Gala BURSA 2018

OPINIA DE LA ANTIPOZIExodul doctorilor - cauze, consecinţe şi remedii

EUGEN IONESCU
Ziarul BURSA #Editorial /

EUGEN IONESCU

Recent, am văzut o statistică care arată că, luând în calcul licenţiaţii facultăţilor de medicină, pensionările şi plecările în străinătate, România pierde anual în jur de 500 de medici. Şi cam la fel se prezintă situaţia în privinţa asistenţilor medicali. Ţinând cont şi de subfinanţarea sistemului, se pune întrebarea dacă se mai poate vorbi, până la urmă, de garantarea accesului tuturor cetăţenilor la sistemul de sănătate publică?

În "epoca de aur" a lui Ceauşescu, graniţele fiind închise, nu se vorbea despre un exod al cadrelor medicale, ci de faptul că, din lipsa (insuficienţa) medicamentelor, doctorii erau puşi în situaţia să decidă cine trăieşte şi cine moare.

Acum, se tinde spre situaţia în care decizia dintre viaţă si moarte se va realiza prin selecţie naturală, accesul la îngrijire medicală fiind limitat de lipsa cadrelor medicale. Cum se explică această tendinţă?

Ca să poţi face o analiză, trebuie să observi că, în majoritate, medicii care îşi caută un loc de muncă în străinătate sunt tineri absolvenţi. De ce? Aici răspunsul este simplu: salariile de mizerie nu le permit un standard de viaţă minim onorabil, la care le-ar da dreptul studiile şi statutul lor social.

De ce nu pleacă medici cu experienţă, specialişti? Deoarece aceştia, prin contribuţia (voluntară ori forţată de circumstanţe) a pacienţilor, realizează venituri care le oferă un standard de viaţă, o putere de cumpărare, comparativă cu a echivalenţilor din ţările occidentale.

Această realitate este tolerată de autorităţi pe baza argumentului că o asemenea stare de funcţionare a sistemului compensează într-un fel incapacitatea statului de a oferi o răsplată adecvată profesioniştilor din sănătate.

Se acceptă tacit şi faptul că veniturile realizate în acest mod nu sunt şi nu pot fi impozitate, întrucât nu există un mecanism prin care doctorii să poată declara aceste câştiguri fără să rişte autoincriminarea pentru fapte de corupţie.

Care ar fi soluţia? Spre comparaţie, să observăm ce se întâmplă în economia reală când apare o deficienţă într-o specialitate, precum a fost cazul celor din IT, la nivel global. Desigur, cerinţa face ca oferta salarială să crească, poate chiar disproporţional cu salariile oferite în alte domenii echivalente.

Însă în cazul doctorilor (tineri absolvenţi), nu există, practic, competiţie internă, singurul angajator fiind statul, iar alternativa o reprezintă oferta externă.

Nu rămâne decât o decizie de opţiune la nivelul societăţii - să fie acceptată aserţiunea ca salarizarea cadrelor medicale trebuie să iasă din grila de salarii existentă.

De unde bani? Din schimbarea priorităţilor bugetare, prin alocări mai mici în unele domenii, noi taxe etc.

Aş mai adăuga că, având în vedere costul vieţii din România - probabil la nivelul de o treime din cel al ţărilor unde migrează doctori - oferta salarială suficientă va fi şi ea comparativă. După "regula degetului", cred că unei persoane plătite, să spunem, în Anglia ori Franţa cu 3-4 000 de euro, în România i-ar fi suficient un salariu de 1000-1200 de euro.

Pentru specialişti, am auzit că există un studiu care propune ca aceştia să poată folosi facilităţile spitalelor ca să ofere servicii private. Personal, susţin o asemenea idee, pornind de la faptul că astfel s-ar permite şi impozitarea veniturilor. Ce nu ar trebui pierdut din vedere ar fi imperativul ca, în schimbul acestor facilităţi, să existe obligativitatea cadrelor medicale de a a oferi gratuit (în schimbul salariului) servicii pacienţilor cu venituri mici.

