OVIDIU GHEORGHE, PNVV:"Birocraţia excesivă din ultimii doi ani încetineşte progresul vinului românesc"

LARISA BĂNICĂ
Ziarul BURSA #Frăţia Vinului /

"Birocraţia excesivă din ultimii doi ani încetineşte progresul vinului românesc"

"Fără un brand de ţară vinicolă va fi foarte greu să creştem notorietatea pozitivă a României pe plan extern" 

"În acest an, capacitatea de producţie este de patru milioane de hectolitri" "Din punct de vedere al exporturilor, România nu este încă un jucător foarte important pe piaţa mondială"

"La APIA şi MADR nu există niciun angajat specializat în domeniul vitivinicol"

Ţara noastră are nevoie de un brand de ţară vinicolă pentru a se remarca pe piaţa internaţională a producătorilor de vin şi a-şi creşte notorietatea, potrivit directorului general al Patronatului Naţional al Viei şi Vinului (PNVV), Ovidiu Gheorghe. Într-un interviu acordat ziarului BURSA, domnia sa a vorbit despre situaţia producţiei de vin din ultimii ani, despre preferinţele românilor în materie de vin, dar şi despre poziţionarea noastră din punct de vedere al importului şi exportului.

Reporter: Cum descrieţi sectorul viticol din ţara noastră?

Ovidiu Gheorghe: În ultima perioadă, s-au făcut investiţii foarte mari şi pot spune că România a ajuns la un nivel de competitivitate similar cu Franţa, Italia sau Germania. În continuare, ne lipseşte brandul de ţară realizat prin program guvernamental, care să ne facă remarcaţi în străinătate. Acest lucru ar fi necesar deoarece avem soiuri naţionale care ne diferenţiază pe piaţa mondială a vinului.

Reporter: Ce loc ocupăm în Uniunea Europeană, din punct de vedere al producţiei viţei de vie? Dar mondial?

Ovidiu Gheorghe: Din punct de vedere al producţiei de vin, la nivel european ne revine poziţia a şasea. Primele cinci poziţii sunt ocupate de Italia, Franţa, Spania, Portugalia şi Germania. La nivel mondial suntem pe locul 12. Dacă ne referim la suprafaţa cultivată cu viţă de vie, la nivel european suntem pe locul cinci.

Reporter: Câte hectare de suprafaţă cultivabilă deţinem?

Ovidiu Gheorghe: 178.294 ha.

Reporter: Câte crame sunt în România şi ce grad de modernizare au?

Ovidiu Gheorghe: Aproximativ 250 de ferme vitivinicole, din care circa 150 vând vin într-o formă îmbuteliată şi primele zece acoperă circa 80% din vinul comercializat legal.

Reporter: În ce zone ale României se găsesc cele mai multe?

Ovidiu Gheorghe: Zona Vrancei şi Dealu Mare.

Reporter: Ce costuri sunt necesare pentru o investiţie în acest sector, pentru a fi profitabil?

Ovidiu Gheorghe: O cramă modernă poate costa între 200 de mii şi cinci milioane de euro. Cea mai mare investiţe este, însă, în capitalul uman specializat şi în marketingul corect al vinului. Aici, încă, suntem un pic lacunari, dar cerinţele pieţei ne împing spre dezvoltare. Subliniez că producătorii, patronii, trebuie să dea o mai mare încredere şcolii de oenologie românească şi să îşi angajeze vinificatori români, dacă ne propunem să creăm tradiţie!

Reporter: Sectorul vitivinicol din ţară a reuşit să atragă în totalitate, în ultimii ani, fondurile europene alocate pentru dezvoltare?

Ovidiu Gheorghe: În perioada 2007 - 2014 am avut absorbţie 100% (42,1 milioane de euro/an). În ultimii doi ani am coborât la circa 40% din cauza birocraţiei excesive introduse de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), ca reacţie la "recomandările Curţii de Conturi a României" (47,7 milioane de euro/an).

Reporter: Cum a fost producţia vinului din 2015?

Ovidiu Gheorghe: Noi am estimat la puţin peste patru milioane hectolitri. În practică, în 2015 s-au produs 3,6276 milioane hectolitri, conform statisticilor MADR. Din punct de vedere calitativ, anul de recoltă 2015 a fost unul atipic însă, cu variaţii de calitate şi cantitate medie la hectar de la o regiune la alta.

