"PROIECT EDITORIAL REALIZAT CU SPRIJINUL ROMANIAN BOOKMAKERS"Statul fiscalizează ineficient industria pariurilor sportive

Ziarul BURSA #Companii /

Dan Schwartz, consultant fiscal

Dan Schwartz, consultant fiscal

În atenţia Camerei Deputaţilor

Statul fiscalizează ineficient industria pariurilor sportive

Renumiţi experţi în fiscalitate susţin iniţiativa Romanian Bookmakers de a semnala faptul că, prin formulări anacronice, Codul Fiscal legiferează neîncasarea unor importante sume cu care industria pariurilor ar putea contribui la bugetul consolidat al statului

Romanian Bookmakers, organizaţia patronală a industriei de pariuri sportive, doreşte să atragă atenţia asupra faptului că o serie de prevederi din Codul Fiscal afectează nejustificat activitatea operatorilor din domeniu şi, implicit, încasările bugetare generate de aceştia.

Codul Fiscal, chiar şi în versiunea proiectului aflat în aceste zile în dezbatere la Camera Deputaţilor, nu oferă, în opinia Romanian Bookmakers, cadrul legislativ corespunzător, atât din perspectiva autorităţii de stat, cât şi a operatorilor din industria pe care o reprezentăm.

Ne referim, în primul rând, la prevederile Articolului 18, din Titlul II, Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, "Impozitul pe profit", Capitolul I, "Dispoziţii generale": "Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere, şi în cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru activităţile prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective sunt obligaţi la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri înregistrate".

Articolul 18 şi impozitul de 5% calculat asupra veniturilor au fost adoptate în 2003, în concordanţă cu conjunctura economică existentă în România acum 12 ani, şi au fost formulate în sensul reunirii sub aceeaşi umbrelă a câtorva tipuri de activităţi cu risc ridicat de evaziune fiscală şi al impozitării cu 5% a veniturilor înregistrate de acestea în scopul protejării încasărilor de venituri fiscale ale statului. Argumentele legiuitorului, solide la vremea aceea, au fost reprezentate de insuficienţa pârghiilor de control aflate la îndemâna autorităţilor fiscale şi de volatilitatea ridicată a bazei de impozitare în activităţile specificate.

Ulterior, capacitatea autorităţilor fiscale de a colecta venituri din activităţile de jocuri de noroc s-a îmbunătăţit în mod constant, în special în zona reprezentată de activitatea organizatorilor de pariuri. În acest sens, în 2009 a fost introdusă obligativitatea legală a instalării la Ministerul Finanţelor Publice a unui terminal electronic de monitorizare în timp real a absolut tuturor tranzacţiilor operate în agenţiile de pariuri ale companiilor licenţiate în România. Apoi, în 2013, a fost înfiinţat Oficiul Naţional al Jocurilor de Noroc (ONJN). Imediat după apariţia organismului de coordonare şi control al statului asupra industriei jocurilor de noroc din România, terminalul electronic central a fost transferat la sediul ONJN, iar controlul a devenit şi mai intens si eficient, în condiţiile în care ONJN are în componenţă o direcţie de monitorizare a activităţii organizatorilor de jocuri de noroc, entitate special antrenată şi pregătită profesional pentru a monitoriza acest tip de activităţi. Astfel, pericolul evaziunii fiscale a fost înlăturat practic în proporţie de 100%, însă prevederea privind plafonul de impozitare cu 5% a veniturilor s-a perpetuat nejustificat şi cu efecte vădit negative, atât pentru organizatorii de activităţi de jocuri de noroc, cât şi pentru autorităţile fiscale.

Dacă se au în vedere reglementările privind taxarea jocurilor de noroc, precum şi specificul pieţei de profil din România, devine evident faptul că un organizator autorizat nu poate în niciun caz să obţină rezultate financiare care să permită ca impozitul de 16% asupra profitului să fie mai mare în mărime absolută decât 5% din veniturile înregistrate!

Menţinerea acestei prevederi legale are drept consecinţă accentuarea dificultăţilor înregistrate de operatorii economici din domeniul pariurilor sportive, care activează în deplină transparenţă şi corectitudine fiscală, prin menţinerea unei sarcini fiscale nejustificat de ridicate indiferent de rezultatul financiar (negativ sau pozitiv) înregistrat de aceştia. În acest fel, în loc să producă o creştere economică prin încurajarea investiţiilor în industria specifică şi, în consecinţă, să aducă venituri suplimentare la bugetul statului, impozitul de 5% asupra veniturilor a devenit o adevărată frână în dezvoltare şi un obstacol de netrecut în calea creşterii volumului încasărilor de impozite şi taxe la bugetul consolidat al statului. Menit să protejeze la un moment dat încasările bugetare, Articolul 18 din Codul Fiscal devine tot mai mult un inhibitor care diminuează, de fapt, în prezent, atît nivelul activităţii economice, cât şi volumul veniturilor fiscale ale statului!