Pentru a argumenta lipsa de viziune la nivelul guvernanţilor, subliniez că acest deficit creat de exodul doctorilor tineri poate fi transformat uşor într-un export profitabil. De mulţi ani se aduce în discuţie faptul că educaţia unui doctor costă mulţi bani, iar migrarea imediat după rezidenţiat face ca România să subvenţioneze sistemul de sănătate din alte state. Să amintim însă că, în multe ţări, exportul de educaţie aduce o contribuţie importantă la PIB şi la crearea de locuri de muncă.

Concret, ce trebuie făcut? Ca în orice activitate comercială, după ce ai identificat cerinţa şi întocmeşti un plan de afaceri, tot ce mai este necesar înseamnă investiţia şi elementul de marketing. În cazul medicilor, investiţia trebuie să o reprezinte mărirea numărului de locuri la facultăţile de profil şi îmbunătăţirea substanţială a facilităţilor de cazare şi a serviciilor din campusurile universitare.

Cred, fără cea mai mică rezervă, că România are capacitatea să ofere o educaţie de calitate, la un preţ competitiv.

Poate ar trebui luat în considerare şi modelul de finanţare (confirmat în alte ţări) pentru educaţia universitară în general. Acest sistem se bazează pe principiul că oricărui tânăr care îndeplineşte criteriile admiterii într-un institut de învăţământ universitar trebuie să-i fie garantat accesul la educaţie, fără discriminare faţă de posibilităţile sale financiare. În acelaşi timp, se cere recunoscut faptul că, în general, nivelul de educaţie este direct proporţional cu nivelul venitului prevalent în economie. Dacă aceia care aspiră la studii superioare pot face acest lucru gratuit, costurile fiind suportate de toţi contribuabilii (minus corupţii şi evazioniştii), înseamnă că tocmai cei mai prost retribuiţi membri ai societăţii îi subvenţionează pe aceia ce au perspectiva de a deveni cei mai bine retribuiţi membri ai societăţii.

Cum să rezolvi această dilemă altfel decât prin implementarea unui sistem în care toată lumea îşi plăteşte studiile?

Dar ce se întâmplă cu drepturile celor care nu au capacitatea de a plăti?

Ei bine, aceştia primesc de la stat împrumuturi, cu dobânzi mici, pe care urmează să Ie restituie după terminarea studiilor, când ajung la un nivel de salariu predeterminat (aici trebuie menţionat că mulţi tineri români care studiază în străinătate s-au încadrat deja în acest sistem).

Metoda este nediscriminatorie şi ajută la autofinanţarea educaţiei universitare (metodologia de aplicare a sistemului nu reprezintă subiectul acestui articol - poate cu altă ocazie).

Revenind la chestiunea exportului de educaţie (incluzând, fireşte, şi alte domenii, precum ingineria etc), aş conchide că acesta poate fi o activitate la fel de profitabilă ca afacerile dubioase cu statul - spre deosebire de care, însă, rezultatul nu implică şi posibilitatea de a intra în puşcărie, ci mai degrabă pe aceea de a primi recunoştinţă şi aprecieri pentru un LUCRU BINE FACUT (presupunând că nu se face rabat la calitate)!

Opinia Cititorului ( 4 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

  1. Asta era și părerea mea că specialiștii buni nu pleacă ci sunt găsiți și la stat dar și la marile rețele private de sănătate. Ba chiar știu cazuri de doctori la o rețea mare care fac naveta săptămânal (probabil cu avionul) între Cluj și București. Doctorul hematolog este din Cluj, este specialist adevărat și vine și în București săptămânal câteva zile la cabinetele acelei rețele.

     

    Sunt de acord că ar trebui făcute mai multe școli medicale. Cuba exportă în US mulți doctori. 

