Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 09.07.2012
Procedura de divorț internațional
     Din perspectiva reglementarilor Noului Cod Civil, putem reține regula posibilității alegerii de către părți, a legii incidente în cazul divorțului, convenție care trebuie pe de o parte să fie încheiată sau modificată cel mai târziu până la data sesizării autorității competente să pronunțe divorțul, iar pe de altă parte, din punct de vedere al formei, se cere a fi încheiată în scris, semnată și datată de soți.

     Astfel, soții pot alege de comun acord una dintre următoarele legi aplicabile divorțului:

     a) legea statului pe teritoriul căruia soții au reședința obișnuită comună la data convenției de alegere a legii aplicabile;

     b) legea statului pe teritoriul căruia soții au avut ultima reședința obișnuită comună, dacă cel puțin unul dintre ei mai locuiește acolo la data convenției de alegere a legii aplicabile;

     c) legea statului al cărui cetățean este unul dintre soți;

     d) legea statului pe teritoriul căruia soții au locuit cel puțin 3 ani;

     e) legea română.

     În măsura în care, sotii, nu au ales aplicarea vreunei anumite legi, din cele premise de lege, atunci, potrivit art.2.600 C.Civ., legea aplicabilă divorțului este:

     a) legea statului pe teritoriul căruia soții au reședința obișnuită comună la data introducerii cererii de divorț;

     b) în lipsa reședinței obișnuite comune, legea statului pe teritoriul căruia soții au avut ultima reședință obișnuită comună, dacă cel puțin unul dintre soți mai are reședința obișnuită pe teritoriul acestui stat la data introducerii cererii de divorț;

     c) în lipsa reședinței obișnuite a unuia din soți pe teritoriul statului unde aceștia au avut ultima reședință obișnuită comună, legea cetățeniei comune a soților la data introducerii cererii de divorț;

     d) în lipsa cetățeniei comune a soților, legea ultimei cetățenii comune a soților, dacă cel puțin unul dintre ei a păstrat această cetățenie la data introducerii cererii de divorț;

     e) legea română, în toate celelalte cazuri.

      Dacă legea străină, astfel determinată, nu permite divorțul ori îl admite în condiții deosebit de restrictive, se aplică legea română, în cazul în care unul dintre soți este, la data cererii de divorț, cetățean român sau are reședința obișnuită în România.

     Cuplurile internaționale care decid să divorțeze vor putea alege, în curând, legislația cărui stat se aplică în cazul lor, potrivit unor noi reglementari la nivelul UE.

     Persoanele care vor dori să divorțeze în alt stat decât cel de origine vor trebui să dovedească, totuși, o legătură strânsă cu acesta, respectiv prin rezidenta sau naționalitate. De asemenea, sotii trebuie să cadă de acord asupra statului în care vor oficia divorțul.

     Statele membre care adoptă actul normativ

     Statele membre care au adoptat procedura mai rapidă de promulgare a actului normativ sunt: Belgia, Bulgaria, Germania, Spania, Franta, Italia, Letonia, Luxemburg, Ungaria, Malta, Austria, Portugalia, România și Slovenia. Alte state membre sunt invitate să adere la acest acord, în orice moment.

     Noua legislație ar intra în vigoare la 18 luni după aprobarea de către statele membre.

     Potrivit statisticilor Comisiei Europene și ale Consiliului Europei, în UE sunt aproximativ 122 de milioane de căsătorii, dintre care 16 milioane (13 la sută) sunt considerate "internaționale". 
Av. Coltuc Marius, Fondator Casa de Avocatură Coltuc
 


 link: www.coltuc.ro

 

.