Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 04.09.2018
Oprirea inflației, misiune imposibilă pentru Banca Turciei?
click aici
     Deprecierea masivă a lirei turcești din ultimele luni a influențat puternic dinamica prețurilor interne, pe fondul deficitului extern masiv.

     Institutul de Statis­tică al Turciei (TurkStat) a anunțat că prețurile de consum și-au accelerat creșterea anuală până la 17,9% în august 2018, cel mai ridicat nivel din ultimii 15 ani, de la 15,9% în luna precedentă, în condițiile unei creșteri lunare de 2,3%.

     Prețurile alimentelor au crescut cu o rată anuală de 19,8%, iar prețurile transportului au crescut cu 27,1% față de aceeași perioadă a anului trecut.

     La nivelul producătorilor industriali, creșterea prețurilor a depășit cu mult așteptările. Avansul anual a fost de 32,1% (vezi graficul), după o creștere de 25% în luna anterioară, pe fondul unei creșteri lunare de 6,6%.

     Prețurile din industria prelucrătoare au crescut cu o rată anuală de 33,3%, pe fondul unei creșteri lunare de 7,3%, în condițiile în care prețurile bunurilor intermediare au înregistrat o creștere anuală de aproape 40% și o creștere lunară de 8,4%.

     Noile date referitoare la creșterea explozivă a prețurilor a determinat banca centrală să publice un comunicat de presă în care se arată că "vor fi luate măsurile necesare pentru asigurarea stabilității prețurilor", iar "poziția politicii monetare va fi ajustată la următoarea ședință a Comitetului de Politică Monetară".

     Banca centrală a Turciei a mai promis că va utiliza toate instrumentele aflate la dispoziția sa pentru urmărirea obiectivului stabilității prețurilor.

     Din păcate, instituția monetară a Turciei nu are credibilitatea necesară pentru a convinge investitorii, creditorii și populația că poate face ceva în privința inflației, iar lipsa credibilității nu este un fenomen recent, determinat de presiunile exercitate de președintele Recep Tayyip Erdogan.

     Banca centrală a Turciei a trecut la un regim explicit de țintire a inflației din 2006, când ținta a fost stabilită la 5%, după adoptarea unei țintiri implicite a creșterii prețurilor în 2002.

     Deoarece în 2007 și 2008 inflația a depășit cu mult ținta băncii centrale, autoritatea monetară a majorat ținta până la 7,5% în 2009, iar din 2012 ținta a rămas neschimbată la 5%, cu un interval de variație de 2 puncte procentuale.

     De atunci, măsurile de politică monetară nu au reușit să aducă inflația nici măcar în intervalul țintă, cu excepția anului 2012, când inflația anuală a fost de 6,2%.

     Pe fondul presiunilor exercitate de președintele Recep Tayyip Erdogan, banca centrală a menținut dobânda de politică monetară la 17,75% în iulie 2018, o decizie care a accentuat deprecierea lirei față de dolarul american. Conform cursului prezentat de Investing.com, de la începutul anului lira turcească s-a depreciat cu 43% față de dolar.

     După anunțul de ieri al băncii centrale, cursul lirei s-a apreciat până la 6,5 TRY/USD, de la un maxim al zilei de peste 6,7 TRY/USD, însă deprecierea s-a reluat aproape imediat, în condițiile în care piețele nu cred că majorarea dobânzii va fi suficientă.

     Un analist al băncii Rabobank din Londra a declarat pentru Bloomberg că "prin semnalizarea unei creșteri a dobânzii, banca centrală a creat și așteptările că această majorare va fi suficientă pentru a tempera creșterea inflației".

     În sprijinul autorității monetare a venit și ministrul de finanțe Berat Albayrak, care a declarat pentru Reuters că "banca centrală este independentă și va face toți pașii necesari pentru combaterea inflației".

     Albayrak a mai precizat că nu se așteaptă la apariția unor probleme în sectorul bancar, deși efectele unei majorări semnificative a dobânzii asupra capacității de rambursare a creditelor sunt evidente.

     Conform datelor de la JP Morgan, o parte de 179 de miliarde de dolari din datoria externă a Turciei va ajunge la maturitate până în iulie 2019, din care 146 de miliarde de dolari reprezintă datoria externă a sectorului privat.

     Reuters mai scrie că banca centrală va majora, probabil, dobânda cu 2 puncte procentuale la următoarea ședință de politică monetară, din 13 septembrie 2018, însă o astfel de decizie nu va fi suficientă pentru investitori, care se așteaptă la o creștere cu 7 - 10 puncte procentuale, conform unei note trimise clienților de analiștii de la Capital Economics.

     Dacă Banca Turciei va depăși așteptările pieței, printr-o majorare a dobânzii mai mare de 2 puncte procentuale, "asaltul" împotriva lirei s-ar putea tempera semnificativ, însă numai temporar.

     Misiunea instituției este cu adevărat imposibilă, dacă nu este luată în considerare și opțiunea extremă a prăbușirii economiei pentru stoparea inflației, în condițiile în care datoriile și dezechilibrele din economie sunt prea mari, mai ales pe fondul relațiilor deosebit de tensionate dintre Turcia și Statele Unite.

     În acest context, este posibilă o "realiniere" a intereselor strategice ale Turciei, prin îndepărtarea față de Vest și apropierea de Rusia și Iran, după cum a scris recent analistul american Martin Armstrong pe blogul său.

     Armstrong a mai arătat că, în condițiile în care "administrarea economiei de către Erdogan a fost un dezastru", autoritățile de la Ankara ar putea lua în considerare oprirea plății datoriilor externe, conform speculațiilor de pe piață.

     În opinia analistului american, Erdogan poate justifica un astfel de default "voluntar" prin declarații care să susțină că "Vestul corupt dorește subjugarea Turciei".

     Oare se va ajunge până la aplicarea acestei "soluții" de o gravitate excepțională, ale cărei consecințe sunt impredictibile? 
Călin Rechea
 

 

.