Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 07.01.2016
OPINIA DE LA ANTIPOZI / AUSTRALIA, ÎN FAȚA UNEI NOI PROVOCĂRI:
Apărarea locului fruntaș în clasamentul mondial al bunăstării
click aici
     Între 17 decembrie și 23 ianuarie, în Australia este, de obicei, căldură mare si vacanță pentru majoritatea cetățenilor. Motoarele economiei funcționează la un randament minim. Singurele lucruri care mai perturbă atmosfera sunt focurile de păduri, de multe ori asociate cu mari pierderi materiale.

     Devalorizarea dolarului australian (aproximativ 18%) a făcut ca procentul celor care își petrec vacanța în străinătate să scadă simțitor. Apelarea la serviciile de turism intern a crescut atât prin schimbarea de preferință a australienilor către destinații domestice, forțată de devalorizare, cât și prin afluxul de străini, pentru care 2015 a avut o atracție în plus: costul serviciilor, cu 30% mai ieftin decât în 2013.

     Economiștii pregătesc prognoza pentru 2016, iar guvernul - o viziune prin care încearcă să dea un răspuns la noile realități economice cu care se confuntă "The Land of Plenty"- Țara belșugului.

      Când China tușește...

     De multe ori, belșugul ori bogățiile naturale ale unei țări nu reprezintă o condiție suficientă pentru garantarea menținerii nivelului de trai. Mai recent, prosperitatea Australiei a depins în mare măsură de China. Se poate spune că, atunci când China tușește, Australia se îmbolnăvește de gripă...

     Ritmul de creștere economică a Chinei - care în ultimi 10 ani a postat cifre în exces de 10% anual - a adus după sine o cerere mare de materii prime, ale căror sursă principală a fost Australia. Creșterea cererii globale a generat o majorare a prețurilor și investiții enorme în infrastructura necesară pentru deschiderea de noi facilități (miniere), pentru a satisface pofta crescândă a Chinei.

     Pentru economia Australiei, această perioadă a fost una de surplus, atât al balanței comerciale, cât și bugetare. Populația a beneficiat de reduceri de impozite și de o creștere rapidă a puterii de cumpărare, în special prin aprecierea rapidă a dolarului australian. Economia a început să funcționeze cu două viteze. Resursele lucrau la o turație maximă, în timp ce restul economiei își pierdea suflul.

     Exporturile, excluzând resursele, au început să cedeze teren, din cauza monedei foarte puternice. Cele trei fabrici de automobile, multinaționalele General Motors, Ford si Toyota, cereau subvenții din ce în ce mai mari de la guvern, argumentând că rata de schimb a dus la prăbușirea exporturilor (o mașină fabricată in Australia costa cu 3 000 de dolari mai mult ca în America) și se intensifica competiția cu mașinile importate, care deveneau din ce în ce mai ieftine din cauza aprecieri dolarului australian. La refuzul guvernului de a mai subvenționa industria de mașini, companiile multinaționale au hotărât să plece din Australia până în 2017. Desigur, o asemenea decizie este ireversibilă, deoarece investițiile pentru ajustarea capacităților de producție globală au început imediat.

      Lumea, în bătălia continuă pe resurse

     2015 a fost un an dificil pentru țările producătoare de materii prime - petrol, gaz, minerale, cărbune etc. Prețurile unor resurse se mișcă în tandem - de exemplu, cele ale petrolului și gazului fluctuează în aceeași direcție. În cazul petrolului, America a adus pe piață noi resurse, prin extracții din șisturi bituminoase, devenind energetic independentă. După mulți ani de interdicție, guvernul american a autorizat în 2015 exportul de petrol.

     Țările OPEC au decis să continue să pompeze cantități mari de petrol, sperând că scăderea prețului îi va duce la faliment pe noii producători, ale căror costuri de extracție se presupune că ar fi mai mari decât cele din statele membre ale organizației. Acest lucru nu s-a întâmplat însă până la prețul curent, de aproximativ 37 $/ baril. Este o dovadă a forței tehnologiei care face posibilă extracția foarte eficientă din șisturi.

     În schimb, Arabia Saudită - cea mai mare producătoare din lume - a ajuns la un deficit de 15% din PIB, fiind forțată să mărească prețul intern al benzinei cu aproape 50%. În același timp, au scăzut și subvențiile acordate populației, chiar și șeicii bogați fiind afectați la portofel.

     La Londra, locul preferat unde bogații Arabiei Saudite au reședințe impunătoare, în ultimul timp au apărut pe piață multe din aceste proprietăți.

     Scăderea prețului petrolului este însă una pozitivă pentru țările importatoare, ceea ce ar trebui să se reflecte în indicele de creștere economică a acestora. Australia nu este exportatoare de petrol, însă este mare producătoare de gaze naturale, pe care le exportă lichefiate în special în țările din Asia.