O intervenţie oportună din partea legislativului acum, când noul Cod Fiscal se află în dezbaterea Camerei Deputaţilor, ar fi aceea de a exclude pariurile sportive din lista activităţilor obligate de Articolul 18 la aplicarea plafonului minim de impozitare.

Efectul imediat l-ar reprezenta sporirea investiţiilor efectuate de operatorii din industrie şi, implicit, a contribuţiilor lor la bugetul consolidat al statului prin:

- Creşterea volumului TVA nedeductibil aferent achiziţiilor făcute de operatorii care activează în industria jocurilor de noroc;

- Stimularea livrărilor furnizorilor de bunuri şi servicii către operatorii de pariuri sportive (utilităţi, servicii de pază, închirieri de spaţii comerciale, livrări de mijloace fixe şi echipamente etc.);

- Creşterea valorii sumelor plătite ca impozit pe venit, contribuţii sociale şi de sănătate prin creşterea nivelului salariului mediu în industrie şi a numărului de angajaţi.

Mergând mai departe, OG 77/2009, respectiv legislaţia de organizare şi exploatare a jocurilor de noroc, a fost adusă în contemporaneitate prin promulgarea recentă a OUG 92/2014, de modificare a OG 77.

Prin OUG 92, veniturile unui operator de jocuri de noroc sunt reglementate astfel: "Pentru calculul taxei aferente autorizatiei de exploatare a jocurilor de noroc, venitul din jocurile de noroc al unui operator licentiat se calculează ca diferenta dintre sumele incasate de la jucători cu titlul de taxă de participare la joc şi premiile acordate (inclusiv < jack-pot >-ul) pentru fiecare tip de joc" (OUG 92/2014, art. 1, alin. 1).

În timp ce OG 77/2009 a fost corelată cu legislaţia specifică în vigoare în alte state membre ale Uniunii Europene, Codul Fiscal nu conţine o definiţie precisă a venitului din activităţi de jocuri de noroc, fapt care generează diverse interpretări atât în rândul organizatorilor, dar mai ales la nivelul autorităţilor statului. De aici si până la interpretarea abuzivă, fără suport real, nu mai este decât un pas. Fără o definiţie clară, corelată cu prevederile OG 77 şi cu cele ale legislatiei specifice în vigoare în prezent în Uniunea Europeană, a veniturilor obţinute din jocuri de noroc, atât organizatorii de pariuri cât şi autorităţile fiscale vor rămâne în ceaţa incertitudinii cu impact direct, negativ, asupra deciziilor de investiţii, dar şi asupra veniturilor fiscale ale statului.

Mai mult, în practica europeană privind legislaţia care vizează jocurile de noroc, "GGR - Gross Gaming Revenue", indicator calculat ca diferenţa dintre încasările brute colectate de la participanţii la activitatea de jocuri de noroc şi premiile plătite către jucători, este formula folosită cu precădere pentru a defini venitul organizatorului de jocuri de noroc. Această realitate este în mod facil verificabilă şi obligatoriu de considerat de către legislativ, în ideea că România s-a angajat fără rezerve în corelarea legislaţiei interne cu legislaţia şi practica juridică din Uniunea Europeană.

Considerând, prin urmare, specificitatea activităţii organizatorului de jocuri de noroc, este evident că definiţia din OUG 92 este cea care reflectă în mod real venitul unui operator de jocuri de noroc. Astfel, demersul logic în opinia noastră este acela ca venitul unui operator de jocuri de noroc să fie definit întocmai şi în Codul Fiscal.

Supunem dezbaterii publice aceste aspecte cu atât mai mult cu cât reprezentanţii industriei au fost şi sunt în deplin acord cu reprezentanţii ONJN cu privire la ceea ce este enunţat mai sus. Prin urmare, este demonstrat că nevoia unei legislaţii fiscale clare şi echilibrate, pe deplin corelată cu legislaţia specifică din Romania şi din Uniunea Europeană se manifestă deopotrivă la nivelul membrilor noştri, cât şi al instituţiilor de control şi supraveghere a activităţii de organizare de jocuri de noroc.

