Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 10.10.2016
OVIDIU GHEORGHE, PNVV:
"Birocrația excesivă din ultimii doi ani încetinește progresul vinului românesc"
click aici
 
    * "Fără un brand de țară vinicolă va fi foarte greu să creștem notorietatea pozitivă a României pe plan extern"

     * "În acest an, capacitatea de producție este de patru milioane de hectolitri" * "Din punct de vedere al exporturilor, România nu este încă un jucător foarte important pe piața mondială"

     * "La APIA și MADR nu există niciun angajat specializat în domeniul vitivinicol"
 
         Țara noastră are nevoie de un brand de țară vinicolă pentru a se remarca pe piața internațională a producătorilor de vin și a-și crește notorietatea, potrivit directorului general al Patronatului Național al Viei și Vinului (PNVV), Ovidiu Gheorghe. Într-un interviu acordat ziarului BURSA, domnia sa a vorbit despre situația producției de vin din ultimii ani, despre preferințele românilor în materie de vin, dar și despre poziționarea noastră din punct de vedere al importului și exportului.

 
     Reporter: Cum descrieți sectorul viticol din țara noastră?

     Ovidiu Gheorghe: În ultima perioadă, s-au făcut investiții foarte mari și pot spune că România a ajuns la un nivel de competitivitate similar cu Franța, Italia sau Germania. În continuare, ne lipsește brandul de țară realizat prin program guvernamental, care să ne facă remarcați în străinătate. Acest lucru ar fi necesar deoarece avem soiuri naționale care ne diferențiază pe piața mondială a vinului.

     Reporter: Ce loc ocupăm în Uniunea Europeană, din punct de vedere al producției viței de vie? Dar mondial?

     Ovidiu Gheorghe: Din punct de vedere al producției de vin, la nivel european ne revine poziția a șasea. Primele cinci poziții sunt ocupate de Italia, Franța, Spania, Portugalia și Germania. La nivel mondial suntem pe locul 12. Dacă ne referim la suprafața cultivată cu viță de vie, la nivel european suntem pe locul cinci.

     Reporter: Câte hectare de suprafață cultivabilă deținem?

     Ovidiu Gheorghe: 178.294 ha.

     Reporter: Câte crame sunt în România și ce grad de modernizare au?

     Ovidiu Gheorghe: Aproximativ 250 de ferme vitivinicole, din care circa 150 vând vin într-o formă îmbuteliată și primele zece acoperă circa 80% din vinul comercializat legal.

     Reporter: În ce zone ale României se găsesc cele mai multe?

     Ovidiu Gheorghe: Zona Vrancei și Dealu Mare.

     Reporter: Ce costuri sunt necesare pentru o investiție în acest sector, pentru a fi profitabil?

     Ovidiu Gheorghe: O cramă modernă poate costa între 200 de mii și cinci milioane de euro. Cea mai mare investițe este, însă, în capitalul uman specializat și în marketingul corect al vinului. Aici, încă, suntem un pic lacunari, dar cerințele pieței ne împing spre dezvoltare. Subliniez că producătorii, patronii, trebuie să dea o mai mare încredere școlii de oenologie românească și să își angajeze vinificatori români, dacă ne propunem să creăm tradiție!

     Reporter: Sectorul vitivinicol din țară a reușit să atragă în totalitate, în ultimii ani, fondurile europene alocate pentru dezvoltare?

     Ovidiu Gheorghe: În perioada 2007 - 2014 am avut absorbție 100% (42,1 milioane de euro/an). În ultimii doi ani am coborât la circa 40% din cauza birocrației excesive introduse de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), ca reacție la "recomandările Curții de Conturi a României" (47,7 milioane de euro/an).

     Reporter: Cum a fost producția vinului din 2015?

     Ovidiu Gheorghe: Noi am estimat la puțin peste patru milioane hectolitri. În practică, în 2015 s-au produs 3,6276 milioane hectolitri, conform statisticilor MADR. Din punct de vedere calitativ, anul de recoltă 2015 a fost unul atipic însă, cu variații de calitate și cantitate medie la hectar de la o regiune la alta.

     Reporter: Anul acesta ce capacitate de producție preconizați?

     Ovidiu Gheorghe: Va fi în parametrii ultimilor ani, în jurul cantității de patru milioane de hectolitri. Din punct de vedere calitativ, acumulările de zaharuri din struguri sunt proprii obținerii vinurilor de calitate.

     Se înregistrează diferențe semnificative de medie cantitativă de struguri la hectar atât între regiunile viticole, cât și între producătorii aflați în același areal. Aceste diferențe sunt create de doi factori: condițiile climatice și atenția dată aplicării eficiente a tratamentelor fitosanitare. Pe acest ultim considerent semnalăm faptul că producătorii care și-au făcut la timp aceste tratamente au producții foarte bune, nefiind afectați de mană sau de făinare.

     În urma discuțiilor avute cu producătorii de vin, suntem în măsură să prognozăm că, urmare a efectelor climei (grindină - izolat în Dealu Mare, seceta din sudul țării - Oltenia și Dobrogea) și a presiunii fitosanitare asupra plantațiilor, situația la nivel național, comparativ cu anul precedent, se prezintă astfel: Moldova (Huși, Iași, Cotnari) - producție cu până la 20% mai mare; Vrancea - producție cu 20% mai mare; Dealu Mare - comparativ egal cu anul trecut (variații mari între producători, unii înregistrând pierderi și de 30% față de 2015); Dobrogea - producție cu 30% mai mică; Oltenia - producție cu 20 % mai mică; Banat - producție cu 10% mai mare; Transilvania - comparativ egal cu anul trecut (probabil cu 10% mai mare).

     În aceeași ordine de idei, perioada prelungită de insolația și nivelul precipitațiilor din acest an ne îndreptățesc să afirmăm că în arealele viticole cu tradiție și la producătorii de vin care au făcut investiții în tehnologie în ultimii ani pentru creșterea nivelului de competitivitate, producția de vin 2016 va fi una foarte bună atât din punct de vedere calitativ, cât și cantitativ.

     Reporter: Care au fost cerințele pieței? Ce preferințe au românii din punct de vedere al vinului?

     Ovidiu Gheorghe: În proporție de 60%, în România se consumă vinul alb. Cel roșu peste 30%, iar rose între 5-7%.

     Reporter: Pe ce soiuri s-a pus accent?

     Ovidiu Gheorghe: Principale soiuri în cultură sunt: fetească regală (13.723 ha), merlot (11.975 ha), fetească albă (10.210 ha), riesling italian (5.853 ha), aligote (5.142 ha), sauvignon blanc (5.023 ha), cabernet sauvignon (5.013 ha), muscat ottonel (3.333), băbească neagră (2.745 ha), fetească neagră (2.404 ha), roșioară (1.718 ha).

     Reporter: Cum ne poziționăm din punct de vedere al exportului? Dar al importului? Ce locuri ocupăm?

     Ovidiu Gheorghe: Din punct de vedere al exporturilor, România nu este încă un jucător foarte important pe piața mondială, din mai multe considerente: românul este tradiționalist în consum și peste 90% din vinul îmbuteliat consumat este produs în țara noastră, iar pentru a conta pe piața internațională este nevoie de un efort consistent al statului în producerea și promovarea unui brand de țară sectorial, efort care nu este la îndemâna producătorilor de vinuri. Totodată, suntem într-o cursă comercială cu țări, precum Franța, Spania, Italia.

     La nivel mondial, datele preliminare publicate de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV) arată că producția de vin a României a scăzut cu 20% în 2014, până la 4,093 milioane hectolitri, de la 5,113 milioane hectolitri, în 2013, dar cu toate acestea România ocupă în continuare locul 12 în topul celor mai mari producători mondiali de vin, cel puțin așa arată datele OIV.

     În datele statistice, România a exportat, în 2014, 10.513 tone de vin, în valoare de 19,4 milioane de euro, în timp ce importurile au fost de 34.157 de tone și pentru ele s-au cheltuit 36 de milioane de euro. În 2015, am importat 506.821 hl, în valoare de 42,4 milioane de euro. În același timp, am exportat 138.000 hl cu o valoare de 22,3 milioane de euro.

