Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 05.09.2018
Ping-pong între palate cu rectificarea bugetară
click aici
     Rectificarea bugetară continuă să fie motiv de scandal între cele două palate. Mult așteptata ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) care s-a reunit ieri ca să avizeze proiectul de rectificare bugetară a fost suspendată, neobținându-se un consens. În consecință, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) este obligat să modifice textul legislativ. Acest aspect a intensificat controversele dintre Guvern și Președinție, ministrul Finanțelor Publice Eugen Teodorovici afirmând, ieri, după CSAT, că Executivul are obligația să ceară și nu să aștepte un aviz al Consiliului. Oficialul a menționat că suspendarea ședinței CSAT nu are temei legal, solicitând desecretizarea stenogramelor acesteia: "Din ce s-a discutat în cadrul CSAT pe bugetul fiecărei structuri membre a CSAT, opinia celor prezenți diferă total față de concluzia pe care domnul președinte a exprimat-o în mod public. Și ca să fim foarte convingători și tranșanți în fața opiniei publice, cred că este obligatoriu și de bun simț să cerem desecretizarea stenogramei din CSAT pentru a vedea foarte clar care a fost punctul de vedere pentru fiecare struc­tură membră CSAT în parte. Eu cred că este un lucru normal și, repet, de transparență față de cetățeanul român".

     Declarațiile oficialului MFP au venit după precizările făcute de președintele Klaus Iohannis, care a menționat: "Nu s-a putut obține consens, adică unanimitate în CSAT, și nu s-a putut emite avizul necesar pentru rectificarea bugetară.

     Am luat decizia să suspend ședința CSAT, deoarece, după părerea mea, rectificarea bugetară este necesară, dar, pe de altă parte, nu putem face abstracție și nu dorim să facem abstracție de la principiul colaborării loiale între instituțiile statului. Și atunci, prin suspendarea ședinței CSAT, am creat posibilitatea Guvernului să revină cu un nou proiect de rectificare, să renunțe la aceste tăieri bugetare în zona securității naționale, care în niciun caz nu pot fi explicate decât eventual printr-o sintagmă de tip «șicană politică», să se revină la discuții, la colaborări și imediat ce situația va fi remediată se va putea obține avizul CSAT".

     Iohannis a amintit că avizul CSAT nu este unul facultativ: "Este o obligație acest aviz al CSAT atunci când se discută bugetele instituțiilor din domeniul securității naționale. Asta ca să înțeleagă toată lumea că nu este în niciun caz o chestiune facultativă sau opțională".

     La rândul său, Eugen Teodorovici subliniază că orice întârziere a rectificării bugetare poate să creeze efecte negative la nivelul economiei.

     Domnia sa menționat: "Orice întârziere a rectificării bugetare poate să creeze efecte negative la nivelul economiei. În primul rând, partea de salarii - luna septembrie, în cazul amânării rectificării, practic rămâne neacoperită pentru o serie de entități la nivel public. De asemenea, blocajele de 10%, pe care legea bugetului le-a prevăzut pentru diferite structuri în parte - dacă se menține un astfel de blocaj, partea de investiții atât la nivel central, cât și la nivel local poate să aibă de suferit, în sensul că se pot întâmpla întârzieri și, desigur, cu penalități sau chiar cu blocaje în derularea de proiecte publice".

     Potrivit ministrului Finanțelor, la nivel local sunt foarte multe proiecte de investiții, care sunt în curs de derulare și care, printr-o astfel de amânare, pot să întâmpine dificultăți.

     "Avem proiecte de investiții în zona de drumuri județene, comunale, străzi, alimentare cu apă, canalizare, școli și alte astfel de proiecte necesare la nivelul autorităților locale", a arătat Teodorovici, conform Agerpres.

     El a precizat și că în proiectul de rectificare bugetară sunt prevăzute fonduri pentru susținerea celor ale căror animale au fost afectate de pesta porcină.

     Conform ministrului de resort, pot apărea întârzieri și în asigurarea finanțării campaniei agricole de toamnă și a investițiilor în zootehnie, pentru sectorul avicol și nu numai.

     Neaprobarea rectificării va produce neajunsuri și în domeniul sănătății, conform lui Eugen Teodorovici.

     MFP a publicat, luni, pe propriul site, noul proiect de rectificare bugetară, care prevede venituri la bugetul general consolidat în creștere, până la 8,82 miliarde lei.

     Nota de fundamentare a proiectului legislativ arată: "Bugetele componente ale bugetului general consolidat care au înregistrat majorări ale veniturilor sunt: bugetul de stat +948,4 milioane lei, bugetul asigurărilor sociale de stat + 897,1 milioane lei, bugetul asigurărilor pentru șomaj +245,9 milioane lei, bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate +1.200,4 milioane lei, bugetele locale +5.082,9 milioane lei, iar diminuări ale veniturilor s-au înregistrat, în principal la bugetul instituțiilor/activităților finanțate integral și/sau parțial din venituri proprii - 330,9 milioane lei".

     Cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 9.925,9 milioane lei, iar deficitul bugetului general consolidat în termeni cash se menține la nivelul de 2,97% din PIB.

