va determina şi dezvoltarea pieţei locale de capital prin creşterea cererii.

Reporter: Cum poate fi schimbată, în opinia dumneavoastră, această situaţie?

Radu Hanga: Discutăm despre un proces de durată, care va fi sprijinit de două elemente: scăderea dobânzilor şi creşterea vizibilităţii produselor noas­tre, fondurile de investiţii, în faţa clienţilor.

Scăderea dobânzilor (un trend pe care îl vedem ca fiind pe termen lung în România, dat fiind procesul de convergenţă către Uniunea Europeană) va face ca investitorii care caută randamente mai bune, să se orienteze către produse alternative de investire/economisire cum sunt fondurile de inves­tiţii.

Creşterea vizibilităţii fondurilor de investiţii este, de asemenea, un proiect pe termen lung în care este implicată atât AAF, cât şi fiecare dintre membrii noştri. Vorbim despre o industrie tânără în România, dar care a câştigat mult în credibilitate în ultimii ani (legătura cu sectorul bancar ne ajută foarte mult şi din acest punct de vedere), fiind o tendinţă care va continua.

"Elementul esenţial pentru dezvoltarea pieţei de capital este stimularea cererii"

Dezvoltarea platformei şi a paletei de servicii oferite de BVB, a ecosis­temului de investitori locali, atât instituţionali, cât şi de retail, precum şi creşterea interesului companiilor pentru finanţarea prin bursă reprezintă cei trei piloni pentru dezvoltarea pieţei noastre de capital, este de părere Radu Hanga.

Reporter: Care este, din punctul dumneavoastră de vedere, elementul principal pentru dezvoltarea pieţei noastre de capital?

Radu Hanga: Piaţa de capital reprezintă pur şi simplu puntea de legătură între deţinătorii de capital şi companiile care au nevoie de acest capital pentru a se finanţa, dezvoltarea acesteia fiind esenţială pentru creşterea economiei locale.

Este greu să spunem că dezvoltarea pieţei depinde de un singur element, fiind vorba, întotdeauna, de mai mulţi factori.

Bursa de Valori Bucureşti, ca operator de piaţă, trebuie să asigure o platformă funcţională, acces egal pentru toţi participanţii şi o lichiditate suficientă pentru ca toţi cei implicaţi în piaţă să poată funcţiona profitabil. Companiile de brokeraj trebuie să genereze suficiente venituri pentru a-şi acoperi costurile şi a funcţiona profitabil, altfel va avea de suferit calitatea serviciilor care le sunt oferite clienţilor, investitorilor. Iar o piaţă fără investitori nu va putea supravieţui.

Pe lângă aceasta, creşterea pieţei depinde de dezvoltarea ecosistemului investitorilor locali (fonduri de pensii, fonduri de investiţii, investitori de retail), iar aici abordările sunt specifice pentru fiecare zonă în parte:

- fondurile de pensii au contribuit mult la dezvoltarea pieţei în ultimii ani, la succesul listărilor care au avut loc (Sphera, Digi, Medlife, Purcari, ca să numesc doar câteva), iar stimularea dezvoltării acestora este vitală, fie că vorbim despre pilonul II, Pilonul III sau un mix între cele două;

- fondurile de investiţii administrate de membrii AAF au contribuit şi vor contribui în continuare la dezvoltarea pieţei, pe măsura creşterii activelor fondurilor de acţiuni şi diversificate, un obiectiv important pentru membrii noştri;

- investitorii de retail cu un profil mai speculativ vor continua să vină în piaţă alături de investitorii instituţionali (fonduri de pensii şi investiţii) în condiţiile în care vor avea acces la aceasta prin intermediul băncilor, al brokerilor independenţi sau prin intermediul unor platforme de tranzacţionare online oferite de bănci/brokeri.

Elementul esenţial pentru dezvoltarea pieţei de capital este cererea. Trebuie să creăm un mediu favorabil acumulării locale de capital pentru ca acesta să poată sprijini dezvoltarea companiilor locale prin intermediul bursei.

