Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 09.07.2018
Principiul fraternității
     Cedric Herrou este un cultivator de măsline de 39 de ani care trăiește în sudul Franței, aprope de Coasta de Azur, la Breil-sur-Roya, la granița cu Italia, care ar fi rămas, probabil, necunoscut publicului dacă nu ar fi apărut criza refugiaților din 2015. După 2015 a început să treacă frecvent frontiera franco-italiană în apropierea fermei sale pentru a ajuta refugiații care încercau să pătrundă pe teritoriul francez. A fost arestat în mai multe rânduri în 2016 și 2017, acuzat și condamnat la închisoare cu suspendare pentru "delictul de solidaritate" prevăzut de Codul de intrare și de ședere pe teritoriul francez.

     Însă, pe 6 iulie 2018, Consiliul Constituțional francez a constat că așa-numitul "delict de solidaritate" nu poate fi invocat în cazul în care o persoană sau o organizație ajută în mod dezinteresat refugiații sau migranții în vederea "șederii ilegale" (sejour irregulier) pe teritoriul francez. Argumentul constituțional invocat a fost dedus din "principiul fraternității" în numele căruia judecătorii (numiți "înțelepții", les Sages, de francezi) au abrogat dispozițiile Codului de intrare și ședere care acreditau juridic "delictul de solidaritate". În felul acesta nu se mai poate face confuzie, cel puțin nu juridic, între ajutorul umanitar dezinteresat la ONG-urilor și operațiunile extraordinar de profitabile coordonate de călăuze.

     Decizia Consiliului Constituțional francez venea la doar câteva zile după ce președintele francez Emmanuel Macron acuzase - ceea ce i-a făcut pe unii să-l compare cu Donald Trump sau Matteo Salvini - personalul navei Lifilane care opera acțiuni de salvare în Mediterana și tocmai preluase 233 de refugiați din apele teritoriale libiene că "face jocul călăuzelor". Totodată, decizia a venit la o săptămână după atât de contestatul acord de compromis de la Consiliul european de la Bruxelles (28-29 iunie) privind "migrația". Contestabil, pentru că propunerea de compromis a șefilor de stat și de guvern, obținută la presiunea așa numitului grup de la Vișegrad, implică încarcerarea în centre de detenție a celor salvați de la moarte - "pe teritoriul UE cei care sunt salvați ar trebui să fie tratați, pe baza unui efort comun, prin transferul în centre supravegheate" - ceea ce contravine convenției de la Geneva privind statul refugiaților, dar și principiilor și valorilor care stau la baza UE.

     Consacrând constituțional "principiul fraternității", Consiliul Constituțional francez a transmis un mesaj nu doar Franței, ci și Europei. După decizia din 6 iulie, orice cetățean francez are dreptul să ajute - din motive umanitare și în raport cu propriilor convingeri - un străin aflat în circumstanțe așa-zis iregulare și aflat într-o situație precară.

     Ori, fraternitatea a fost cea mai dificil de declinat legal dintre cele trei principii ce-și au originea în Revoluția franceză: libertate, egalitate și fraternitate. Ultima apărea mai degrabă ca un fel de obligație morală decât legală. Iar în circumstanțele particulare ale Revoluții franceze din 1789, fraternitatea era o consecință a aspirației spre libertate și a acțiunii comune în vederea atingerii scopului final. Pe de altă parte, o altă formă de fraternitate a fost și este profesată de Biserica catolică, ("Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți!") și, din această perspectivă, are prioritate în raport cu libertatea și egalitatea. În acest ultim sens, tot pe 6 iunie, Papa Francisc, celebrând o mesă pentru migranți în Basilica Sfântul Petru din Roma regreta că apelul său de acum cinci ani de la Lampedusa privind primirea migranților nu a fost auzit. Mai mult, Papa Francisc a manifestat susținerea sa față de biserica italiană care se opune politicii anti-imigrație dusă de Matteo Salvini și și-a exprimat recunoștința față de Spania lui Pedro Sanchez care a primit cu fraternitate refugiații nord-africani respinși de ministrul de interne italian. În predica sa, papa a reiterat nevoia de a "armoniza cu înțelepciune solidaritatea (s.n.) și subsidiaritatea, identificând resursele și responsabilitățile". Ipocrizia de care vorbea cu această ocazie Papa este cu atât mai evidentă dacă, privim cifrele, căci, în comparație cu octombrie 2015, când numărul migranților a fost cel mai ridicat, ajungând la peste 200.000 (216.262), în iunie 2018 numărul acestora a scăzut cu 96%, la mai puțin de 12.000.

     Afirmarea, fie ea și discretă, deopotrivă constituțională și religioasă, a "principiului fraternității", mai ales în condițiile actualei contra-ofensive securitare care urmărește instaurarea unei adevărate politici a fricii, încearcă să salveze de la dispariție nu doar un reper valoric, ci și o practică esențial democratică: solidaritatea. 
CRISTIAN PÎRVULESCU
 

 

.