OANA PETRESCU, CPBR:"Tensiunile din sistemul bancar se agravează mai mult ca oricând"

EMILIA OLESCU
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări /

Tensiunile din sistemul bancar se agravează mai mult decât oricând şi devin din ce în ce mai evidente, a spus, ieri, Oana Petrescu, director executiv al Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR) şi partener Deloitte România.

Domnia sa a precizat că avem un sistem bancar foarte tânăr şi un sector instituţional la fel de tânăr, "ceea ce ne-a costat foarte mult".

Potrivit Oanei Petrescu, băncile au pierdut 20% din marje şi profituri din cauza lipsei de transparenţă.

"Transparenţa insuficientă a marjelor de dinainte de 2010 a dat naştere unei presiuni asupra băncilor, din partea autorităţilor de reglementare şi a clienţilor, pentru a reduce marjele - ducând la o corecţie globală a marjelor aplicabile portofoliului existent cu peste 15% ca medie la nivelul sectorului", arată un studiu realizat de Deloitte la cererea CPBR.

În acest context, Oana Petrescu a subliniat că o mare parte din creşterea economică a fost "prea puţin finanţată" de băncile noastre, exportatorii, care au contribuit cel mai mult la dezvoltarea economiei, împrumutându-se, în general, de la băncile mamă.

Steven van Groningen, preşedintele CPBR, a adăugat că, pentru creşterea economică, este nevoie de bănci, de un dialog constant şi de un mediu predictibil.

În opinia lui Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administraţie al BNR, există creştere fără credit, dar nu pe termen mediu şi lung. Domnia sa a precizat, subliniind că nu vorbeşte în numele Băncii Centrale: "Toate ieşirile dintr-o recesiune adâncă au arătat o revenire economică fără creditare esenţială, pentru că există lichiditate în economie. În România, în particular, avem o execuţie bugetară foarte strânsă, ceea ce nu se întâmplă în Europa Centrală şi de Est. Economia, când iese din recesiune, dacă există lichiditate, se poate mişca o perioadă de timp. Pe termen mediu şi lung, însă, nu putem decupla creşterea economiei de finanţare".

Potrivit lui Daniel Dăianu, finanţarea şchioapătă peste tot în Europa, "ulltimele două decenii fiind ale unor mari bule speculative".

Domnul Dăianu apreciază că a crescut ponderea numerarului în masa monetară, "ceea ce nu este de mirare în contextul crizei şi al scăderii dobânzilor la depozite".

Menţionând că protecţia clienţilor trebuie să fie o prioritate şi că băncile trebuie să continue curăţarea bilanţurilor, fără să inhibe creditarea, Daniel Dăianu a menţionat că avem nevoie de dezvoltarea pieţelor de capital şi de o bancă de dezvoltare. Multe companii sunt mai puţin interesate de finanţare, în contextul în care băncile au înăsprit condiţiile de creditare, a conchis domnia sa, adăugând că, încă, nu s-a terminat criza că România depinde covârşitor de pieţele europene.

Prezent, ieri, la o conferinţă pe teme bancare, Daniel Dăianu a făcut referire şi la modificarea Codului Fiscal care, în opinia sa, presupune intrarea într-un nou regim fiscal, având în vedere amplitudinea schimbărilor prevăzute.

"Reducerea TVA este un joc dezinflaţionist şi este posibil să avem o deflaţie temporară, ceea ce este oarecum ciudat pentru noi", a spus domnul Dăianu, subliniind că noul pachet fiscal trebuie să protejeze echilibrele.

Deloitte: "Băncile trebuie să gestioneze cât mai eficient activele neperformante"

Băncile noastre trebuie să gestioneze cât mai eficient activele neperformante, prin restructurare şi vânzări, şi să implementeze un sistem de administrare a riscurilor, fiind necesară o dezvoltare a pieţei de cumpărare pentru neperformantele companiilor şi ale persoanelor fizice cu garanţii, potrivit studiului, care subliniază: "Pentru România, cea mai importantă provocare pentru sectorul bancar din următorii ani este de a gestiona mai eficient activele neperformante prin restructurare/reeşalonare şi vânzări. Piaţa de cumpărare a datoriilor este deja foarte activă pentru creditele de consum, însă ar trebui dezvoltată pentru creditele acordate companiilor şi pentru creditele neperformante garantate ale persoanelor fizice".