     

    Nu sunt de acord cu următoarea afirmație: "să observăm ce se întâmplă în economia reală când apare o deficienţă într-o specialitate, precum a fost cazul celor din IT, la nivel global. Desigur, cerinţa face ca oferta salarială să crească, poate chiar disproporţional cu salariile oferite în alte domenii echivalente." 

    Are legătură cu lipsa sau abundența forței de muncă specializate. Dar are la fel de mult, ba poate chiar mai mult, legătură cu profitabilitatea acelui sector. Notarii sunt un exemplu de profesiuni "căpușă". Sistemul impune un număr limitat iar taxele lor sunt de fapt rodul unui "cartel", deloc a pieței libere. Dacă ne uităm în Norvegia, inginerii petroliști sunt mai bine plătiți decât cei IT. Iar motivul este simplu, sectorul energetic este incredibil de rentabil, cu o concurență redusă. Pe scurt, salariile mari ale inginerilor în petrol și în IT sunt mai degrabă semnul profitabilității foarte bune a acelor sectoare. Un doctor poate câștiga atât cât îl poate plăti pacientul local. Un petrolist sau IT-ist câștigă cât îl poate plăti consumatorul de gaze sau petrol din Europa bogată sau consumatorii de programe de calculator din toată lumea. Piața pe care îți vinzi serviciile dictează cu cât de poate plăti. 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

    1. Da asta este raspunsul, piata doctorilor include cerinta la nivel European. Deci in afara de masuri nedemocratice nu ramane decat sa oferi conditii attractive pentru a opri exodul medicilor.

      In ce priveste pe notari acestia sub protectia unei legislatii care reprezinta o negare a economiei de piata notari pot sa-si asigure venituri mari prin tranferul de putere de cumparare din buzunarul cetatenilor sub protectia unei legislatii sinistre care favorizeaza un grup din societate in detrimental mjoritati.cetatenilor. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

    Toti stim ca, pentru o buna perioada de timp, nu vom putea plati medicii cu salarii apropiate de cele din vest, si ca vor continua sa plece. Multi intra la medicina cu gandul sa plece pentru ca stiu de la inceput conditiile de la noi.

    Adica noi platim din banii nostri cadre pentru sistemele medicale din vest.  

    Statul trebuie sa finanteze studiile pe baza de contract. 

    Dai la medicina, intri, iar eu te intreb: esti dispus ca dupa absolvire sa lucrezi x ani in Romania? Daca da, statul iti plateste studiile. Daca nu, ti le platesti singur.  

    Tu ai dreptul la educatie dar si eu am dreptul la servicii medicale de calitate si nu-mi permit sa finantez din banii mei sistemele medicale din Franta sau UK.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

    1. Așa este sistemul de învățământ militar în România. Dacă vrei să pleci din sistem după ce ai terminat facultatea, trebuie să plătești niște sume înapoi care reprezintă școlarizarea ta.

       

      Pot să înțeleg sistemul militar. Poate că este scump să formezi așa ceva (baze de pregătire, etc). 

      Dar de ce la medici? De ce nu și la arhitecți, ingineri? Unde tragi linie? Soluția mi se pare că este să producem mai mulți medici. Unii vor pleca și vor intra în competiție cu medici din toată lumea. Alții vor rămâne pentru că sunt bani frumoși de făcut și în România. România nu este o țară săracă iar disponibilitatea omului pentru a cheltui pe propria sănătate pare a fi în creștere. După ce melteanul o să învețe că nu trebuie să își schimbe mobilul la fiecare 6 luni și că poate nu merită să arunci o grămadă de bani pe net mobil pentru poze de feisbuc, o să se preocupe și de sănătate. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

DIN ACEEAŞI SECŢIUNE

Editorial

Citeşte toate articolele din Editorial

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Deleanu
Apanova - cel mai mare proiect de mediu
Cotnari
Metronet
Proactiv Plus
Everest Catering
Vila Timo
Mozart Spirits
Schlumberger
Legestart
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.hipo.ro
www.dreptonline.rowww.dreptonline.ro
modele cărţi de vizităInvitaţii de nuntăCărţi de vizită