Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 06.06.2018
OVIDIU NICOLESCU, CNIPMMR:
"Randamentul Pilonului II de pensii - de aproape trei ori mai mare decât cel al depozitelor la bancă"
click aici
      Nicolescu: "Bugetul UE pentru perioada 2021-2027 prevede un efort mai mare pentru statele membre. Contribuția țării noastre la bugetul UE se va majora cu circa un miliard de euro"

     

     Fondurile de tipul Pilonului II de pensii au o importanță extrem de relevantă în orice stat la nivel global, iar desființarea acestora ar aduce mari dezavantaje economice, este de părere Ovidiu Nicolescu, președinte de onoare al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).

     Domnia sa a afirmat ieri, în cadrul unei conferințe de presă, că Pilonul II de pensii are, în primul rând, o miză socială, întrucât le asigură cetățenilor un venit suplimentar la vârsta pensionării.

     Conform reprezentantului CNIPMMR, studiile arată că, în toate țările, nu doar în România, pensia de bază (n.r. Pilonul I) este destul de redusă, pe fondul declinului demografic.

     Cea de-a doua miză este cea economică, întrucât în toate țările Pilonul II este un mijloc important de economisire și de investiții.

     Domnul Nicolescu a declarat: "Dacă ne uităm la statisticile pe plan mondial, aceste fonduri sunt principali investitori. În SUA, spre exemplu, acesta este pe locul trei, fiind mai important decât băncile comerciale".

     A treia miză se referă la faptul că asigură un plus de securitate socială, în condițiile în care numărul pensionarilor îl va depăși, cu mult, pe cel al salariaților.

     "Pilonul II este folosit la investiții, are randamente bune, inclusiv cel din țara noastră are randamente mult mai bune decât în cazul depozitelor la bancă, fiind de aproape trei ori mai mare. (...). La noi în țară, însă, potrivit reprezentanților Guvernului, de la 1 iulie contribuția la Pilonul II va deveni opțională, motiv pentru care este clar că fondurile deținute în cadrul acestuia se vor diminua foarte mult", a mai spus domnia sa.

     Țara noastră are nevoie de acest fond pentru a economisi, pentru a investi și pentru a se dezvolta, iar CNIPMMR susține păstrarea Pilonului II de pensii, aplicarea legii care prevede o contribuție de 6% (în loc de 3,75% cât este în prezent), pentru a nu pierde un principal instrument de economisire, mai consideră Ovidiu Nicolescu, adăugând: "Dacă va fi opțională contribuția la Pilonul II de pensii, atunci cu siguranță vor fi mai puțini bani, iar randamnetul acestuia va scădea. În plus, Pilonul II de pensii este corelat cu politica altor fonduri de investiții (din străinătate) prezente la noi în țară, iar atunci când ele văd că Pilonul II de pensii din România slăbește, devin mai reticente în ceea ce privește plasarea investițiilor în țara noastră. Studiile arată că, inclusiv în Germania, lipsa Pilonului II și III de pensii va afecta pensiile.

     Mai mult, odată ce acesta devine opțional, este aproape iminent ca el să fie desființat, deoarece această situație este ca un bulgăre de zăpadă".

      Ovidiu Nicolescu: "Bugetul european - cel mai important document pe care Europa îl adoptă odată la zece ani"

     Bugetul european este cel mai important document pe care Europa îl adoptă odată la zece ani, consideră Ovidiu Nicolescu, întrucât acesta reprezintă baza economică a ceea ce se întâmplă în UE și, într-o bună măsură, și în țara noastră.

     Domnia sa a afirmat, ieri: "Acest buget al UE, pentru perioada 2021-2027, stabilește priorități noi față de cel precedent. De asemenea, sumele alocate pe destinații se schimbă radical și se modifică substanțial și modul de utilizare, în sensul că UE va avea o forță decizională mai mare asupra acestor fonduri și, compensând într-o anumită măsură, va crește și flexibilitatea fiecărei țări în a-și redirecționa fondurile alocate".

     Bugetul UE pentru perioada 2021-2027 prevede 1.135 miliarde de euro în credite de angajment, adică 1,11% din PIB-ul țărilor membre, în timp ce bugetul precedent asigura 0,9% din acesta, ceea ce înseamnă un efort mai mare pentru statele membre, a mai explicat reprezentantul CNIPMMR, precizând, însă, că se reduc fondurile pentru agricultură și cele pentru coeziune.

     "Inovația principală a acestui buget, din punct de vedere funcțional, este aceea că finanțarea de la UE se leagă organic, direct, cu respectarea statului de drept. Așadar, statele deficitare în acest domeniu, sau cele percepute astfel, vor pierde substanțial din punct de vedere financiar", a adăugat domnul Nicolescu.

     Potrivit domniei sale, au fost introduse două instrumente: Programul de sprijin pentru reforme, cu o valoare totală de 25 de miliarde de euro, și Func-ția europeană de stabilizare a investițiilor, cu o valoare de 30 de miliarde de euro.

     Conform reprezentantului CNIPMMR, se modifică și modul de finanțare a bugetului UE: înainte, aces-ta era finanțat, în principal, din taxele vamale ale fiecărei țări, dar acum au fost introduse trei noi surse de finanțare la care țara noastră va contribui din plin: 20% din veniturile obținute din comercializarea certificatelor de emisii; 3% din baza fiscală consolidată comună a societăților; o contribuție națională, calculată pe baza cantității de deșeuri și de ambalaje din plastic, care nu se reciclează, în fiecare stat membru (0,8 euro/kg).

     CNIPMMR consideră că Europa are nevoie de investiții, așadar este bine că bugetul pentru perioada 2021-2027 pune accent pe acest aspect și apreciază că se menține spijinul pentru regiunile slab dezvoltate și pentru un mediu favorabil întreprinderilor și creșterii în Europa.

     Conform lui Ovidiu Nicoelscu, în proiectul acesta, țara noastră primește circa 27 de miliarde de euro, mai puțin decât în trecut, iar la nivel european se accentuează dimensiunea politică și economică a bugetului, ceea ce nu ne avantajează, ca țară, și se diminuează dimensiunea socială, stabilindu-se noi priorități.

     Nu în ultimul rând, reprezentantul CNIPMMR a subliniat că bugetul UE are o bază de venituri mai diversă, iar acestea vor proveni, într-o mare măsură, de la țările mai puțin dezvoltate, care stau mai prost în acele sectoare, adăugând: "Pentru țara noastră, acest buget înseamnă mai puțini bani primiți și o contribuție mai mare, mai puține fonduri pentru agricultură și un risc mare să pierdem bani, deoarece alocarea lor este condiționată de statul de drept și de alte aspecte politice. Vom avea o mai mare flexibilitate în ceea ce privește distribuirea banilor. De asemenea, țările mici vor avea o influență mai mică, iar deciziile majore vor fi luate de statele puternice".

     În același timp, contribuția țării noastre la bugetul UE se va majora cu circa un miliard de euro și este posibil să avem chiar mai mult, în condițiile în care vom primi mai puțini bani, a conchis domnia sa. 
RAMONA RADU
 
     Florin Jianu, președintele CNIPMMR, este de părere că anularea caracterului obligatoriu al Pilonului II reprezintă o capcană.
     Domnia sa a explicat, ieri: "Nu trebuie să cădem în capcana opționalului, în ceea ce privește Pilonul II de pensii. (...).
     "Practic, se deschide o cutie a Pandorei în care statul naționalizează banii privați ai unor oameni și numai după primele declarații s-a văzut impactul pe Bursă, care a scăzut. Gândiți-vă ce impact are acest lucru asupra unui investitor străin care se gândește să investească la noi în țară și care se poate gândi că statul îi poate naționaliza oricând propria investiție. (...). Cred că o problemă este și la societățile de gestionare a fondului de pensii al căror management nu a discutat cu patronatele și nu a comunicat despre randamente".
     Economia românească are nevoie de Pilonul II de pensii, a conchis președintele CNIPMMR. 

 

.