Dacă bursa va continua să îşi dezvolte platforma şi paleta de servicii (printre care împrumutul de acţiuni şi produsele derivate), iar baza locală de capital (fonduri de pensii, fonduri de investiţii, retail) va continua să se dezvolte, vom vedea creşterea interesului companiilor locale faţă de bursă ca platformă de finanţare - acesta este cel de-al treilea pilon pentru dezvoltarea pieţei de capital locale.

Reporter: Conducerea Bursei de Valori Bucureşti are, printre obiective, construirea unei Contrapărţi Centrale (CCP) pentru relansarea pieţei de derivate. Care este poziţia AAF în legătură cu acest demers şi care ar fi avantajele unei astfel de pieţe pentru industria fondurilor de investiţii?

Radu Hanga: Dezvoltarea unei Contrapărţi Centrale şi relansarea pieţei locale a produselor derivate va duce la diversificarea ofertei bursei noastre şi la creşterea lichidităţii - două elemente esenţiale pentru dezvoltarea industriei locale de asset management, motiv pentru care noi, la AAF, susţinem acest proiect al Bursei de Valori Bucureşti.

Reporter: În prezent, fondurile de investiţii plasează resursele pe care le colectează de la investitori, preponderent, în instrumente ale pieţei monetare, obligaţiuni sau acţiuni, în funcţie de tipul fiecărui fond. Ce îi împiedică pe administratorii de fonduri să dezvolte vehicule de investiţii în alte active, cum ar cele imobiliare?

Radu Hanga: În primul rând partea de reglementare, pentru că investiţiile în zona imobiliară nu sunt investiţii specifice fondurilor deschise de inves­tiţii. Avem nevoie ca legea privind fondurile de investiţii alternative (FIA) să fie aprobată, sau avem nevoie de o lege specifică pentru vehiculele care investesc în zona imobiliară (REIT - Real Estate Investment Trust), cum vedem că se întâmplă în alte pieţe mai dezvoltate.

"Industria fondurilor de pensii a investit aproape două miliarde de euro în companiile care se finanţează prin piaţa de capital, în cei zece ani de când funcţionează"

Dacă fondurile de pensii vor continua să acumuleze resurse financiare pe care să le investească în piaţa noastră de capital, alături de fondurile de investiţii şi de investitorii de retail, vom continua să avem o piaţă funcţională, care să sprijine creşterea economiei ţării noastre, subliniază Radu Hanga.

Reporter: Care sunt principalele ris­curi pe care le întâlnesc industria fondurilor de investiţii şi piaţa de capital din ţara noastră? Dar oportunităţi?

Radu Hanga: În afara riscurilor normale pentru zona investiţională, care ţin de ciclul economic (creşterea sau scăderea dobânzilor sau a pieţei de capital - pe scurt, volatilitatea instrumentelor în care investim), cel mai mare risc îl reprezintă o ajustare radicală a reglementărilor privind fondurile de pensii.

Avem nevoie de continuitate în această zonă. Chiar dacă mai facem ajustări privind modul de funcţionare al industriei, trebuie să avem grijă ca ea să rămână funcţională şi să continue să crească.

Vorbeam mai devreme despre rolul cererii în dezvoltarea pieţei locale de capital. În cei 10 ani de când funcţionează, industria fondurilor de pensii a investit în piaţă (mai bine zis în dezvoltarea companiilor locale care se finanţează prin piaţă) aproape două miliarde de euro. Dacă fondurile de pensii (fie că vorbim despre pilon II, III sau un mix între cele două) vor continua să acumuleze capital şi să îl inves­tească în piaţa locală, alături de fondurile de investiţii administrate de membrii AAF şi de investitorii de retail, vom continua să avem o piaţă funcţională care va finanţa companiile locale şi va sprijini creşterea economiei româ­neşti.

În funcţie de cum ne uităm la acest subiect, reprezintă cea mai mare ameninţare, dar în acelaşi timp şi cea mai mare oportunitate pentru piaţa locală de capital şi, totodată, pentru industria locală a fondurilor de investiţii.

