Guvernul a propus plafonarea despăgubirilor acordate foştilor proprietari

     *  Gheorghe Piperea: "O să fie un adevărat coşmar"
     *  Foştii proprietari: "Nu putem fi de acord cu o asemenea lege"
     *  Peste 21 de miliarde de euro, necesare pentru plata cererilor de despăgubire legate de legile restituirii
     Guvernul a propus o lege prin care urmează să plafoneze şi să eşaloneze despăgubirile acordate foştilor proprietari deposedaţi abuziv de regimul comunist, potrivit unui raport al Centrului Român pentru Politici Europene (CRPE). Propunerea Guvernului a venit ca răs-puns la hotărârea pilot a CEDO (n.r. Curtea Europeană a Drepturilor Omului) din octombrie 2010, care obligă statul român să rezolve în 18 luni problema restituirii proprietăţilor naţionalizate în timpul comunis-mului, se mai arată în raport.
     Guvernul ar urma să plafoneze despăgubirile la 300.000 de lei şi să le eşaloneze pe o perioadă de 15 ani, conform unor propuneri iniţiale, potrivit raportului.
     *  Gheorghe Piperea: "Legea propusă de Guvern va fi de natură să declanşeze alte procese"
     Avocatul Gheorghe Piperea este de părere că legea propusă de Guvern "va fi de natură să declanşeze alte procese".
     Domnia sa ne-a declarat: "O să fie un adevărat coşmar. Este groaznic ceea ce se petrece. Legea propusă introduce o dis-criminare nepermisă între două categorii de persoane aflate în situaţiii identice".
     Gheorghe Piperea ne-a precizat că singura soluţie "valabilă" care nu discriminează ar fi aceea "de a emite obligaţiuni pentru aceste sume (n.r. despăgubiri), care să fie plătite în zece ani".
     Domnia sa a adăugat că o astfel de soluţie nu va aduce în discuţie, în niciun fel, deficitul bugetar. În plus, dacă ar fi propusă o astfel de soluţie, "muribunda noastră bursă ar reîn-via", susţine Gheorghe Piperea. Domnia sa a explicat că oamenii nu ar trebui să aştepte scadenţa de zece ani şi ar putea să vândă obligaţiunile la bursă. De asemenea, obligaţiunile ar reprezenta şi un instrument de investiţie pentru fondurile mutuale, potrivit domniei sale.
     *  Adrian Iuraşcu: "Dacă se introduce plafonarea despăgubirilor, foştii proprietari, care nu au fost încă despăgubiţi, vor da statul în judecată"
     "Dacă există un proiect de lege, el a fost elaborat fără consultarea Asociaţiilor de proprietari", ne-a declarat Adrian Iuraşcu, preşedintele Forumul Civic Românesc, asociaţia-umbrelă care reuneşte 11 organizaţii de proprietari deposedaţi de regimul comunist. Domnia sa ne-a spus: "Probabil este o lege la fel de proastă ca anterioara. Dacă se introduce plafonarea despăgubirilor, foştii proprietari care nu au fost încă despăgubiţi vor da statul în judecată, pentru că ar fi discriminaţi faţă de cei despăgubiţi deja. Probabil că băieţii deştepţi şi-au luat deja banii. Problema mai gravă este că statul nu vrea să aplice despăgubirea în natură. Există sute de mii de hectare de teren, hectare de pădure, există case, există posibilitatea despăgubirii în natură.
     Nu putem fi de acord cu o asemenea lege. Probabil vom fi monitorizaţi din nou la CEDO. Acest proiect a fost elaborat de oameni fără experienţă în materie, care nu ştiu despre ce vorbesc".
     *  Noul act normativ ar putea prevedea termene de decădere pentru solicitanţi
     Noul act normativ ar putea prevedea termene de decădere pentru solicitanţi, care vor avea la dispoziţie 90 de zile ca să-şi completeze dosarele, termene limită obligatorii pentru deciziile autorităţilor locale, termene de soluţionare pentru autorităţile locale şi o grilă simplificată pentru determinarea valorilor despăgubirilor pentru imobile, se mai arată în documentul CRPE.
