Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 23.07.2018
Populism și democrație
     Aflat la Festivalul de Film și Istorii de la Râșnov, în cadrul căruia a participat la o dezbatere pe tema "Unde este locul României?", alături de Michele Ramis, ambasadoarea Franței, și Cord Meier-Klodt, ambasadorul Germaniei, ambasadorul american la București, Hans Klemm, constată că deja celebra Lege offshore a fost adoptată cu încălcarea principiilor transparenței și negocierii, motiv pentru care este "îndoielnică". Ori, respectiva lege, care a trecut ca fulgerul prin Parlament, fusese prezentată de Liviu Dragnea chiar în ziua în care președintele Klaus Iohannis anunțase revocarea din funcție a Laurei Codruța Koveși, pe 9 iulie. Contextul punerii în scenă a prezentării făcute de președintele PSD și al Camerei Deputaților, Liviu Drag-nea, sugerase multora un fel de ofertă, mai mult sau mai puțin trans-parentă, către grupurile de afaceri americane interesate în investiții în exploatarea gazelor de la Marea Nea-gră. În aceste condiții, analiza adoptării acestei legi făcută de ambasadorul american indica nu doar o notă critică privind nejustificata accelerare a procedurilor parlamentare, ci și o binevenită punere în gardă. Pentru SUA, statul de drept este un principiu nenegociabil.

     Mai clar, analiza despre adoptarea Legii offshore venea în contextul în care Hans Klemm răspunde unei întrebări privind poziția forțelor democratice față de ofensiva împotriva independenței justiției și a statului de drept în state membre NATO sau UE, la care răspundea, într-o primă instanță, mai degrabă diplomatic, spunând că "România încearcă să-și consolideze instituțiile democratice, inclusiv un sistem judiciar independent. În anumite momente, când am fost îngrijorați, am încercat, în privat, dar și public, să ne facem cunoscute grijile".

     Hans Klemm nu a fost pentru prima dată la festivalul de film de la Râșnov, chiar dacă anul acesta declarația sa a făcut prima știre a jurnalelor de știri. Anul trecut, în același cadru, constata că "populismul nu este cu totul dăunător, dar are o componentă care poate duce la regimuri autoritare" pentru că "poate folosi mijloacele democrației pentru a submina democrația". În fond, comentariul său de anul acesta era o continuare a celui de anul trecut. Departe de a acționa contextual, reprezentații statelor occidentale încearcă să avertizeze asupra riscurilor derapajului iliberal al României, care se produce într-un peisaj impregnat de populism asezonat cu naționalism și antioccidentalism.

     Populismul s-a născut în interiorul democrațiilor și nu este în mod automat incompatibil cu democrația. Departe de a fi o ideologie, cum sunt tentați să-l considere mulți, populis-mul este un instrument de comunicare, care poate fi folosit în diferite sensuri și scopuri. Dar, de cele mai multe ori, populismul, inițial doar antiliberal, sfârșește prin a deveni și antidemocratic. Pentru că democrația nu poate fi echivalată cu dictatura majorității, ci constă în căutarea, prin negociere și transparență, a consensului. Interesul general este rezultatul acestui proces de negociere, și nu un dat transmis de electorat prin vot aleșilor săi. În România actuală, populismul promovat de actuala majoritate, asezonate de teorii conspiraționiste, se asociază unui iliberalis-mul identitar și naționalist, care, preluând tradiția național-comunismului, a luat deja o direcție nedemocratică. 
Cristian Pîrvulescu
 

 

.