PLASAMENTE ALTERNATIVELa masă cu Daniel Spoerri

Marius Tiţa
Ziarul BURSA #Investiţii Personale /

La masă cu Daniel Spoerri

 Marius Tiţa

Marianne şi Pierre Nahon sunt francezi şi sunt cunoscuţi din lumea artei plastice, colecţionari care au trecut în zona comerţului de artă, au avut ca prieteni marii creatori de după război şi au deschis o galerie, numită Beaubourg, în vestitul cartier, înainte chiar să fie ridicat actualul Centru Pompidou. Erau tineri când s-au căsătorit, aparţinând aceliaşi "religii" a iubitorilor de artă. Arman, Cesar, Niki de Saint Phalle, Yves Klein, Tinguely şi Spoerri sunt nume emblematice care i-au însoţit când au început să şi vândă, nu numai să strângă obiecte de artă. După aproape două decenii de activitate de succes în domeniu, când preţurile o luaseră razna peste tot în lume, milioanele se licitau ca fostele zeci de mii, când se credea că japonezii vor cumpăra tot patrimoniul Vestului, la preţuri corespunzătoare, la începutul anilor '90, o primă criză încearcă să aducă piaţa de artă cu picioarele pe pământ. Atunci, soţii Nahon se refugiază pe Coasta de Azur, în celebrul Vence, în castelul mai nou, numit Notre-Dame-des-Fleurs. Când uşile galeriilor rămâneau mai mult închise, noul lor spaţiu, uriaş, devine o galerie de artă pe aproape o mie de metri pătraţi, neapărat cu o pădure de sculpturi. 500-600 de oameni intră zilnic pe aleile acestui domeniu. Dar, în 2003, revin la Paris pentru a continua comerţul de artă.

Au scris şi au publicat, au fost prezenţi în emisiuni care au produs valuri serioase, au participat la licitaţii şi au organizat expoziţii şi evenimente. Acum vreo 10 zile, la Paris, Sotheby's a organizat două licitaţii dedicate colecţiei Marianne şi Pierre Nahon. Prima a adunat 10 milioane şi jumătate de euro, pentru 37 de loturi realizate de noii realişti ai lor, Arman şi Cesar, Marcel Duchamp, internaţionalul Yves Klein, contemporanul Anselm Kiefer, Jeff Koons, Rauschenberg, Picabia, care a acoperit 4 milioane, Monory şi, ultimul pe această listă selectivă, cu sau fără voia dumneavoastră, Andy Warhol.

A doua licitaţie a adunat două milioa-ne şi jumătate de euro, numărul ofertelor fiind mult mai mare, peste 150. La preţuri mai mici, acestea au venit grupate pe autor, oferind adevărate mici colecţii cu opera unui artist. Cinci dintre ele erau semnate de Daniel Spoerri, unul dintre artiştii emblematici cu care au colaborat soţii Nahon. Este prea târziu să ne facem că nu ştim acest nume, l-am pronunţat de multe ori, cu imens respect şi enormă apreciere. "Armata salvării" este o lucrare amplă, de un umor subtil, strălucitor, bazat pe simţul fantastic de observaţie al artistului. Practic, sunt 12 maşini de tocat carnea, frumoase, cu design îngrijit, tihnit, de la începutul secolului trecut, care sugerează silueta doamnelor din celebra organizaţie americană. S-a dat cu 3.750 de euro, deşi estimarea minimă era de cinci ori mai mare. "Le tresor des pauvres "Ultima cena ll (Los machos)", după numele oficial, este o carpetă cu "Cina cea de taină", la care artistul a adăugat mici efecte. S-a dat cu 3.250 de euro. Exact acelaşi preţ a fost stabilit pentru "Le ballet des chiens bergers allemands", o combinaţie de obiecte, cum li se spune tehnic, formată din trei exemplare diferit colorate dintr-un bibelou cu o tânără cam pin-up, ţinând în lesă doi ciobăneşti germani, supli şi frumoşi. Ultima a fost o combinaţie plină de imaginaţie de obiecte, aici o cruce decorativă şi un fel de craniu-cască dintr-o nucă de cocos. Numita "Ethno syncretisme" care a participat, în 1990, la expoziţia Spoerri de la Centre Pompidou, a fost dată cu două mii de euro.