     Reporter: Ce cantitate se bea într-un an, în țara noastră, comparativ cu alte țări ale UE?

     Ovidiu Ghoerghe: Consumul de vin în România este puțin peste 22 litri/capita anual, mult sub nivelul unor țări, precum Franța, Spania sau Italia, mare pondere fiind însă auto-consumul. Apreciem că undeva la 40% din vinul românesc se comercializează prin forme moderne de piață, restul fiind auto-consum sau piață nelegală.

     Reporter: În ce perioadă a anului crește consumul de vin în România?

     Ovidiu Gheorghe: În perioada sărbătorilor de iarnă (decembrie) comerțul cu vin crește cu peste 50% față de o lună normală și în special crește consumul de vinuri roșii, românii alegând de obicei vinurile albe (circa 60% din total vinuri).

     Reporter: Care sunt prețurile strugurilor în țara noastră?

     Ovidiu Gheorghe: În România prețul de tranzacționare al strugurilor din soiuri nobile pentru producerea vinului variază între 1 leu/kg si 1,5 lei/kg, în funcție de zonă, de culoare și de calitatea strugurilor.

     Din punct de vedere al investițiilor realizate cu sprijin european în domeniul vie-vin, dacă până în 2014 eram lideri la nivelul sectoarelor de activitate din agricultură, cu absorbție 100% a fondurilor alocate pentru proiecte, în ultimii doi ani am coborat la circa 40% din cauza birocrației excesive instituite de MADR și a lipsei de profesionalism și de interes din partea acestei instituții. Spre exemplificare, în APIA și Ministerul Agriculturii - Direcția de politici agricole - nu există niciun angajat specializat în domeniul vitivinicol!

     Reporter: Ce ar trebui să se implementeze pe viitor, pentru a se îmbunătăți sectorul vitivinicol din România?

     Ovidiu Gheorghe: Crearea unui brand de țară și asocierea producătorilor. Fără acest brand de țară vinicolă va fi foarte greu să creștem notorietatea pozitivă a României. Soluții sunt, dar trebuie să avem cu cine să le discutăm.

     Reporter: Cum arată situația ultimilor ani în sectorul vitivinicol?

     Ovidiu Gheorghe: În ultimii 15 ani în sectorul vitivinicol românesc am reușit să facem investiții fantastice în modernizarea plantațiilor și a cramelor (peste 500 milioane de euro). Conluzii relevante pe acest subiect sunt: peste 40.000 de hectare noi replantate cu viță de vie, apariția unui număr foarte mare de "mici producători" care au adus o benefică diversitate de vinuri în atenția consumatorilor, modernizarea plantațiilor de viță de vie și a capacităților de producție a marilor producători de vinuri (însumează peste 70% din total piață vin), exercițiul financiar 2008 - 2013 a consemnat 100% absorbție fonduri europene din Programul Național suport pentru sectorul vitivinicol românesc.

     Cu toate aceste succese, în repetate rânduri, am semnalat Guvernului României și Ministerului Agriculturii câteva aspecte negative care încetinesc progresul vinului românesc: birocrația excesivă și abuzivă apărută în ultimii doi ani la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) în aplicarea legislației privind programele cu finanțare europeană pentru dezvoltarea sectorului vitivinicol a condus la un nefericit procent de 41,7 (la 15 octombrie 2015) din bugetul anual de 47,7 milioane euro alocat României în exercițiul financiar 2014 - 2018; promisiunile guvernanților de a demara procesul de crearea a unui brand național pentru promovarea produselor agroalimentare românești și a vinului au rămas fără acoperire în realitate, ceea ce îngreunează major promovarea cu succes a produselor românești pe piețe străine.

     Reporter: Vă mulțumesc pentru timpul acordat!

     Ovidiu Gheorghe: Eu mulțumesc pentru timpul investit promovării vinului românesc! 
LARISA BĂNICĂ
 

 

.