"Trebuie să luptăm, împreună cu sectorul bancar, pentru că avem obiective comune, pentru creşterea rolului finanţării nebancare în economie"

Finanţarea economiei ţării noastre s-a realizat într-o proporţie de peste 75% prin credit bancar, situaţie relativ similară cu cea din Europa Centrală şi de Est, spre deosebire de Europa de Vest şi Statele Unite ale Americii, unde ponderea acestui tip de finanţare este de 45%, respectiv 31%, a precizat Radu Hanga.

Reporter: Cu toate că, în ultimii ani, fondurile de investiţii au avut, în ansamblu, o evoluţie pozitivă, în continuare ţara noastră se găseşte pe ultimele locuri din Europa din acest punct de vedere. Care sunt motivele acestei situaţii şi cum poate fi schimbată?

Radu Hanga: În România (şi în general în Europa Centrală şi de Est) finanţarea economiei s-a realizat în principal (peste 75%) pe bază de credit bancar. Spre comparaţie, în Europa băncile contribuie la finanţarea economiei în proporţie de 45%, în timp ce în Statele Unite ale Americii vorbim de 31%, cu toate că beneficiază de sectoare bancare mai bine dezvoltate decât ale noastre.

După părerea mea este nevoie să luptăm (împreună cu sectorul bancar pentru că avem obiective comune) pentru creşterea rolului finanţării nebancare în economie, a pieţei de capital şi a fondurilor de investiţii în finanţarea companiilor, pentru că aceasta va contribui la creşterea capitalizării lor şi a abilităţii acestora de a se finanţa, inclusiv prin credit.

Creşterea pieţei de capital şi a indus­triei fondurilor de investiţii va duce în cele din urmă la reluarea creşterii creditării şi la continuarea dezvoltării sectorului bancar local.

Reporter: Cum vedeţi viitorul industriei fondurilor de investiţii din ţara noastră pe termen mediu şi lung?

Radu Hanga: Cred că industria fondurilor de investiţii va continuă să se dezvolte în România, împreună cu celelalte segmente ale pieţei financiare, împreună cu economia românească în ansamblul ei.

AAF, împreună cu toţi membrii asociaţiei, jucători independenţi sau membrii ai unor grupuri bancare locale sau internaţionale, suntem implicaţi în creşterea vizibilităţii industriei în care activăm, în promovarea fondurilor de investiţii atât ca instrumente de economisire/investire accesibile tuturor categoriilor de clienţi, cât şi ca vehicule care investesc în creşterea companiilor româneşti.

Reporter: Vă mulţumesc!

A consemnat Andrei Iacomi

Opinia Cititorului ( 7 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

  1. Care banci? BCR, BRD, Unicredit, etc., banci ce ar trebui sa intre in categoria camatarilor. Te jupoaie cand iti acorda un credit si bonifica 0,...% la depozitele populatiei. CAMATARI.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

    1. in loc sa multumesti acestor institutii financiare ca nu lasa crearea unei pozitii dominanrte a camatarilor , dumneata incepi sa critici...

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

      Haha

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

    Porcul bine ingrasat nu crede in cutit.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

    pe toate fronturile, un singur cuvant, jalnic!

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

    1. Corect ..mesaj în titlul.Logic și rațional.

      Cum sa vb de concurenta ...atunci când băncile dețin controlul asupra administratorul fondurilor, precum și rețeaua de vânzare a fondurilor adică băncile in sine. 

      Practic au monopol. 

      Daca nu exista concurență..atunci despre ce piata de capital vb.  

      Există concurenta intre bănci poate .firesc 

      Piata de capital este la noi doar o anexa a acestora. 

      Este nevoie de Volcker Rule.....dar UE este surd în acesta privința. 

      Oare acest domn reprezinta in fond tot bancile parca. 

      Președinte la BVB este tot un bancher parca ? 

      Este independent ..firește ca nu . 

       

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

      pianistul lipseste din cadru insa pianul pare ok .

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Deleanu
Apanova - verfici calitatea de peste 600 de ori pe zi
Metronet
Proactiv Plus
Everest Catering
Vila Timo
Mozart Spirits
Schlumberger
Legestart
Calendarul BURSA 2018
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.hipo.ro
www.dreptonline.rowww.dreptonline.ro
modele cărţi de vizităInvitaţii de nuntăCărţi de vizită