     "Piesele de rezistenţă ale propunerii guvernului - instituirea unor termene limită administrative prin lege, nerespectarea cărora poate fi atacată în instanţă, şi abilitarea instanţelor să ia hotărâri finale în privinţa cererilor de restituire - sunt în conformitate cu cea mai accentuată recomandare a Curţii Europene a Drepturilor Omului", potrivit raportului.
     Guvernul a declarat că va fi nevoie de peste 21 de miliarde de euro ca să plătească toate cererile de despăgubire legate de legile restituirii, în pledoaria sa din mai 2010 la Curte pentru cazul "Atanasiu", se arată în document.
     "Deşi această cifră a fost pregătită de către ANRP, instituţia a recunoscut că de fapt < nu este posibilă efectuarea unei estimări globale >, având în vedere numărul mare de necunoscute. Cert este însă este că resursele alocate vor fi depăşite de costul total", potrivit documentului.
     Ţara noastră este "campioana nerespectării dreptului de proprietate între cele 47 de ţări membre ale Consiliului Europei", potrivit raportului CRPE. Suntem pe locul trei în clasamentul violării dreptului la un proces echitabil, după Rusia şi Ucraina, din cauza "mecanismului românesc" de restituire a proprietăţilor şi de despăgubire, se mai arată în datele CRPE. Acest model a dus la peste 255 de violări ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului din 2005 până în prezent, iar în luna octombrie a anului trecut, CEDO "şi-a pierdut răbdarea" şi a dat prima sa hotărâre-pilot împotriva ţării noastre, potrivit raportului CRPE.
     Hotărârea în cauza "Maria Atanasiu şi alţii c. România" a identificat natura "sistemică" a problemelor şi a cerut României să-şi schimbe sistemul de restituire a proprietăţilor în 18 luni, potrivit datelor CRPE. Adică CEDO nu mai decide de la caz la caz, ci doreşte schimbarea în sine a sistemului. Ca urmare a îngheţat alte 644 de cazuri de restituire provenite din ţara noastră aflate pe rolul său, în speranţa că un număr suficient de reforme interne va preîntâmpina necesitatea unor procese similare la Strasbourg, se mai arată în document.
     "Numărul total al de beneficiari ai acestor reforme ar putea fi mult mai mare aproape 100.000 de cereri de restituire aşteaptă un răspuns şi este probabil ca şi altele să fie îndreptăţite la o anumită formă de despăgubire", se arată în raport.
     Pentru despăgubirea foştilor proprietari deposedaţi abuziv de regimul comunist, statul a înfiinţat, în 2005, Fondul Proprietatea, care are în portofoliu deţineri la companiile de stat, printre care cele energetice. Fondul a fost listat, în ianuarie, la Bursă, după ce statul a selectat firma americană "Franklin Templeton" drept administrator. 

     "Preţul acţiunilor la Fondul Proprietatea. În pofida preţului iniţial de conversie de 1 RON, în prima zi de tranzacţionare, acţiunile s-au vândut la 0,65 RON (devalorizând efectiv fondul la 2,2 miliarde de euro), şi au continuat să scadă, ajungând la 0,43 RON la 24 septembrie 2011. Astfel, după listare, foştii proprietari au rămas cu 35-55% mai puţin decât ceea ce le datora Guvernul, fără a reuşi vreodată să-şi răscumpere acţiunile la preţul de conversie. Unii foşti proprietari s-au adresat instanţelor, cerând să li se dea banii promişi în schimbul returnării acţiunilor către Guvern. În plus, scăderea preţului a făcut ca Guvernul să rămână mai rapid fără acţiuni la Fondul Proprietatea. Rata de conversie a certificatelor de despăgubire emise după listarea Fondului Proprietatea s-a bazat pe preţul mediu de tranzacţionare al Fondului la 60 de zile. Astfel, pentru a plăti despăgubiri de 100 000 de euro la o rată ipotetică egală cu preţul mediu de tranzacţionare la 60 de zile de 0,50 RON per acţiune la Fondul Proprietatea, Guvernul ar trebui să ofere un număr dublu de acţiuni decât înaintea listării". (Raportul CRPE)