     Din bugetul de stat, au fost suplimentate creditele bugetare după cum urmează: Ministerul Finanțelor Publice (+2.296,5 milioane lei), Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (+955,9 milioane lei), Ministerul Finanțelor Publice (+580,7 milioane lei), Ministerul Afacerilor Interne (+366,3 milioane lei), Ministerul Sănătății (+333,6 milioane lei), Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (+206,9 milioane lei), Ministerul Educației Naționale (+178,1 milioane lei), Ministerul Transporturilor (+170,5 milioane lei), Secretariatul General al Guvernului (+147,8 milioane lei), Autoritatea Electorală Permanentă (+119,8 milioane lei), Ministerul Fondurilor Europene (+119,2 milioane lei per sold), Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (+149,5 milioane lei), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (+73,4 milioane lei).

     În același timp, au fost diminuate creditele bugetare ale ordonatorilor principali de credite, printre care: Ministerul Muncii și Justiției Sociale (-2.545,4 milioane lei), Serviciul Român de Informații (-113,0 milioane lei), Ministerul Afacerilor Externe (-43,4 milioane lei), Ministerul Energiei (-45,7 milioane lei), Ministerul Economiei (-15,0 milioane lei).

     Bugetul instituțiilor/activităților finanțate integral și/sau parțial din venituri proprii se diminuează la venituri cu 330,9 milioane lei și se majorează la cheltuieli cu suma de 379,1 milioane lei, iar excedentul se diminuează cu 710 milioane lei.

     Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate crește la venituri cu 1.200,4 milioane lei, iar la cheltuieli cu 557,5 milioane lei.

     Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pe anul 2018 pentru finanțarea cheltuielilor bugetelor locale se majorează cu suma de 1.727,8 milioane lei, conform documentului citat. 
Emilia Olescu
 
     Nota de fundamentare menționează că nepromovarea prezentului act normativ ar putea avea drept consecințe negative următoarele:
     "- riscul ca nepreluarea și neadoptarea în regim de urgență a măsurilor reglementate prin proiectul de act normativ să aibă ca impact negativ imposibilitatea desfășurării corespunzătoare a activității ordonatorilor principali de credite, care nu își vor putea îndeplini rolul, atribuțiile și responsabilitățile stabilite prin actele normative de organizare și funcționare;
     - riscul neasigurării fondurilor necesare desfășurării normale a activității unităților administrativ-teritoriale până la finele anului, care poate conduce la lipsa fondurilor pentru implementarea în perioada septembrie-decembrie a anului școlar 2018-2019 a Programului pentru școli al României, pentru finanțarea căminelor pentru persoane vârstnice din județele Buzău și Vrancea, pentru finanțarea drepturilor copiilor cu cerințe educaționale speciale care frecventează învățământul de masă și cel special în cazul sectoarelor din municipiul București;
     - riscul neachitării plăților restante înregistrate în contabilitatea unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, inclusiv a instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul local și a spitalelor publice din rețeaua autorităților administrației publice locale la data de 31 iulie 2018, rezultate din relații cu furnizorii de bunuri, servicii și lucrări, inclusiv cei care prestează serviciul public de producere, transport și distribuție a energiei termice în sistem centralizat, respectiv bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, potrivit normelor metodologice aprobate prin ordin al ministrului finanțelor publice;
     - riscul neasigurării fondurilor necesare plății salariilor având în vedere majorările aprobate conform actelor normative mai sus menționate;
     - riscul neasigurării fondurilor necesare pentru achiziționarea de incubatoare și alte echipamente medicale pentru mamă și copil, pentru programe și acțiuni de sănătate, pentru achiziție de echipamente pentru testarea auditivă la nou-născuți;
     - riscul neasigurării fondurilor necesare pentru dotarea cu aparatură medicală în cadrul proiectului «Reforma sectorului sanitar» derulat cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare;
     - riscul neasigurării sumelor necesare pentru scheme de ajutor de stat pentru investiții și rambursarea accizei la carburanți pentru transportatori;
     - riscul neasigurării de fonduri pentru înlăturarea efectelor calamităților naturale;
     - riscul neasigurării de sume pentru plata pensiilor militare de stat și pentru asigurarea mobilității terestre și înzestrarea cu echipamente și mijloace pentru combaterea criminalității;
     - riscul neasigurării fondurilor necesare finalizării proiectului RO-NET;
     - riscul neasigurării de fonduri pentru plata burselor și a despăgubirilor civile, precum și pentru Proiectul privind învățământul secundar;
     - riscul neasigurării fondurilor pentru acordarea unor facilități la transport acordate diferitelor categorii sociale, respectiv studenți, pensionari, veterani de război etc.;
     - riscul neasigurării de sume pentru finanțarea investițiilor ale agenților economici în infrastructura publică de transport;
     - riscul neasigurării de fonduri pentru implementarea Programului «Investește în tine» și pentru schema de ajutor de stat pentru industria cinematografică;
     - riscul neasigurării sumelor necesare implementării Programului Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate 2014-2020 (POAD);
     - riscul neasigurării de fonduri pentru Programul pentru eradicarea pestei porcine africane în cadrul căruia se decontează despăgubiri pentru animalele sacrificate în vederea prevenirii și combaterii epizootiilor;
     - riscul neasigurării de fonduri pentru deconturi la motorină în trimestrul II 2018;
     - riscul neasigurării de credite de angajament pentru derularea programelor guvernamentale «Programul Start-up Nation», «Investește în tine", «gROwth-Investim în copii, investim în viitor», «gROwth-Investim în locuințe de serviciu» etc.;
     - riscul neasigurării de sume necesare pregătirii și exercitării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene în anul 2019;
     - riscul necorelării planificării bugetare cu evoluția prognozată a indicatorilor macroeconomici și execuția bugetară pe primele șapte luni ale anului". 

 

.