Conferinţa BURSA Tendinţe în pieţele de capital;
Dezbatere asupra problemelor pieţei noastreConferinţa BURSA Tendinţe în pieţele de capital;
Dezbatere asupra problemelor pieţei noastre

OPINIIVa putea stopa BNR creşterea explozivă a cartofului?

Cristian Dogaru
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări /

Va putea stopa BNR creşterea explozivă a cartofului?

Publicarea datelor privind inflaţia anuală la nivelul lunii martie a stârnit iar îngrijorări. Inflaţia a reînceput să crească. E drept, avem 4% în martie, după ce inflaţia dădea semne de calmare în decembrie 2018 (3,3%) şi părea că se stabilizează în ianuarie şi februarie (3,8%). Cine ar fi bănuit însă că jumătate din creşterea suplimentară a preţurilor din martie era adusă de banalele legume? Iar BNR nu prea poate lupta eficient pe frontul legumelor şi conservelor de legume având în vedere expertiza limitată a Guvernatorului în zona strugurelui.

Mai exact, legumele şi conservele de legume s-au scumpit cu aproape 20% faţă de decembrie 2018. Cum ponderea lor în coşul inflaţiei este de 3%, saltul preţurilor în acest caz a cântărit cu peste jumătate de procent (0,6%). Dacă ne raportăm numai la luna februarie, aprecierea lor este de aproape 3 procente. Iese din rând cartoful, care era mai scump în martie cu 26% faţă de sfârşitul anului trecut şi cu "numai" 4,4% faţă de februarie 2019. Nu ştiu care sunt cauzele, dar pot bănui că importurile au rolul lor şi aici, mulţi au putut remarca în ultima vreme cartofi belgieni şi egipteni prin supermarketurile locale poate mai des decât s-au făcut remarcaţi cei autohtoni. Fructele şi conservele din fructe au fost în martie mai scumpe, la rândul lor, cu 6% faţă de finalul anului trecut şi iată că avem deja explicaţia avansului ratei anuale a inflaţiei din ultima vreme. Dacă în ultimul an am putut identifica vinovaţii în preţul utilităţilor, cel puţin în acest moment presiunile venite din această zonă asupra inflaţiei s-au calmat în cea mai mare parte (energia electrică şi cea termincă s-au scumpit cu aproximativ 1% faţă de decembrie 2018 iar gazele cu 0,2%). Excepţie fac furnizorii de internet, cablu TV şi telefonie care au decis în haită să majoreze preţurile abonamentelor în ideea că "poate" vor avea costuri suplimentare din toamnă (raportat la finalul anului trecut tarifele la telefonie şi abonamentul de cablu sunt mai mari cu 2%). Mă întreb ce se va întâmpla dacă Guvernul se mai răzgândeşte o dată şi renunţă la taxele suplimentare; vom primi scuze din partea granzilor telecom şi facturile ajustate imediat cu sumele percepute între timp în plus?

În acest moment comercianţii au în faţă două grafice. Din primul rezultă că salariul nominal mediu net a crescut în România în intervalul februarie 2018 - februarie 2019 cu aproape 18%. Din cel de-al doilea le zâmbeşte inflaţia de aproximativ 4%. Trag linie şi mai adaugă la preţuri câte ceva după virgulă, deoarece creşterea veniturilor are deocamdată de unde să susţină majorarea adaosurilor comerciale mai ales că şi la nivelul cursului de schimb lucrurile nu arată deloc rău prin comparaţie cu creşterile de venituri (de la un curs mediu euro/leu de 4,66 în martie 2018 am ajuns la 4,75 în martie 2019, o apreciere de sub 2% a monedei unice europene).

Cum poate lupta eficient BNR împotriva inflaţiei? Nici nu sunt multe alternative - fie majorează dobânzile şi ţine în acest fel leul pe loc, dar dă o veste proastă debitorilor, fie continuă echilibristica din trecut, cu lichiditate pompată în sistem şi dobânzi menţinute jos, dar cu subţierea rezervelor în încercarea de a tempera deprecierea cursului. Din ultimele declaraţii ale oficialilor BNR ar rezulta că se pregătesc pentru creşteri de dobânzi. Oricum, marjele băncilor româneşti sunt atât de generoase încât influenţele majorării Robor nu sunt atât de spectaculoase. Iar cine se simte în dificultate ar putea încerca o refinanţare pentru a înlocui Roborul rezultat din cotaţii cu cel aferent tranzacţiilor efective. La nivelul unui credit Prima Casă un minus de 0,5-1% la dobândă s-ar simţi imediat, având în vedere că aici DAE este în prezent de 5-6%. Iar în ceea ce priveşte cartoful, ar trebui să ne liniştească povestea oului care speriase la rândul său inflaţia la un moment dat. Se întâmpla în lunile de iarnă, când găinile au mai puţin entuziasm, dar preţurile s-au reglat apoi pe parcurs. Să aşteptăm deci cu încredere apariţia în forţă a cartofilor autohtoni, pentru că cel puţin pe partea produselor alimentare va urma un moment de respiro pentru inflaţie în perioada următoare.

Opinia Cititorului ( 1 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. ... paragraful 2 al articolului arata ca stiti unde se poate gasi structura cosului de produse si servicii pe baza caruia se calculeaza rata inflatiei.

    Presupun ca as putea gasi si singur locul cu pricina, dar daca aveti un link la indemana...

    Multumesc. 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cybersecurity Romania 2019

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Deleanu
Apanova
Schlumberger
Legestart
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.roRoEnergy
Cabinet de avocatTMPS