Reporter: Anul acesta ce capacitate de producţie preconizaţi?

Ovidiu Gheorghe: Va fi în parametrii ultimilor ani, în jurul cantităţii de patru milioane de hectolitri. Din punct de vedere calitativ, acumulările de zaharuri din struguri sunt proprii obţinerii vinurilor de calitate.

Se înregistrează diferenţe semnificative de medie cantitativă de struguri la hectar atât între regiunile viticole, cât şi între producătorii aflaţi în acelaşi areal. Aceste diferenţe sunt create de doi factori: condiţiile climatice şi atenţia dată aplicării eficiente a tratamentelor fitosanitare. Pe acest ultim considerent semnalăm faptul că producătorii care şi-au făcut la timp aceste tratamente au producţii foarte bune, nefiind afectaţi de mană sau de făinare.

În urma discuţiilor avute cu producătorii de vin, suntem în măsură să prognozăm că, urmare a efectelor climei (grindină - izolat în Dealu Mare, seceta din sudul ţării - Oltenia şi Dobrogea) şi a presiunii fitosanitare asupra plantaţiilor, situaţia la nivel naţional, comparativ cu anul precedent, se prezintă astfel: Moldova (Huşi, Iaşi, Cotnari) - producţie cu până la 20% mai mare; Vrancea - producţie cu 20% mai mare; Dealu Mare - comparativ egal cu anul trecut (variaţii mari între producători, unii înregistrând pierderi şi de 30% faţă de 2015); Dobrogea - producţie cu 30% mai mică; Oltenia - producţie cu 20 % mai mică; Banat - producţie cu 10% mai mare; Transilvania - comparativ egal cu anul trecut (probabil cu 10% mai mare).

În aceeaşi ordine de idei, perioada prelungită de insolaţia şi nivelul precipitaţiilor din acest an ne îndreptăţesc să afirmăm că în arealele viticole cu tradiţie şi la producătorii de vin care au făcut investiţii în tehnologie în ultimii ani pentru creşterea nivelului de competitivitate, producţia de vin 2016 va fi una foarte bună atât din punct de vedere calitativ, cât şi cantitativ.

Reporter: Care au fost cerinţele pieţei? Ce preferinţe au românii din punct de vedere al vinului?

Ovidiu Gheorghe: În proporţie de 60%, în România se consumă vinul alb. Cel roşu peste 30%, iar rose între 5-7%.

Reporter: Pe ce soiuri s-a pus accent?

Ovidiu Gheorghe: Principale soiuri în cultură sunt: fetească regală (13.723 ha), merlot (11.975 ha), fetească albă (10.210 ha), riesling italian (5.853 ha), aligote (5.142 ha), sauvignon blanc (5.023 ha), cabernet sauvignon (5.013 ha), muscat ottonel (3.333), băbească neagră (2.745 ha), fetească neagră (2.404 ha), roşioară (1.718 ha).

Reporter: Cum ne poziţionăm din punct de vedere al exportului? Dar al importului? Ce locuri ocupăm?

Ovidiu Gheorghe: Din punct de vedere al exporturilor, România nu este încă un jucător foarte important pe piaţa mondială, din mai multe considerente: românul este tradiţionalist în consum şi peste 90% din vinul îmbuteliat consumat este produs în ţara noastră, iar pentru a conta pe piaţa internaţională este nevoie de un efort consistent al statului în producerea şi promovarea unui brand de ţară sectorial, efort care nu este la îndemâna producătorilor de vinuri. Totodată, suntem într-o cursă comercială cu ţări, precum Franţa, Spania, Italia.

La nivel mondial, datele preliminare publicate de Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului (OIV) arată că producţia de vin a României a scăzut cu 20% în 2014, până la 4,093 milioane hectolitri, de la 5,113 milioane hectolitri, în 2013, dar cu toate acestea România ocupă în continuare locul 12 în topul celor mai mari producători mondiali de vin, cel puţin aşa arată datele OIV.

În datele statistice, România a exportat, în 2014, 10.513 tone de vin, în valoare de 19,4 milioane de euro, în timp ce importurile au fost de 34.157 de tone şi pentru ele s-au cheltuit 36 de milioane de euro. În 2015, am importat 506.821 hl, în valoare de 42,4 milioane de euro. În acelaşi timp, am exportat 138.000 hl cu o valoare de 22,3 milioane de euro.