Studiul Deloitte arată că, în absenţa unei creşteri solide şi a unor mecanisme eficiente de recuperare a datoriilor, "soluţionarea cu întârziere a problemelor legate de creditele neperformante reprezintă o barieră nu numai împotriva profitabilităţii imediate, ci şi a creşterii ulterioare".

Sistemul nostru bancar va reveni pe profit începând din acest an, cu rate ale rentabilităţii financiare de 2,7% pentru 2015 şi 3,9% pentru 2016, însă la un nivel mai mic decât în majoritatea ţărilor din Europa Centrală, unde rentabilitatea financiară medie este estimată la 8,1%-8,7%, în perioada 2015-2016, potrivit cercetării.

Sistemul bancar ar urma să înregistreze, în acest an, o creştere a activelor cu 2%, avansul preconizat pentru anul viitor fiind de 2,3%, avansul fiind mai mare pe retail, unde creditarea va creşte cu 5,2%, în 2016.

"În România, creditele totale au fost în scădere, dar se aşteaptă o redresare treptată având în vedere că redresarea economică devine mai bine fundamentată. Creditele corporate au fost în scădere (-5% în 2013 faţă de 2012 şi -6,3% în 2014), ca urmare a standardelor de creditare înăsprite şi se confruntă cu dificultăţi rezultate din cauza accelerării write-off-urilor", potrivit studiului, care menţionează că împrumuturile pentru persoanele fizice vor consemna o creştere de 2,6%, în acest an, şi de 5,2%, în 2016.

Oana Petrescu a completat: "În ceea ce priveşte creditele acordate companiilor, ne aşteptăm la o creştere moderată (precaută) de 2,1% în 2015 şi la o creştere mai optimistă de 4,1% în 2016 - influenţată probabil şi de faptul că previziunea pe termen scurt este, de obicei, mai predispusă la scenarii de creştere realiste/pesimiste spre deosebire de previziunea pe termen lung, în care există încă speranţa de deblocare a absorbţiei de fonduri europene", afirmând că împrumuturile ipotecare vor avea o evoluţie constantă de aproximativ 7%-8%, în 2015-2016".

Depozitele atrase de bănci urmează să consemneze o creştere redusă, de 0,9% în acest an şi de 1,1% anul viitor, de la 7,5% anul trecut.

Creşterea depozitelor persoanelor fizice, de 6,8% în 2013 şi 6,4% în 2014, este estimată să scadă la 4% pe an, în 2015-2016, ca urmare a dobânzilor reduse.

Potrivit Deloitte, raportul dintre veniturile nete din dobânzi şi valoarea medie a activelor bancare va coborî uşor şi se va stabiliza, în 2015-2016, la 2,7%. Totodată, studiul precizează: "Veniturile nete din comisioane ar trebui să menţină creşterea la o singură cifră şi aceasta să fie mică (între 1-3% pe an), care să crească odată cu volumele, cu vânzările de tip cross-selling şi cu produsele de investiţii pentru a veni în întâmpinarea presiunilor concurenţiale. Dat fiind faptul că ratele dobânzilor se stabilizează la niveluri scăzute, câştigurile din activitatea de investiţii în acţiuni ar trebui să faciliteze o creştere a veniturilor în 2015-2016".

Specialiştii care au realizat studiul estimează că, pe piaţa bancară din ţara noastră, vor apărea tranzacţii importante: "Una sau mai multe bănci mai mici deţinute de greci ar putea şi ele să facă obiectul unor tranzacţii, deoarece băncile-mamă îşi reorientează operaţiunile către pieţele esenţiale".

