Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 20.07.2018
PENTRU NEAPLICAREA NORMELOR PRIVIND COMBATEREA SPĂLĂRII BANILOR,
România trimisă în fața Curții de Justiție a UE
click aici
     ACTUALIZARE MAE: Precizări privin prevenirea sistemului financiar

     Decizia Comisiei Europene de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cauza 2017/0417 - procedură de infringement referitoare la netranspunerea Directivei 2015/849/UE privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 și de abrogare a Directivei 2005/60/CE și a Directivei 2006/70/CE - este un act procedural standard, realizat în cazurile în care un stat membru nu notifică instituției europene, în termen, actul normativ național care transpune, integral, actul legislativ european, conform comunicatului remis redacției. Până la acest moment, Grefa CJUE nu a comunicat autorităților române o cerere introductivă depusă de Comisia Europeană. Redactarea și depunerea de către Comisie a acestei cereri la Grefa curții (sesizarea efectivă) este un act procedural diferit, ulterior ca localizare în timp aceluia al luării deciziei de sesizare efectivă a instanței europene.

     Pe baza unui calendar ferm de conformare, asumat de autoritățile române cu atribuții de reglementare în domeniul spălării banilor, Comisia Europeană poate decide amânarea sesizării efective a CJUE, se mai arată în comunicat.

     În scopul transpunerii integrale a Directivei 2015/849/UE, instituțiile responsabile la nivel național, respectiv Secretariatul General al Guvernului (SGG), Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) și Ministerul Justiției (MJ) au elaborat și promovat proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

     Proiectul în cauză, deplin compatibil cu actul legislativ european, a fost aprobat în ședința Guvernului României din data de 31.05.2018. În prezent, respectivul proiect se află în dezbaterea Senatului, prima cameră parlamentară sesizată, (L390/2018[1]), parcurgând procedura specifică de legiferare.

     Potrivit comunicatului, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a realizat evaluarea juridică a proiectului de act normativ din perspectiva compatibilității cu dreptul Uniunii Europene, fiind consultat de către inițiatorii proiectului în procedura de avizare ministerială și contribuind, prin propuneri concrete, la armonizarea legislativă completă a proiectului supus analizei cu directiva UE a cărei transpunere se urmărea.

     ---------

     SIEGFRIED MUREȘAN: Guvernul îi păgubește pe români de două ori

     Guvernul PSD - ALDE îi păgubește din nou pe români, de data aceasta prin netranspunerea în legislația națională a Directivei 2015/849 privind combaterea spălării banilor. Paguba produsă de Guvern este, de data aceasta, dublă: mai întâi pentru că, prin netranspunerea directivei, finanțele României și ale românilor sunt mai vunerabile în fața evazioniștilor și a infractorilor care spală bani. Apoi fiindcă, netranspunând directiva la timp, Comisia a propus penalități României, sume care vor fi plătite tot din bugetul statului, adică din banii plătitorilor de taxe, conform comunicatului remis redacției.

     Comisia Europeană a trimis ieri România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru că Guvernul PSD - ALDE nu a inclus în legislația națională cea de-a patra Directivă a UE privind Combaterea Spălării Banilor, deși a trecut mai mult de un an de la termenul-limită de transpunere, adică 26 iunie 2017. Până la decizia de a sesiza Curtea de Justiție a UE, Comisia a trimis nu mai puțin de trei avertismente Guvernului PSD - ALDE prin care cerea adoptarea directivei în legislația națională, însă fără niciun rezultat, se mai arată în comunicat.

     Pentru că nu avem această directivă transpusă, finanțele României și ale românilor sunt mai vulnerabile în fața evazioniștilor și a infractorilor care spală bani. Vedem cum evazioniștii caută mereu tehnici cât mai complexe de a fura, de aceea legislația trebuie să fie adusă la zi cât mai repede pentru a fi bine pregătiți și a-i proteja pe oameni.

     În schimb, Guvernul ne păgubește din nou prin netranspunerea directivei, așa cum ne păgubește în fiecare zi prin măsurile sale care au dus la creșterea inflației, a creditelor bancare în lei și a deficitului bugetar.

     De aceea, solicit Guvernului PSD - ALDE transpunerea Directivei 2015/849 în regim de urgență având în vederea importanța acestui act legislativ. Economiile românilor nu mai trebuie puse în pericol din pricina acestui guvern incompetent."

     

     ----------

     Comisia Europeană a trimis, ieri, România și Grecia în fața Curții de Jus­tiție pentru neîndeplinirea obligației de a transpune în legislația lor națională cea de-a patra directivă privind combaterea spălării banilor, potrivit unui comunicat de presă al Comisiei Europene.

     Comisia a propus impunerea de către CJUE a plății unei sume forfetare, precum și a unor penalități zilnice până când cele trei țări vor lua măsurile necesare, conform sursei citate.

     Irlanda a transpus doar o parte foarte mică a normelor și, prin urmare, este de asemenea trimisă în fața Curții de Justiție.

     Comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, Vera Jourova a declarat: "Spălarea banilor și finanțarea terorismului au consecințe asupra întregii Uniuni Europene. Nu putem lăsa nicio țară din UE să devină veriga slabă. Din acest motiv, cerem ca toate statele membre să ia măsurile necesare pentru a combate spălarea banilor. Vom continua să monitorizăm foarte îndeaproape și în mod prioritar punerea în aplicare a acestor norme de către statele membre".

     Termenul pentru transpunerea de către statele membre în legislațiile lor naționale a celei de-a patra directive privind combaterea spălării banilor a fost 26 iunie 2017.

     Între timp, în urma dezvăluirilor anchetei Panama Papers și a atacurilor teroriste din Europa, Comisia a propus a cincea directivă privind combaterea spălării banilor, pentru a intensifica lupta împotriva spălării banilor și a finanțării teroris­mului. Noile norme au intrat în vigoare la 9 iulie 2018, după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, iar statele membre vor trebui să trans­pună în legislațiile lor naționale a cincea directivă privind combaterea spălării banilor până la 10 ianuarie 2020.

     În ceea ce privește a patra directivă privind combaterea spălării banilor, Comisia a inițiat, până în prezent, proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru necomunicarea măsurilor de transpunere împotriva a 20 de state membre: trei proceduri se află în etapa sesizării Curții, nouă în etapa avizului motivat, iar opt în etapa scrisorii de punere în întârziere. Între timp, majoritatea statelor membre ale UE au adoptat legis­lația relevantă. În prezent, Comisia analizează cu atenție dacă legislația respectivă transpune integral dispozițiile celei de-a patra directive privind combaterea spălării banilor, înainte de a decide fie închiderea cazurilor, fie continuarea procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor deschise împotriva unor state membre. 

     Datele transmise arată că în iulie 2017, Comisia a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru necomunicarea măsurilor de transpunere și a trimis scrisori de punere în întârziere unui număr de 16 state membre, care fie nu notificaseră niciun fel de măsuri (Bulgaria, Cipru, Estonia, Grecia, Finlanda, Letonia, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, România, Olanda, Ungaria), fie notificaseră măsuri nesatisfăcătoare (Irlanda, Lituania, Slovacia).

     În noiembrie 2017 (împotriva Belgiei și a Spaniei) și în ianuarie 2018 (împotriva Austriei și a Franței), Comisia a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru necomunicarea măsurilor de transpunere, deoarece măsurile notificate de statele membre respective reprezentau doar o transpunere parțială.

     În decembrie 2017, opt state membre (Bulgaria, Cipru, Grecia, Luxemburg, Malta, Polonia, România și Țările de Jos) încă nu notificaseră nicio măsură de transpunere. Prin urmare, Comisia le-a adresat un aviz motivat.

     De asemenea, în martie 2018, Comisia a trimis un aviz motivat Slovaciei și Irlandei, care, deși notificaseră Comisiei o transpunere parțială, încă nu transpuseseră în legislația lor națională obligațiile principale prevăzute de a patra directivă privind combaterea spălării banilor.

     În urma acestor măsuri, majoritatea statelor membre a adoptat legislația relevantă. În prezent, Comisia analizează cu atenție dacă legislația respectivă transpune integral dispozițiile celei de a patra directive privind combaterea spălării banilor, înainte de a decide fie închiderea cazurilor, fie continuarea procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor deschise împotriva unor state membre.

     De asemenea, Comisia a trimis avize motivate Letoniei și Spaniei, precum și un aviz motivat suplimentar Maltei, pentru neîndeplinirea obligației de a transpune în legislația națională cea de a patra directivă privind combaterea spălării banilor, deoarece din legislația de transpunere notificată de aceste state reiese că transpunerea nu este completă. 
A.T.
 

 

.