Cum un nou proiect de Cod Fiscal se află în aceste zile pe masa de lucru a Camerei Deputaţilor, este cel mai oportun moment pentru Romania de a face un însemnat pas înainte prin acordarea prevederilor acestuia cu legislaţia jocurilor de noroc şi cu contextul economic naţional şi european. Cu atât mai mult cu cât şi renumiţi specialişti în fiscalitate oferă argumente greu de combătut cu privire la îmbunătăţirea prezentei stări de fapt.

Salutăm, totodată, faptul că proiectul de lege 269/2015, de aprobare a OUG 92, a fost adoptat ca lege de către Camera Deputaţilor. Acest text de lege reprezintă un coerent demers legislativ, iar aşteptările normale sunt ca prevederile sale să fie preluate întocmai şi în Codul Fiscal, spre a obţine un set de legi corelate între ele, moderne, clare şi eficiente.

"În ultima vreme s-a observat o tendinţă de creştere a activităţilor reglementate drept jocuri de noroc, în special în ceea ce priveşte jocurile de noroc practicate online. Majoritatea statelor europene, Comisia Europeană şi Curtea Europeană de Justiţie au încercat să vină în întâmpinarea noilor tendinţe acordând acestor activităţi o importanţă deosebită. România nu a rămas nici ea mai prejos, legislaţia specifică reprezentată de OG 77/2009 fiind modificată recent prin OUG 92/2014. Prin aceste modificări s-a încercat, printre altele, aducerea în România a activităţii de gambling online, în sensul obligării organizatorilor licentiaţi în alte state din UE de a se înregistra şi de a plăti taxe de înregistrare în România. În acest fel, legislaţia specifică românească a facut un mare pas înainte, în sensul supravegherii controlului şi al taxării activităţilor de jocuri de noroc. Din punct de vedere fiscal, s-au facut de asemenea progrese în sensul micşorării obligaţiilor birocratice ale tuturor celor implicaţi în activitatea de jocuri de noroc, în acest fel crescând nivelul de conformare voluntară a acestora şi, implicit, volumul veniturilor din impozite colectate la bugetul statului. Din păcate, adaptarea Codului Fiscal la noile condiţii de piaţă nu a fost totală. În acest sens, Articolul 18 din Titlul II al Codului Fiscal reprezintă încă o rămânere în trecut. Impozitul minim de 5% din venituri, reglementat de acest articol, este desuet şi reprezintă o supraimpozitare nejustificată a veniturilor organizatorilor de jocuri de noroc şi în special a celor care activează în industria pariurilor sportive. Noile condiţii şi organisme de reglementare, supraveghere şi control a activităţii de jocuri de noroc au adus evaziunea fiscală în această industrie la cote scăzute, de neimaginat în urmă cu câţiva ani. Din acest motiv, menţinerea impozitului minim ca măsură antiabuz nu mai are justificare economică, iar renunţarea la aceasta anomalie fiscală care a generat în trecut pierderi semnificative atât operatorilor economici, cât şi bugetului statului apare ca absolut necesară. În plus, definirea prin norme a veniturilor operatorilor de jocuri de noroc ca fiind cele înregistrate conform normelor contabile este în contradicţie atât cu prevederile OG 77/2009, cât şi cu legislaţia specifică în vigoare în majoritatea statelor Uniunii Europene, unde aceste venituri sunt definite ca diferenţa dintre sumele încasate de la jucători şi premiile plătite acestora. Definirea contabilă a veniturilor a generat în trecut confuzie în rândul operatorilor economici şi, nu de putine ori, abuz din partea autorităţilor fiscale. Modificarea definitiei veniturilor şi preluarea ei în Codul Fiscal, cu ocazia adoptării acestuia de către Camera Deputaţilor, ar ajuta atât la normalizarea legislaţiei fiscale, cât şi la eliminarea confuziilor şi abuzurilor, în acest fel facilitându-se premise serioase pentru investiţii în industrie, pentru creşterea gradului de conformare voluntară a contribuabililor, precum şi pentru creşterea veniturilor fiscale ale statului."

Dan Schwartz,

consultant fiscal

Romanian Bookmakers...

- este organizaţia patronală reprezentativă pentru piaţa pariurilor sportive din România

- reprezintă, prin membrii săi, 70% din piaţa pariurilor sportive

- reprezintă o industrie cu o contribuţie bugetară de aproximativ 100 milioane EUR anual şi peste 11.000 de angajaţi

Pe portalul www.romanianbookmakers.ro puteţi găsi şi alte detalii despre activitatea Romanian Bookmakers.

Cybersecurity Romania 2019

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Deleanu
Apanova

ENGLISH SECTION

more articles

Schlumberger
Legestart
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.roRoEnergyOlimpiada ONU 2019
Cabinet de avocatTMPS