Nicolescu: "Sistemul energetic are nevoie de investiţii anuale de 5-6 miliarde euro, în următorii zece ani" 

Sistemul nostru energetic are nevoie de investiţii de 5-6 miliarde euro pe an, în următorii zece ani, a subliniat Răzvan Nicolescu, Lead Advisor în cadrul deloitte România, apreciind: "De unde? Teoretic, de la stat, dar să fim serioşi. Statul nu are bani să finanţeze educaţia, sănătatea, armata. (...) Ar mai putea exista finanţarea de la oamenii de afaceri din România, dar, din păcate, nu avem companii autohtone mari care să fie dezvoltate. Mai sunt companiile din sectorul energetic, de unde ar putea fi asigurate investiţii de doar 1,5-2 miliarde de euro pe an. Ne rămâne finanţarea cu sprijinul băncilor. (...) Avem o experienţă nefericită. Multe din creditele neperformante au fost date către entităţi private, dar şi statul a contribuit la neperformanţa acestora, o parte din împrumuturi fiind acordate companiilor din sectorul energiei regenerabile, pentru care statul a redus schema de sprijin, lăsând băncile şi beneficiarii să se descurce".

Jiru, MFP: "Ceea ce observăm în evoluţia comportamentului fiscal este nerealizarea investiţiilor"

Ceea ce se observă în evoluţia comportamentului fiscal este nerealizarea investiţiilor, a afirmat, ieri, Enache Jiru, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice (MFP), care a precizat: "Nu sunt emoţii pentru anul acesta în privinţa deficitului bugetar. Situaţia la trei luni este chiar foarte bună. De la un program care prevedea un deficit de 0,65%, avem un excedent de 0,69%".

Programul de convergenţă aprobat de Guvern prevede o ţintă de deficit bugetar de 1,45% din PIB, în termeni ESA. Ţinta de deficit structural a fost stabilită la 1,25%.

Potrivit domnului Jiru, estimarea pentru acest an privind creşterea economică este de 3,2%, pentru 2016 fiind preconizat un nivel de creştere a economiei de 4%.

Opinia Cititorului ( 3 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. este la mintea cocosului ca multe banci se vor inchide...si ca orice masea cariata ori o tratezi ori o scoti...dupa cum se vede Bancile nu vor sa ia nicio masura,tot pe furat...asa ca la gunoi cu ele...care sunt corecte raman care nu,AFARAAAA DIN TARAAA!

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Atata timp cat mafia bancara e mana in mana cu politicul si BNR, vom plati cu totii, intr-un fel sau altul prin abuzuri ale bancilor la care autoritatile inchid ochii, pentru ca bancile sa poata fura in continuare

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Noi vom persevera, daca pana acum eram dispusi la negocieri, acum nu mai suntem, nu mai negociem cu camatarii legalizati.Stargnem din dinti si ne luam de la gura dar ne platim avocati si incepem razboiul.statul ar face bine sa ne sustina pentru ca noi vrem sa iasa la iveala adevarul.Nu vrem favoruri, vrem dreptate pentru banii nostri.Am platit banii castigati cu truda pentru o casa iar acum nu mai avem nimic.Lucrurile nu vor ramane asa.Afara din tara , afara din institutiile statului voi acei care nu stiti de ce sunteti acolo.Plecati voi inainte de afi dati afara asa cum s-a intamplat in norul Europei acum cativa ani!

    Pentru dreptate suntem in stare de orice dar Negoocieri cu bancile, nu.Ne-ati injosit destul jumatate de an in care am fost pasati de la marele BNr , la parlament, guvern si banci .V-ati batut joc de noi dar noi o sa ne batem mai rau !

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cybersecurity Romania 2019

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Deleanu
Apanova

ENGLISH SECTION

more articles

Schlumberger
Legestart
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.roRoEnergyOlimpiada ONU 2019
Cabinet de avocatTMPS