Reporter: Ce cantitate se bea într-un an, în ţara noastră, comparativ cu alte ţări ale UE?

Ovidiu Ghoerghe: Consumul de vin în România este puţin peste 22 litri/capita anual, mult sub nivelul unor ţări, precum Franţa, Spania sau Italia, mare pondere fiind însă auto-consumul. Apreciem că undeva la 40% din vinul românesc se comercializează prin forme moderne de piaţă, restul fiind auto-consum sau piaţă nelegală.

Reporter: În ce perioadă a anului creşte consumul de vin în România?

Ovidiu Gheorghe: În perioada sărbătorilor de iarnă (decembrie) comerţul cu vin creşte cu peste 50% faţă de o lună normală şi în special creşte consumul de vinuri roşii, românii alegând de obicei vinurile albe (circa 60% din total vinuri).

Reporter: Care sunt preţurile strugurilor în ţara noastră?

Ovidiu Gheorghe: În România preţul de tranzacţionare al strugurilor din soiuri nobile pentru producerea vinului variază între 1 leu/kg si 1,5 lei/kg, în funcţie de zonă, de culoare şi de calitatea strugurilor.

Din punct de vedere al investiţiilor realizate cu sprijin european în domeniul vie-vin, dacă până în 2014 eram lideri la nivelul sectoarelor de activitate din agricultură, cu absorbţie 100% a fondurilor alocate pentru proiecte, în ultimii doi ani am coborat la circa 40% din cauza birocraţiei excesive instituite de MADR şi a lipsei de profesionalism şi de interes din partea acestei instituţii. Spre exemplificare, în APIA şi Ministerul Agriculturii - Direcţia de politici agricole - nu există niciun angajat specializat în domeniul vitivinicol!

Reporter: Ce ar trebui să se implementeze pe viitor, pentru a se îmbunătăţi sectorul vitivinicol din România?

Ovidiu Gheorghe: Crearea unui brand de ţară şi asocierea producătorilor. Fără acest brand de ţară vinicolă va fi foarte greu să creştem notorietatea pozitivă a României. Soluţii sunt, dar trebuie să avem cu cine să le discutăm.

Reporter: Cum arată situaţia ultimilor ani în sectorul vitivinicol?

Ovidiu Gheorghe: În ultimii 15 ani în sectorul vitivinicol românesc am reuşit să facem investiţii fantastice în modernizarea plantaţiilor şi a cramelor (peste 500 milioane de euro). Conluzii relevante pe acest subiect sunt: peste 40.000 de hectare noi replantate cu viţă de vie, apariţia unui număr foarte mare de "mici producători" care au adus o benefică diversitate de vinuri în atenţia consumatorilor, modernizarea plantaţiilor de viţă de vie şi a capacităţilor de producţie a marilor producători de vinuri (însumează peste 70% din total piaţă vin), exerciţiul financiar 2008 - 2013 a consemnat 100% absorbţie fonduri europene din Programul Naţional suport pentru sectorul vitivinicol românesc.

Cu toate aceste succese, în repetate rânduri, am semnalat Guvernului României şi Ministerului Agriculturii câteva aspecte negative care încetinesc progresul vinului românesc: birocraţia excesivă şi abuzivă apărută în ultimii doi ani la nivelul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) şi Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) în aplicarea legislaţiei privind programele cu finanţare europeană pentru dezvoltarea sectorului vitivinicol a condus la un nefericit procent de 41,7 (la 15 octombrie 2015) din bugetul anual de 47,7 milioane euro alocat României în exerciţiul financiar 2014 - 2018; promisiunile guvernanţilor de a demara procesul de crearea a unui brand naţional pentru promovarea produselor agroalimentare româneşti şi a vinului au rămas fără acoperire în realitate, ceea ce îngreunează major promovarea cu succes a produselor româneşti pe pieţe străine.

Reporter: Vă mulţumesc pentru timpul acordat!

Ovidiu Gheorghe: Eu mulţumesc pentru timpul investit promovării vinului românesc!

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.hipo.ro
www.dreptonline.rowww.dreptonline.ro
modele cărţi de vizităInvitaţii de nuntăCărţi de vizită