Gala BURSA 2018

PREŢUL GAZELORPericolul exploziei maselor

Eugen Ionescu
Ziarul BURSA #Editorial /

Eugen Ionescu

Acum câteva zile am primit un e-mail intersant de la prietenii mei din România.

Iată cum sună:

"Am primit şi retransmit acest mesaj deoarece consider că ce se întâmplă în ultimul timp în România, prin violarea integrităţii spaţiului geografic şi economic românesc, mi se răpeşte dreptul de a-mi hotârâ singură viaţa şi a mă considera cetăţean liber şi cu drepturi constituţionale depline într-o ţară ce se vrea liberă. Sclavagismul a fost de mult abolit !!!"

Sună frumos, probabil că în epoca de aur acest punct de vedere ar fi garantat o poziţie în comitetul de partid sau de purtător de steag la vreun congres.

Mesajul se referă la o scrisoare care denunţă mărirea preţurilor la gaze de către firma austriacă OMV prin şantajarea autorităţii de reglementare în domeniul gazelor. Aceasta ar fi fost ameninţată că în cazul că mărirea preţului nu va fi aprobată, OMV nu va mai furniza gaze în România.

Afirmaţia mi se pare absurdă. O firmă multinaţională de talia OMV ştie că guvernul are la îndemână destule instrumente care să facă o asemenea acţiune imposibilă.

Autorii scrisorii îndeamnă cetăţenii să participe la un protest contra OMV, prin boicotarea tuturor produselor acestei companii, începând cu benzina, motorina etc. astfel încât, să-i facă să simtă prin încasări consecinţa acestei măriri de preţ care în opinia lor este nejustificată.

Citind documentul, prima concluzie ar fi că, dacă scrisoarea ar avea un ecou, atunci OMV poate să aibă probleme serioase de imagine în România. Efectele unui posibil boicot deasemeni nu poate fi ignorat.

Un cinic ar pune întrebarea care sunt alternativele pentru protestatari? Societăţile petrolifere româneşti ai căror directori sunt deja sub acuzaţie de fraudă?

Anunţul creşterii preţului gazelor a declanşat şi acuze la adresa guvernului că ar fi vinovat de periclitarea securităţii energetice a României încheind contracte de privatizare detrimentale economiei naţionale.

Investigaţia care se derulează probabil că va identifica dacă şi care sunt deficienţele contractului OMV.

În caz de deficienţe, testul investigatorilor este să stabilească dacă negociatorii au acţionat din incompetenţă sau de conivenţă.

Incompetenţa nu poate fi sancţionată criminal ci numai administrativ, eventual prin pierderea funcţiei. Paguba urmând să o plătească victimele, adică cei care au dat mandat politicienilor de a delega autoritate negociatorilor.

În al doilea caz, există sancţiunea legală a individului, dar, în majoritatea cazurilor, paguba tot societatea o plăteşte.

Dacă se dovedeşte că OMV-ul a acţionat corupt, atunci consecinţele ar fi mult mai grave.

După declanşarea crizei, OMV-ul a venit cu propunerea de a furniza gaze la preţ diferit consumatorilor casnici şi celor industriali. Această procedură se foloseşte curent în multe ţări, atât la preţurile energiei, cât şi la servicii telefonice etc.

Este evident că, odată cu introducerea preţurilor de piaţă la energie, din cauza nivelului scăzut al venitului populaţiei , aceste măriri vor fi suportate cu greu şi pot deveni un pericol pentru fabrica socială.

Cred că guvernul va trebui să accepte că, un timp, preţurile vor trebui subvenţionate pentru consumatorii casnici.

Metoda de subvenţie trebuie să fie oferită prin preţ (la toată populaţia) şi nu prin sume fixe în funcţie de venit. Un pensionar, un bolnav sau o familie cu copii mici vor sta mai mult în casă şi vor folosi mai multe gaze sau curent electric decât un salariat cu acelaşi venit care petrece o mare parte din zi la servici şi va avea o cerinţă de energie mai mică.

În cazul OMV-Petrom, este de remarcat faptul că statul deţine 40% din acţiuni. Dacă luăm în consideraţie şi impozitele, statul român încasează mai mult decât 50% din profitul OMV. Deci violarea puterii de cumpărare scăzute a cetăţenilor revine doar parţial în profitul OMV!!!?

Referindu-mă la comentariul scrisorii în legătură cu faptul că OMV a crescut preţurile fără justificare economică, trebuie să-i dezamăgesc pe autori spunând că acelaşi lucru s-ar fi întâmplat chiar dacă statul român ar fi fost propietar 100% şi chiar dacă România ar avea un excedent de gaze naturale.

În argumentul de mai jos exclud incompetenţa şi corupţia, variabile, care în mod normal nu pot fi excluse din ecuaţia decizională a economiei româneşti.

În economia capitalistă, spre deosebire de experimentul comunist, distribuţia bunurilor şi serviciilor se face prin preţ. Preţul, reflectând nu numai costurile dar şi alte elemente cum ar fi raritatea, marca, imaginea etc.

De exemplu, dacă în Româ-nia, o ploaie cu gheaţă, când pomii sunt în rod, ar distruge 80% din producţia de mere, ce s-ar întâmpla? Evident merele s-ar scumpi şi cei 20% a căror recoltă nu a suferit ar dansa de fericire în jurul sacoşelor pline de bani.

Acelaşi lucru l-a făcut şi OMV-ul, profitând de preţul gazelor pe piaţa internaţională, ca o consecinţă a ofertei mai scăzute. Dacă Guvernul României ar fi fost unicul propietar, atunci din raţiuni economice şi pentru protejarea resurselor româneşti, ar fi trebuit să facă acelaşi lucru. Dacă în România s-ar vinde gazul pentru consumatori industriali sub preţul pieţeii internaţionale, atunci acest lucru ar atrage spre România producători care sunt mari consumatori de energie (gaz, electricitate etc.) şi bineînţeles guvernul ar urma să fie acuzat de complicitate la exploatarea bogăţiilor naturale ale ţării de către firmele străine.

În concluzie, din raţiuni economice, preţul pieţei trebuie impus consumatorilor indus-triali iar guvernul, cel puţin pe termen mediu, trebuie să protejeze, pe cât este posibil, consumatorul casnic.

Mă întreb dacă negociatorii contractului OMV sub influenţa ratei unice de impozitare s-au gândit să nu iasă din tipar şi au aplicat-o şi la gaze.

La fel cu bucuroşii producători de mere, şi directorii OMV ar putea celebra pe drumul până la bancă... dacă nu cumva procurorii români îi vor îndrepta spre banca acuzaţilor.

Investigaţia care se derulează probabil că va identifica dacă şi care sunt deficienţele contractului OMV.

În caz de deficienţe, testul investigatorilor este să stabilească dacă negociatorii au acţionat din incompetenţă sau de conivenţă.

Incompetenţa nu poate fi sancţionată criminal ci numai administrativ, eventual prin pierderea funcţiei. Paguba urmând să o plătească victimele, adică cei care au dat mandat politicienilor de a delega autoritate negociatorilor.

În al doilea caz, există sancţiunea legală a individului, dar, în majoritatea cazurilor, paguba tot societatea o plăteşte.

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

DIN ACEEAŞI SECŢIUNE

Editorial

Citeşte toate articolele din Editorial

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.afeer.rowww.agerpres.rowww.hipo.ro
www.dreptonline.roALB Romania 2018www.dreptonline.ro
modele cărţi de vizităInvitaţii de nuntăCărţi de vizită