     Australia nu a resimțit criza financiară, fiind salvată de cerința crescândă de materii prime din China. Mai recent (în ultimii 2-3 ani), ritmul de creștere economică a Chinei a fost influențat de scăderea exporturilor spre țările afectate de criză și descreșterea cererii interne in industria de construcții, unde rezistența populației la prețurile inflate a creat orașe întregi cu apartamente neocupate. Astfel, spectaculoasa creștere economică chinezească a scăzut de la peste 10% undeva în jur de 7% (cifră care, totuși, este de invidiat de către foarte multe țări). Această scădere a făcut ca prețurile materiilor prime să coboare. De exemplu, minereul de fier a ajuns de la peste 100 de dolari tona la în jur de 37/ tonă.

      Alternativa exportului de inteligență

      "Țara belșugului" tronează peste bogății naturale imense, pe care puțini vor să le cumpere. Cu toate acestea, în anul 2015 Australia a avut o creștere de aproximativ 2,5%, ajutată în mare parte de devalorizarea monedei, care a generat o sporire a veniturilor din exporturile tradiționale, cum ar fi cele din agricultură și turism, dar și din exporturi de servicii, care includ și educație: un mare număr de tineri din Asia studiază la universitățile australiene.

     Aviz României, care are o resursă pe care refuză să o exploateze!

     Confruntat cu noul climat economic, în care veniturile din taxele pe minerit au scăzut substanțial, guvernul australian este forțat să caute noi resurse bugetare. Astfel, se preconizează că se va mări TVA de la 10% până undeva între 12-15%, iar contribuția pentru sănătate va crește până la 2-2,5%. Cum aceste modificări se vor aplica de la 1 iulie 2016, ele sunt momentan doar la nivelul de dezbatere publică.

     Ce apare mai importantă este viziunea noului prim-ministru, care a declarat că guvernul va mări fondurile pentru cercetare, cu scopul ca Australia să devină un exportator de inteligență.

     Săptămânile trecute, presa anunța o criză de lapte praf (se numește Formula) pentru bebeluși. Fabricile nu pot face față cerinței, din cauza exporturilor în China, care a descoperit că multe produse alimentare sunt falsificate. Or, Australia având o bună reputație ca producător de calitate, cererea pentru mărfurile sale este foarte mare. S-a ajuns să fie copiat până și ambalajul produselor australiene, pentru a crea confuzie în mintea consumatorilor chinezi!

     Pe de altă parte, se preconizează că în următorii ani va crește cerința de uraniu. În timp ce Germania vrea să închidă centralele nucleare, China și India au anunțat că vor construi un număr mare de astfel de facilități. În atare împrejurări, Australia se pregătește deja pentru deschiderea de noi mine de uraniu.

     Prognoza mondială pentru 2016 este pozitivă, chiar dacă în Europa creșterea economică nu va fi spectaculoasă, iar global se preconizează o creștere de 3%. Nu e motiv de deschidere a sticlelor de șampanie, dar trendul e pozitiv.

     În Australia, s-a pierdut industria de mașini, dar se vor construi nave militare, se vor exporta inteligență și servicii, iar moneda va oscila probabil în jur de 70 de cenți SUA( în lei, în jur de 3 lei /$A).

      Dacă nu curge, pică

     Până la apariția prognozelor oficiale, părerea mea este că, în viitorul apropiat, se aplică vorba românească "dacă nu curge, pică".

     Pe scara bunăstării, Australia poate va mai pierde câteva locuri, dar va rămâne cu un standard de viață din eșalonul superior al prosperității. Iată componentele majore ale PIB-ului său: servicii 58%, comerț 5%, minerit 7%, manufactură 7%, construcții 8%.

     Personal, mergând des în Europa, am fost mai prevăzător și am cumpărat acțiuni în dolari americani și euro. Astfel, pe termen scurt, nu voi fi afectat de deprecierea monedei australiene... 
EUGEN IONESCU
 
     *  CÂTEVA DATE STATISTICE ALE ECONOMIEI AUSTRALIENE:
     Populație :23,7 milioane de locuitori.
     Creștere economică 2015:2,5%.
     Șomaj:5,8 %.
     Inflație:1,5%.
     Venit mediu:1137 dolari australieni/săptămână.
     Prețul mediu al unei locuințe:600.000 $A.
     PIB PE CAP DE LOCUITOR: 43.219 $A.
     Datoria publică: 34% din PIB (2014 )
     Datoria externă: 54,6 % din PIB (2014)
     Dobânda la datoria externă: 7% din valoarea exporturilor.
     Deficitul de cont curent: 2,8% din PIB (2014).
     Notă: deficitul nu este îngrijorător dacă este ușor de finanțat și dacă este creat în mare parte pentru a finanța investiții - și nu pentru consum. 

 

.