Penultima piesă a adus în atenţie esenţa creaţiei eat art a lui Daniel Spoerri. Se numeşte "Restaurant Spoerri Aktion annee 72" şi a primit 22,5 mii de euro, peste estimarea care se oprea la 20 de mii. Lucrarea îţi trezeşte oarece îngrijorări, îţi vine să stai prin preajmă, să prinzi obiectele prinse de tăblia mesei, în caz că vor să o ia pe calea atracţiei gravitaţionale. Este, desigur, maniera celebră a lui Daniel Spoerri de a ne pune într-un alt plan ineditul, instantaneul şi paradoxul unei mese obişnuite, cu cuţit şi furculiţă, cu o bere şi paharele aferente, cu resturi şi ceva firimituri. Începi să redescoperi esteticul din faptele noastre de zi cu zi, din cel mai sec, aparent, cotidian. Sigur ai putea să faci şi tu aşa ceva, asta gândim şi când vedem Gioconda, dar hai, recunoaşte, nu-i aşa că te captivează modul în care le-a pus Spoerri pe masă?! Sigur că le-ai muta, le-ai aşeza altfel dar, îţi spun eu, la final tot ca el le-am pune!

În 2016, la o licitaţie Christie's de la Amsterdam, un astfel de "tableau Piege" de Daniel Spoerri, realizat în 1972 şi numit "Aktion Rest", a fost vândut cu 37,5 mii de euro, dublul estimării minime. Este drept, masa este mai bogată, are de toate şi mai multe.

La Milano, la Palazzo Clerici, în 2007, tot la o licitaţie Christie's, o astfel de masă, adăpostită într-o cutie de plexiglas, pentru protecţia manipulării, numită direct "Tableau Piege", a fost adjudecată cu 24,5 mii de euro. În 2013, la o licitaţie de artă contemporană la Paris, numita "Ich Darf Nicht Tanzen", de Daniel Spoerri, a fost vândută cu 61,5 mii de euro, estimare maximă fiind, departe, la 20 de mii. Este o lucrare din 1961 şi reprezintă nu o acumulare, ci o aglomerare de obiecte pe o placă lungă de un metru. Eat art-ul a venit mai târziu, ca o evoluţie a acestei puneri faţă în faţă a obiectelor care ne înconjoară. Din aceeaşi stare şi atmosferă avem "L'enfer, la femme au chien", de doi metri lungime, având în centru un bibelou gen criselefantină cu o femeie dezlănţuită încercând să stăpânească doi ogari avântaţi. În 2007, la o licitaţie Christie's de sfârşit de an, de la Paris, lucrarea a fost vândută cu 57.850 de euro.

Ar mai fi o serie de lucrări Daniel Spoerri vândute pe franci elveţieni, nu pentru că artistul este elveţian, cât pentru că licitaţia s-a ţinut la Zurich. Dacă ţinem cont că euro este un pic mai mare, de 1,12 ori, decât singurul franc rămas în Europa, cel elveţian, atunci ne apropiem de suta de mii de euro cu "I Guirati", un grup de 12 sculpturi în bronz, figuri, realizate pentru marea sa creaţie, "Giardino di Daniel Spoerri" din Toscana. Preţul exact al adjudecării este de 108 mii de franci elveţieni. Tot la Kunsthaus Zurich, în 2015, s-a dat, cu 26,4 mii de franci elveţieni, un "Tableaux Piege B deux etages", din 1964-1971.

Daniel Spoerri s-a născut acum 89 de ani, la Galaţi. Grozăviile vremii l-au prins la vârsta copilăriei ce ar fi putut fi fericite. Tatăl său, Isaac Feinstein, decide să renunţe la religia mozaică, mai ales dintr-un spirit de frondă faţă de tatăl său, şi se alătură unei organizaţii misionare luterane care era activă mai ales printre evreii din Ungaria şi România. Este îngrozitor să descoperi cum şi-a urmat destinul, care nu ţine cont de noua religie. Ajunge în trenurile morţii din iunie 1941, şi moare sufocat, în drum spre Transnistria. Mama, rămasă cu şase copii, se salvea-ză plecând în Elveţia sa natală, ajutată de rudele Spoerri. Daniel Feinstein o ia din nou de la capăt şi devine Daniel Spoerri, pentru cultura întregii lumi. La mulţi ani, Maestre!

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
Invatamantul profesional dual - solutie pentru forta de munca
BIG FOUR
smart city industry awards 2019
PODUL DE LUT
Calendarul BURSA 2019
Schlumberger
Legestart
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS